12,690 matches
-
ura regelui. Te rog doar să ai grijă de fiul meu. M-am întors la regina Gundeperga. I-am povestit faptele și, preferând să ocolesc porturile din Liguria aflate pe mâna bizantinilor și, cu atât mai mult, pe cele din ținutul Ravennei, i-am spus că intenționam să ajung până în Puglia, și de-acolo să mă îmbarc cu destinația Siria. Ea însă m-a sfătuit să renunț la respectivul itinerar. După care a scris trei scrisori, una pentru Claudio, noul episcop
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
-și trădeze propria artă, de a studia produsele lor manuale mai vechi și de a le rafina, de a introduce inovații pe nesimțite. În ceea ce mă privea, eram mândru când auzeam vorbindu-se despre sculptura longobardă, prețuită până și în ținuturile exarhatului și chiar în țările de dincolo de Alpi, știind însă că este vorba dspre bravura siriană. La Pavia l-am găsit pe regele Arioald bolnav. Se vedea după față. M-a primit bine, dar mi s-a plâns de dureri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
și țelurile lor. Regele era implorat să trimită un ambasador la Roma care să ducă tratative de pace. N-au avut o mai mare trecere decât cuvintele mele. Rotari a început imediat să facă planuri de continuare a războiului în ținuturile bizantine din Liguria, pentru a pune stăpânire pe tot nordul. În cele din urmă, precauția mea a învins numai datorită intrigilor Bizanțului. În loc să trimită trupe, exarhatul a stârnit răscoale în ținuturile Padului și de-a lungul litoralului adriatic și i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
imediat să facă planuri de continuare a războiului în ținuturile bizantine din Liguria, pentru a pune stăpânire pe tot nordul. În cele din urmă, precauția mea a învins numai datorită intrigilor Bizanțului. În loc să trimită trupe, exarhatul a stârnit răscoale în ținuturile Padului și de-a lungul litoralului adriatic și i-a îmboldit pe slavi să năpădească munții ducatului friulan. Intenția era cusută cu ață albă: croirea unui vad pentru milițiile romane din răsărit, care ar fi fost sprijinite ulterior de nave
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
asemenea treburi mărunte. Mi-a răspuns că Heraclion nădăjduia să pună capăt discordiilor dintre creștini, izolând biserica între zidurile mănăstirilor și ale sihăstriilor, după care, liber de orice influențe, deplin stăpân peste supușii săi, se amăgea că va recuceri toate ținuturile aflate sub stăpânirea perșilor. Pe când încă luam în discuție pământurile din Puglia și Calabria, în a douăsprezecea zi de octombrie, Onoriu a murit. Am fost anunțat de împuternicitul Mauriciu, care urmărea negocierile din partea exarhului. Tot el ne-a spus că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
am oprit pentru atacul final la Ravenna. Ducii de Spoleto și Benevento, conducând o altă armată în sud, au trimis soli care să ne informeze că au făcut sigure drumurile de-a lungul Apeninilor și că au ajuns tocmai în ținutul Puglia. Am pregătit o depeșă cu ordinul de a cuceri localitatea Bari, de a face din ea un nou ducat și de a trece mai departe în ținutul Calabriei. La Reggio, pe țărmul mării, vor fi în sfârșit repetate cuvintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
sigure drumurile de-a lungul Apeninilor și că au ajuns tocmai în ținutul Puglia. Am pregătit o depeșă cu ordinul de a cuceri localitatea Bari, de a face din ea un nou ducat și de a trece mai departe în ținutul Calabriei. La Reggio, pe țărmul mării, vor fi în sfârșit repetate cuvintele regelui Autari. Urma să ne reunim din nou, pe la finele lui august, în fața orașului Napoli, ca să-l cucerim. Astfel se prezentau pe vremea aceea forța și vitejia armatei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
frumoase, în care însă nu uitau să-și arate dilema în a alege între Cividale și Benevento, rugând-o să vorbească, în această privință, cu Rotari și cu mine. În timp ce se puneau la punct amănuntele privind reîntoarcerea lui Aio în ținutul său cu o navă provenind din insula Sardinia, Gaila a cerut să fiu chemat în apartamentul său. Lucra cu slujitoarele ei o perdea de altar pentru biserica San Giovanni, și o rază de soare îi căzuse pe mâini. Și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
