5,710 matches
-
atmosfera poetică în care ne-am cunoscut odată. Am visat deja, cum mi se întâmplă mereu când trebuie să particip la ceva important, că eram pe un vapor cu lume multă, vaporul mergea pe o roată imensă, și valurile se împleteau cu spițele roții. Deodată, marea a devenit furioasă și mulți călători se pregăteau să se arunce în mare. Era periculos, dar nu s-a întâmplat absolut nimic și am ajuns cu bine la destinație. În America a nins mult, zăpada
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Ea e amară și te face să-ți verși rinichii dacă nu există răspundere pentru toate impulsurile naturii tale, pentru tot ce faci, spui și scrii. Noiembrie L-am visat pe Cezar (Ivănescu), care-mi trimitea într-un coș frumos împletit mere și ciuperci! Regret sincer că poemele sale, ca și ale altor poeți (pe care le-am tradus dându-mi toată osteneala) n-au fost alese și publicate în antologia poeziei române din Ariel. Cei care au triat poemele, prea
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
puteam realiza prea multe și totuși am înființat corul școlar, corul sătesc apoi am inițiat șezătorile bine primite și mișcate de la o casă la alte. Se întâlneau cu bucurie cântecele românești cu cele ucrainiene și rusești, se cosea, se împletea după aceleași cântece. Din lâna recoltată de prin sat se împleteau mănuși, ciorapi și fulare pentru front. Am înființat cooperativa școlară, muzeul și infirmiria școlară. Am luat mobilier pentru Căminul cultural și un aparat de radio "Phillips". Cum toate cărțile
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
sătesc apoi am inițiat șezătorile bine primite și mișcate de la o casă la alte. Se întâlneau cu bucurie cântecele românești cu cele ucrainiene și rusești, se cosea, se împletea după aceleași cântece. Din lâna recoltată de prin sat se împleteau mănuși, ciorapi și fulare pentru front. Am înființat cooperativa școlară, muzeul și infirmiria școlară. Am luat mobilier pentru Căminul cultural și un aparat de radio "Phillips". Cum toate cărțile fuseseră arse de armata sovietică de ocupație, am luat alte cărți
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
ceva din măreția țăranului răzeș desăvârșit, așa cum fusese odată. Ițarii de la costumul național îi erau scurți, dar avea ciorapi albi din lână și opinci păstrate din tinerețe. El era cel care îi învățase pe bărbații din sat acest dans tradițional împletit cu teatru popular. Ne-am urcat în autocarul trimis de la județ special pentru eveniment. Tot drumul am cântat, am spus bancuri și am râs împreună, ca și cum am fi fost prieteni de-o viață. Nici unul nu mi-a ieșit din cuvânt
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
iarba era cosită și erau refăcute șanțurile. Prin sate, podețele necesitau lucrări de reparații și de schimbare a tuburilor. În satul reședință de comună, în centru, era o clădire cu etaj care adăpostea atelierul de croitorie, de metalurgie ușoară, de împletit coșuri. La parter era un magazin bine aprovizionat cu mărfuri alimentare și nealimentare de strictă necesitate. Blocul care se afla în apropierea primăriei fusese construit pentru specialiști, dar mai bine de jumătate era nelocuit, neavând apă curentă. La parterul acestuia
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
pentru specialiști, dar mai bine de jumătate era nelocuit, neavând apă curentă. La parterul acestuia erau spații comerciale aparținând cooperației de consum. Aceasta avea și ea fermă de animale, iaz de pește, căpșunărie, plantație de răchită și o secție de împletit coșuri. Unitatea era excelent administrată și condusă de președintele său, localnic gospodar și priceput. 125 Școala din satul reședință de comună era și ea bine întreținută. Directoarea coordonatoare, devotată muncii și bun organizator, se îngrijea de toate școlile, având o
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Mereu își cerea drepturi, mereu avea o reclamație sau o cerere și oriunde mergea, cele două fete ale ei, Rimona și Riveica, o însoțeau. Tinerele aveau una treisprezece și cealaltă paisprezece ani și erau înalte, cu părul lung și creț, împletit în coade, iar ochii erau negri și jucăuși. Erau frumoase și istețe. La școală mergeau destul de rar. În dimineața aceea, cu reclamația trimisă de Hobidinca la Protecția Copilului în mapă, mergeam însoțită de milițian să cercetăm acuzația de viol pe
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
