60,912 matches
-
și eratele, n-am putea pune un diagnostic mai precis decât că suferea de viață. Nu dădea absolut nici un semn că ar trăi, deși o făcea. Asemenea unui borcan cu gem de prune, putea fi pus oriunde. De obicei, stătea așezat pe scaunul de lângă ușa salonului, dar când acesta era ocupat de un teanc din fețe de pernă ori de trupul vreunei asistente, era depus frumușel pe pardoseală, pliat peste tăblia unui pat, asemenea unui preș, sau chiar agățat În perete
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
repaus sau În mișcare uniformă păstrează această stare atâta timp cât asupra lui nu acționează forțe externe“. Exact așa era Gustav, cu mențiunea că el, cu de la sine putere, nu s-a mișcat niciodată, nici uniform, nici neuniform. Dacă l-ai fi așezat pe un pervaz de fereastră la etajul treizeci și șapte, ar fi rămas acolo, cu privirea opacă lipită de aer, până când cineva l-ar fi luat de-acolo sau l-ar fi Împins, ceea ce i-ar fi fost perfect egal
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
sa Îl născuse și-l abandonase, nu mai avusese nicicând o rudă internată În spital. Astfel, nu rămânea decât o singură posibilitate legală: aceea ca Gustav să fie numit medic. Zis și făcut. Cu un halat de un alb imaculat așezat pe umeri, cu stetoscopul atârnându-i profesionist În jurul gâtului, doctorul Gustav, devenit peste noapte specialist În boli de fiere și În afecțiuni ale ficatului, reputat cardiolog și pneumatolog de frunte, diagnostician recunoscut pe toate meridianele lumii, era purtat pe umeri
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Romei antice. O pastilă efervescentă risipindu-și ceața translucidă În pahar Înfățișa În sens invers episodul separării pământului de ape. Când vertebrele osteneau, o Întoarcere spre antipozii camerei Îmi dezvăluia alte miracole. Tabloul reprezentând o vază cu trei crizanteme galbene, așezată pe o masă veche, alături de-o fâșie de mătase, spunea povestea unui han lyonez unde neguțătorii medievali de stofe se opreau, iar În noaptea popasului lor sulurile se desfăceau spre a fi admirate și pipăite. Conducta de Încălzire era
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
mod neașteptat, câinii, pe care i-am fi bănuit de ceva mai multă fidelitate, dar care și-au demonstrat cu această ocazie caracterul slugarnic, redați activității lor primordiale, aceea de a-și procura hrana singuri, fără ca mâinile grijulii să le așeze dinainte blidul cu granule. Pe străzi au apărut pudeli fragili, smocuri de vată de zahăr mișcătoare Înțepând caldarâmul cu bețe subțiri, lipsiți Însă de damele al căror apendice bulevardier fuseseră până nu demult, ciobănești germani scăpați de orbii pe care
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
aceasta nouă și imensă nu se rostogolea sub pașii lor. Apoi, când sălbăticiunile din Grădina Zoologică s-au emancipat, puteai vedea pantere cățărate pe stâlpii de iluminat, dând cu laba după câte-un porumbel, girafe păscând din ghivecele cu mușcate așezate la etajul Întâi, broaște țestoase parcurgând lent bulevardul și retrăgându-se În buncărul din spinare ori de câte ori vreun elefant cutremura strada cu pasul lui greoi. Câteva luni, În orașul aflat acum la dispoziția animalelor, curentul electric a continuat să circule, menținând
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
-se Între ei dacă s-o decupleze sau nu de la aparate. Ca urmare, prima Întâlnire amoroasă cu calculatorul, din cauza grabei specifice debutului și a nepriceperii mele În domeniul cibernetic, a fost ușor traumatizantă. I-am spus Cora. Priveam la cutia așezată pe masa din sufragerie, Îi dădeam ocol și nu știam de unde s-o apuc. Învelișul străveziu dezvăluia câte ceva din decolteul profund al plăcii de bază, mister susținut și alimentat de baretele cablurilor SATA. Ventilatorul sursei susura o chemare, dar, În ciuda
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
care-l traversezi, marinat cu vopsea de păr și diferite pomezi, Împănat cu minciunelele pe care distanța dintre convivii virtuali nu numai că le acceptă, dar le și Încurajează (pe rețelele de socializare aveam doar patruzeci și nouă de ani), așezat apoi În tava verticală a monitorului spre a fi prezentat doamnelor singure și jucăușe din toată lumea. Și ce succes am avut! Cu Mya din Costa Rica am ieșit la o cină romantică În restaurantul virtual feastforlovers.net. Am comandat pleoape de
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