poruncit, cu încăpățânarea idiotului, să ne îndreptăm imediat spre Siponto. Singurul lucru cu care a fost de acord: să rămân la Lucera și să aștept acolo cu o mână de soldați. Venind pe drumul care ajunge la Lucera dinspre nordul ținutului Gargano, Rodoald și Grimoald au ajuns în oraș doar a doua zi, pe la amiază. Puși la curent cu ceea ce se-ntâmplase, am pornit imediat să-l ajungem din urmă pe Aio. La aproape două mile de Siponto, i-am văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
al lui Gisulf, și să confirme spusele mele. I-am cerut comandantului slavilor să ne dea înapoi trupul lui Aio și prizonierii. L-am asigurat că aveam la dispoziție o armată puternică, dar dacă ei făgăduiau să se-ntoarcă în ținuturile lor, aveau din partea noastră toată libertatea s-o facă. În caz contrar, Grimoald i-ar fi atacat în timp ce Grasulf, cu armata de longobarzi, ar fi năvălit asupra caselor lor, măcelărindu-le nevestele și copiii lăsați în părăsire. Slavii șovăiau, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
ca să-l ocrotească, despovărându-l de multe dintre îndatoririle lui. Unul mai în vârstă chiar mi-a spus într-o zi: - Stiliano, regele pare să se ferească de treburrile tronului. A făcut mult bine nației noastre, ne-a dat noi ținuturi și un răstimp de pace și belșug care nu s-au pomenit înainte. Nu-ți face griji dacă acum dorește puțină tihnă, noi ne vom strădui să i-o asigurăm. Dar, același bătrân, la numai zece zile, m-a întrebat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
este mai mare decât și-o imaginase, este cuprins de mâhnire mai întâi, gândindu-se la condiția lui umilă și mărginită de până atunci. Abia după aceea pornește la drum, încearcă să iasă din locșorul lui strâmt și să cucerească ținutul necunoscut. Cam așa fusese și cu fata spătarului, care de la Sfântul Dumitru încoace se tot gândise la haine noi, la alte vise și mai cu seamă la alți oameni decât cei care îi populaseră până atunci imaginația. Dar Pampu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
prezența, ca Giulia ori ca Andrei Ionescu, dar foarte mulți nu erau speriați decât de propriul gând, că mormântul unui om atât de sângeros e săpat în poarta mănăstirii. Încet, cu anii, s-a înrădăcinat credința că spiritul voievodului bântuie ținutul. Și nu era departe de adevăr. Vlad Dracul i-a ținut tovărășie lui Zogru un timp. El culegea veștile, plutea pe deasupra pădurii, asculta ce spun călugării și venea apoi să stea de vorbă. Și-au povestit viețile, și-au împărtășit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
mari la vederea ciudățeniilor de acolo. Încăperea era ticsită cu blănuri, ceaune crăpate și colți de mărimea unui om, care serveau pe post de pături. Copilul nu-și putu stăpâni curiozitatea, văzându-mă obligată să-i istorisesc apariția mea în ținuturile lor. Hedwig mă luă de mână și mă trase după el până într-o pivniță întunecată plină ochi de felurite oglinzi. Pe jos stătea o oglindă de culoare acvamarin. Este singura cale să te înapoiezi acasă, îmi spuse Hedwig, în timp ce
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
spre casă. Am constatat că, în tot acest scurt timp parcurs în dimensiunea mea, am reușit să trăiesc cea mai aventuroasă peripeție a vieții mele! Berci Sara, clasa a VIII-a Școala Gimnazială „Grigore Moisil” Satu Mare profesor coordonator Cristina Șoltuz Ținutul meu fermecat Un clar răsărit își legănă lumina pe azurul înalt al cerului, soarele de aur își răsfira degetele crude și-mi mângâia atât de fin obrazul. Trezită de farmecul dimineții de mai, îmi deschid brațele, îmi deschid ochii, îmi
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
am mai văzut. Era un băiat extrem de chipeș și înalt. După ce l-am studiat o clipă, i-am răspuns: Numele meu este Lorelai, dar prietenii îmi spun Ela și nu vreau să te deranjez. Am descoperit o ușă spre acest ținut magic și am vrut să aflu mai multe despre el. Să știi că nu plănuiesc să spun altcuiva despre această frumusețe. Numele meu este Edmund, mi-a răspuns pe un ton calm. Eu sunt... un tânăr. Dacă ai dori, te-
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