și orăcăitul broaștelor de pe balta din spatele casei îmi era familiar și îmi bucura auzul în nopțile calde de vară. Uneori, în serile lungi de iarnă, contabila, însoțită de fiica ei, suplinitoare la școala din comună, veneau cu lucru la mine. Împleteam și vorbeam vrute și nevrute. Odată cu trecerea în noul an, cel care avea să fie ultimul, 1989, am simțit că între mine și oamenii din acea comună s-a deschis un abis. Erau distanți, iar politețea lor era rece. Hoinărind pe drumurile
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Corunt și de Horezu, costume naționale, ștergare, împletituri și cergi din lână în culori naturale. Eșarfele diafane din borangic mi-au amintit de viermii de mătase la care aveam an de an plan. O suprafață însemnată era ocupată de mobilierul împletit din răchită, minunat executat în multe comune din județe. La comuna unde lucram se cultiva răchita pentru coșuri, dar în alte comune se executa astfel de mobilier, foarte căutat la export. Minunate erau covoarele persane în culori naturale și cu
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
schimbul de daruri dintre cuscri și foaia dotală. După oficiere, petrecerea propriu zisă ținea 2-3 zile, cu jucatul zestrei și plecarea miresei la noua reședință. Portul local era confecționat în gospodărie de către femei și compus din: femeia purta opinci,ciorapi împletiți în casă, cămașă, ie, fotă lungă până la glezne, ilic sau vestă, (sfeter) flanelă împletită din lână, pe cap batic, bariș, șal (bertă), suman din șiac (postav din lână, țesut în casă și dat la piuă); bărbatul purta opinci, ițari din
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
2-3 zile, cu jucatul zestrei și plecarea miresei la noua reședință. Portul local era confecționat în gospodărie de către femei și compus din: femeia purta opinci,ciorapi împletiți în casă, cămașă, ie, fotă lungă până la glezne, ilic sau vestă, (sfeter) flanelă împletită din lână, pe cap batic, bariș, șal (bertă), suman din șiac (postav din lână, țesut în casă și dat la piuă); bărbatul purta opinci, ițari din cânepă, de in, aba pe timp rece, pantaloni din șiac iarna, suman sau cojoc
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Armatele germane și ale aliațiilor nu sunt pregătite pentru a înfrunta o asemenea vreme, (dacă aruncai apa din gamelă, cădea gheață) un așa ger năpraznic cum numai la poli îl poți întâlni. S-au trimis de către familii: mănuși, fulare, flanele împletite din lână, de către femeile din țară organizate și neorganizate dar nu erau ca cele rusești, pufoaice. Femeile din comuna Hlipiceni au donat și ele articole de îmbrăcăminte pentru ostașii de pe front, confecționate de ele. Sovieticii aduc pe front oameni din
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
școală. S-au stabilit zilele de lucru și s-au săpat vreo 10 gropi în care au fost îngropați trunchiurile de salcâm și stejari, fasonați și pregătiți de meșteri lemnari, fiind prinși cu bile manele iar din nuiele s-au împletit și format scheletul pereților. </gap> La Hlipiceni, ca și în majoritata comunelor, s a reușit să se amelioreze șoselele județene prin a începe asfaltarea lor, iar la Todireni, pe malul drept al râului Sitna s-a făcut o stație de
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
schimbul de daruri dintre cuscri și foaia dotală. După oficiere, petrecerea propriu zisă ținea 2-3 zile, cu jucatul zestrei și plecarea miresei la noua reședință. Portul local era confecționat în gospodărie de către femei și compus din: femeia purta opinci,ciorapi împletiți în casă, cămașă, ie, fotă lungă până la glezne, ilic sau vestă, (sfeter) flanelă împletită din lână, pe cap batic, bariș, șal (bertă), suman din șiac (postav din lână, țesut în casă și dat la piuă); bărbatul purta opinci, ițari din
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
2-3 zile, cu jucatul zestrei și plecarea miresei la noua reședință. Portul local era confecționat în gospodărie de către femei și compus din: femeia purta opinci,ciorapi împletiți în casă, cămașă, ie, fotă lungă până la glezne, ilic sau vestă, (sfeter) flanelă împletită din lână, pe cap batic, bariș, șal (bertă), suman din șiac (postav din lână, țesut în casă și dat la piuă); bărbatul purta opinci, ițari din cânepă, de in, aba pe timp rece, pantaloni din șiac iarna, suman sau cojoc
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Armatele germane și ale aliațiilor nu sunt pregătite pentru a înfrunta o asemenea vreme, (dacă aruncai apa din gamelă, cădea gheață) un așa ger năpraznic cum numai la poli îl poți întâlni. S-au trimis de către familii: mănuși, fulare, flanele împletite din lână, de către femeile din țară organizate și neorganizate dar nu erau ca cele rusești, pufoaice. Femeile din comuna Hlipiceni au donat și ele articole de îmbrăcăminte pentru ostașii de pe front, confecționate de ele. Sovieticii aduc pe front oameni din