o cameră care filma În centrul unui oraș, pe care, după ruinele de pe fundal, unii l-au recunoscut a fi Roma. „Afară“, de altfel, se vedea o Înghesuială teribilă, oamenii priveau curioși spre noi, strivindu-și nasurile de geam și așezându-și palmele ca niște cununi În jurul tâmplelor, În efortul inutil de-a desluși ce se petrecea „Înăuntru“, În timp ce, În spatele lor, lungi cohorte de mașini stăteau blocate În trafic. Din când În când, un câine trecea În pas grăbit, oprindu-se
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
răspuns: „Nu se poate“, iar apoi s-au Întors rapid, cu ochii mijiți, În lumea lor de clicuri, din care dumneavoastră și problema dumneavoastră tocmai vă evaporaserăți? Tratamentul, după cum vedeam pe fereastra translucidă, era de lungă durată și destul de anevoios. Așezați În băncuțe, cu abecedarele În mâini, IT-iștii silabiseau În cor: „Anna are mere“, „Afară plouă“, „John e vesel“, pe limba fiecăruia, trecând apoi, treptat, la propoziții din ce În ce mai lungi, formate din cuvinte care se puteau articula; e drept că, din
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
congeneri de-ai noștri precum Casanova, Howard Hughes sau Mick Jagger au depus lăudabile eforturi În acest sens, Întregul gen femeiesc nu va putea fi posedat niciodată. O singură carte e extrasă din pachet, filată, răsucită pe toate părțile și așezată pe masă, În timp ce gemetele, mișcările și acțiunile ei sunt redate cu lux de amănunte auditoriului masculin. Fișa de parcurs a fiecărei călătorii e completată cu o minuțiozitate incredibilă, având În vedere că e plină de minciunele și neobrăzate exagerări, iar
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
o specie dispărută. Doar Olaf și cu mine mai păstram amintirea lor Într-un ungher al creierului rămas ca prin minune neformatat. Aveam viziunea tulbure a unor ființe aparținând aceluiași regn, cu trupurile nu atât de colțuroase ca ale noastre, așezate sub un relief prietenos, unde șesuri Învelite Într-o piele moale se transformau pe nesimțite În coline deloc abrupte, care-ți Îmbiau buricele degetelor la drumeție. Existau și pericole - mici doline unde te așteptai mai puțin, alunecușuri care te puteau
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
suflai peste ea, ca și cum ai fi vrut să dai viață substanței care se va impregna În mine, liniștea Împărțită În secunde de bătaia pendulei care se lăsa peste noi când Îmi masai spatele. Îmi amintesc, Édouard, mișcarea lină cu care așezai 157 telefonul În furcă, de parc-ai fi vrut să protejezi nu carcasa de ebonită neagră sau cele două clape de plastic transparent, ci chiar vocea care tocmai Își luase rămas-bun de la tine. Îți văd Încă ochii mijiți și mâinile
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
cum un colț al gurii i-a coborât, desenând un rictus amar. „Femeia aceasta e din ceară“, Îi șoptesc lui Édouard, cu tonul unei bârfe nevinovate, la care el Îmi strânge palma cu un gest ferm și totuși tandru. Cel așezat pe scaunul din față are ceafa albă ca gulerul cămășii. „Uite, tipul ăsta e din ghips“, chicotesc. În dreapta lui stau, ușor ghemuite În scaune, două bătrâne, una de lut, cealaltă de plastilină. La vreo două rânduri distanță, câțiva școlari din
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
transformase Într-o magmă solidificată și Împuțită. Pare o navă de luptă pe care se ridică, asemenea unor catarge, clădiri care seamănă cu niște hale industriale printre care curge un râu Întunecat și urât mirositor. Un chinez mititel, care fumează așezat Într-un șezlong la proră, se ridică și le face celor de pe mal semne prietenoase, arătându-le obiectul pe care-l ține În mână. Peste câteva ore, insula se apropie și i se pot auzi vorbele. Chinezul are În mână
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
comună nu doar toate familiile de pe scară, ci toate familiile de pe toate scările, din toate casele, blocurile și cartierele, iar pentru a fi cât de cât sigur că prindeai loc când te surprindea o necesitate, cum ieșeai, trebuia să te așezi din nou la coadă, deși, ca să fiu sincer, nici nu aveai cum să ieși, pentru că baia ținea loc și de sufragerie, și de dormitor, era și sală de cinema, și stadion de fotbal, de aceea, dacă doreai să faci un
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