cum nu se obișnuiește acum. Oare am intrat într-un loc uitat de demult în care oamenii și animalele conviețuiesc? Oare e posibil? Câți ani ai? m-a întrebat el. Am 18 ani. Iar tu? Eu am 23 de ani. Ținutul lui Edmund era fermecat. Oamenii erau atât de politicoși și totul era complet diferit de ce am experimentat în viața de zi cu zi. Oamenii erau atât de formali cu Edmund, încât mi-am dat seama că Edmund nu era doar
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
în neregulă? Am întrebat. Fetele de aici nu stau pe iarbă ca să nu își murdărească hainele. Hainele se spală, i-am răspuns cu un zâmbet pe față. Edmund îmi zâmbește larg după care mă servește cu plăcintă. Fiind într-un ținut diferit, și mâncarea era foarte diferită, dar era bună. Stăteam lângă un măr care avea niște mere atât de apetisante! L-am întrebat pe Edmund dacă este în regulă dacă iau unul. Mi-a spus că nu e nicio problemă
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
cărți la un loc. Din moment ce tu ești atât de diferită de toate celelalte pe care leam cunoscut, m-am gândit că citești mult. Așa e. Dacă dorești, ce-ar fi să rămâi la castel pentru o vreme ca să îți arăt ținutul meu. Mai sunt atât de multe de văzut și de experimentat aici. Castelul are o aripă pe care nu o folosește nimeni. Tatăl meu a murit, iar mama mea sunt sigur că ar fi încântată să cunoască o persoană nouă
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
plăceau merele care erau mici, dar foarte dulci și cu un gust special. Și acum când mă gândesc, îl văd pe bunicul depănând iar și iar aceeași poveste care începea așa: A fost odată un împărat care domnea peste un ținut mare de tot, Împărăția Fericirii, ți avea o familie minunată. Soția i-a dăruit-o pe Stela, o fiică atât de frumoasă încât stelele și luna surâdeau la vederea ei și soarele era invidios pe strălucirea fetei. Un zmeu de pe
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
auzite, îi spuse: Nu trebuie să-mi mulțumești! Pe mine nu m-ar fi ajutat prea mult acea micuță cantitate de apă și cred că Dumnezeu te-a trimis în calea mea. Te-aș ruga să mi arăți drumul spre ținutul Nicăieri. Aș vrea să te ajut, dar nu pot zbura! răspunse tristă pasărea. Nu-i nimic. Vei călători pe umărul meu! Rândunica acceptă, Stejărel îi legă aripa, împărțiră firimiturile de pâine rămase și porniră la drum. Pasărea îi povesti despre
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
la oraș și se întorceau la corturi cu o mulțime de povești despre piață, unde lâna și vitele aveau prețuri așa de bune. Hamor, regele din Salem, era pașnic și deschis triburilor care voiau să se așeze și să facă ținutul mai prosper. Simon și Levi s-au dus și au vorbit cu vizirul lui Hamor în numele tatălui meu și s-au întors la Iacob, plini de ei pentru că reușiseră o înțelegere așa avantajoasă, pentru o bucată bună de pământ, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
mor, îmi spunea el cu o dulceață care mă întrista și mai mult. O să mă întorc și o să-ți aduc daruri și când o să fiu un mare scrib ca Ba, o să-ți fac casa cu cea mai mare grădină din ținuturile de la sud. M-a îmbrățișat și m-a ținut de mână de multe ori în zilele de dinainte de plecare. Își purta bărbia ridicată ca nu cumva să cred eu că era înfricoșat sau nefericit, deși, bineînțeles, el era doar un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
aruncată din acea casă, iar fiul meu, alungat, pentru că poartă în vene sânge de asasin. Așa că Meryt a înflorit povestea și o spunea tuturor femeilor pe care le întâlnea și acestea erau numeroase, pentru că se ducea la cele mai multe nașteri din ținutul de nord, și erau deopotrivă nobile sau modeste. Le spunea despre cum mi-am salvat fiul cu propriile mâini, întotdeauna lăsând la o parte rolul pe care îl avusese ea. Vorbea despre priceperea mea la plante și despre cum eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
deopotrivă nobile sau modeste. Le spunea despre cum mi-am salvat fiul cu propriile mâini, întotdeauna lăsând la o parte rolul pe care îl avusese ea. Vorbea despre priceperea mea la plante și despre cum eram o vindecătoare faimoasă în ținuturile sălbatice din vest. Aceste lucruri erau produse ale imaginației ei. Și când am ajutat-o pe una din servitoarele lui Nakht-re să aducă pe lume primul ei copil, Meryt a răspândit vorba că eu am întors copilul în pântecul mamei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]