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
școală. S-au stabilit zilele de lucru și s-au săpat vreo 10 gropi în care au fost îngropați trunchiurile de salcâm și stejari, fasonați și pregătiți de meșteri lemnari, fiind prinși cu bile manele iar din nuiele s-au împletit și format scheletul pereților. </gap> La Hlipiceni, ca și în majoritata comunelor, s a reușit să se amelioreze șoselele județene prin a începe asfaltarea lor, iar la Todireni, pe malul drept al râului Sitna s-a făcut o stație de
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
care o placă de ebonit, într-un plic original îngălbenit, "Columbia New Process Record", cuprinde melodii gâfâite, probabil scâlciate de folosință îndelungată, cu două persoane idilice, un bunic jovial, pictat cu stângăcie, alături de o consoartă cu păr alb și ochelari, împletind ceva. Pe o parte "Cătănie", cântat de I. Corescu, "acomp. de orch. Ardeleneasca, Roumanian". Bătrânii, fără îndoială, ascultă "Cătănie", cu ochii și urechile îndreptate către enorma pâlnie. Pe cealaltă parte, aceleași personaje romanțioase, ascultă, la aceeași pâlnie, " De când beau", cântat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
petrecut sus, la Repedea, de unde se vede panorama albastră a Iașului, unde am aprins și focul. Acolo miroase a pelin, se aude din vale, dinspre Vișan, un clopot sfios, stâncile sunt pline de mici fosile, scoici de milioane de ani, împletite în istoria de milioane de ani, care erau vii pe vremea când era, aici, Marea Sarmatică. Ne-am umplut buzunarele cu astfel de scoici care, ascultate, spun povești tulburătoare celor care își pun mintea cu ele și le ascultă. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
o hârcă, un craniu, din orbitele căruia iese o lumină verde. Când treci pe lângă Casa din Strada Casei, îți vine să-ți faci cruce, să spui Doamne-ferește, dar se zice că nu poți ridica mâna și că limba ți se împletește. Mai bine să nu treci pe acolo. Este Casa Călăului. Casa în care gâdele îi ținea pe condamnați până le venea vremea să-i ducă dincolo, în câmp, unde le făcea felul. * Pe Strada Eucaliptului a fost odată un eucalipt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
primii ani de viață am învățat să-l respect, fiind un obiect "sacru". În acest păhărel se ținea agheazma la diferite ceremonii familiale, vreo două sute de ani la rând. Era cât un păhărel de țuică, un obiect simplu, cu încrustații împletite în structura lui de argint. Nu dădeam voie copiilor să se joace cu el, dar, câteodată, ca să mă laud, îl loveam ușor de tot cu un bețișor de lemn sau cu un creion subțire și atunci micul obiect suna atât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
duceau spre destinație, poștașii. Cineva, care scria scrisoarea, o însoțea, cu gândul, tot timpul acestei călătorii; altcineva, care o aștepta, o urmărea și el, în altă parte. Spaime și speranțe, dragoste și ură, rugăciuni sau blesteme, înălțări sau abjecții se împleteau în rețeaua de zboruri. Ritualul călătoriei se completa cu ritualurile scrisului și cititului și se împlinea astfel o uriașă formă a existenței umane, în care se regăsea caligrafia (trebuind să scrii frumos pentru a fi înțeles, era inevitabil să consideri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
se desfășurau între pirați și corăbiile atacate ; Dixon a pictat, în 1901, și un tablou cu asaltul vasului Swallow asupra lui Royal Fortune, nava piratului Bartholomew Roberts). Edward Teach, poreclit Blackbeard datorită uriașei sale podoabe faciale, pe care și-o împletea cu panglici colorate în șuvițe, fusese corsar englez în Războiul Reginei Anna înainte de a deveni pirat în echipajul lui Benjamin Hornigold. După o reputație minoră în largul apelor de lângă New Providence, la concurență cu un Charles Vane și Henry Jennings
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
literar pentru alți colegi. Fenomen mimetic, veleitarismul acesta, mai mult sau mai puțin de substanță, sublinia talentul poetului căruia colegii îi arată lui mai întâi încercările, și numai după ce primesc avizul său, le prezintă la cenaclu. În orășel tineretul studios împletea râvna învățăturii cu o atmosferă intelectuală specifică. Adevărata celebritate a cursului superior era Dan Nemțanu, elev eminent, fiul unui colonel și al unei profesoare de germană la liceul de fete, crescut cu bonă, ordonanță și pian. Mai târziu va ajunge
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]