căscate Între spațiu și timp sau măcar niște structuri disciplinate de hidrocarburi. Ți-ai găsit! Întinsă pe lungimea a douăzeci și șapte de kilometri, autostrada era o simplă conductă cenușie În cerc, pe alocuri ruginită, cu câteva semne de circulație așezate acolo mai mult pentru a alunga monotonia decât pentru a semnala ceva, pentru că nu aveai cum să rătăcești drumul. „Hei, ați văzut?“ am strigat „În dreapta e un grup de fermioni!“ „Nu-l deranja pe tata, trebuie să fie atent la
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
elastic, care se Îndepărta amețitor de noi. „Iuuuhuuuu!“ am chiuit de bucurie, dar apoi am Încremenit. Din față venea, tot cu o viteză amețitoare, un alt proton. În acea nanosecundă, am apucat să zăresc chipul drăguț și speriat al quarcului așezat pe bancheta din spate a celeilalte mașini, care părea fragil, dar care dispunea de o căpățână al naibii de tare, după cum aveam să simt imediat, iar printre miliardele de stele verzi care s-au ivit atunci am distins parcă și o mică
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
zâmbit, mutând bosonul În stânga, pentru a-i strânge mâna. — Ce-ai acolo? m-a Întrebat Qwa, curioasă. Vaaai, s-a luminat ea, când am deschis palma, ce mititel și frumușel e! Dă-mi-l și mie puțin. Când i-am așezat mogâldeața În podul palmei, o mică descărcare electrică ne-a făcut să tresărim și să ne căutăm privirile. Qwa a mângâiat ușor bosonul, iar apoi l-a ridicat până În dreptul rucsăcelului ei ciclamen. — Vezi ce bine se potrivesc? m-a
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
se plimbau toată ziua ca hăbăucii până se ciocneau Între ei, moment În care Începeau să-și care pumni. N-au rezistat mult. A, și au mai fost cei din galaxia Abell, extrem de inteligenți, care Însă aveau organele de reproducere așezate În interiorul craniului. Aceștia n-au pierdut timpul: au construit rapid câteva piramide, săli de bowling și un centru de descompunere În factori primi a luminii, Însă când erau gata-gata să descopere călătoria În timp, au ajuns la extincție. Unii, Întrucât
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
dimensiunile vaste ale Încăperii cu micimea lui, Însemna că, practic, rămăsese pe loc. — Bine, dar... — Acum! a șuierat scurt dama, Întorcându-se, iar două raze laser au Înțepat fruntea piticaniei, astfel Încât aceasta a trecut rapid În spatele scaunului pe care eram așezat. — Ajungi? l-am chestionat peste umăr, rânjind. — Ni mai vidiem noi, Kravșiuk, a șuierat el. — Până atunci, ferește-te de-aspiratoare. În timp ce clona și fiii reactorului părăseau Încăperea, Kuznețova s-a așezat În spatele biroului, de unde mi-a dăruit o privire
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
a trecut rapid În spatele scaunului pe care eram așezat. — Ajungi? l-am chestionat peste umăr, rânjind. — Ni mai vidiem noi, Kravșiuk, a șuierat el. — Până atunci, ferește-te de-aspiratoare. În timp ce clona și fiii reactorului părăseau Încăperea, Kuznețova s-a așezat În spatele biroului, de unde mi-a dăruit o privire azurie ca apele de cristal de la Waikoropupu. Acum, când nu mai trebuia să Împartă spațiul cu dublura, părea de două ori mai frumoasă. — Cum v-ați dat seama? m-a Întrebat ea
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
oferi șansa unei prospectări gratis a minelor din decolteu. Un alt pui de zâmbet și-a luat zborul de pe buzele ei, a fâlfâit puțin din aripi și a căzut ca fraierul pe covor. Văduva lui Kuznețov, zis Demiurgul, s-a așezat la birou, picior peste picior, ceea ce n-a stânjenit cu nimic comunicarea noastră nonverbală. Divorțul lui Dmitri Kuznețov iscase multă vâlvă, În urmă cu câțiva ani. Presa vuise luni În șir despre despuierea de jumătate din avere a fostului magnat
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
spiritului. Ne cunoșteam de mult, de când amândoi visam să schimbăm lumea printr-un nou sistem filozofic cu aplicare practică imediată, care să explice totul prin sex, până am aflat că ticălosul de Freud ne-o cam luase Înainte. M-am așezat pe singurul scaun Înalt din fața barului, făcându-i semn să toarne. Vasea a luat o sticlă de vodcă, pe care a aruncat-o prin aer, Încercând s-o prindă pe la spate. Sticla s-a spart. Oftând, Vasea a luat o
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
cartierului ar fi alunecat unii pe lângă ceilalți, separați de o peliculă transparentă, așa cum se Întâmplă În acele uriașe muzee-acvariu În care te afli În mijlocul peștilor, și totuși la distanță de ei. La ora unsprezece, scriitorul se Întorcea acasă și se așeza la computerul din fața ferestrei. Uneori, făcea câte o pauză și ieșea pe balcon, unde stătea cu coatele sprijinite pe balustrada de fier, ca un păpușar deasupra scenei. Pufăind din pipă, mai trăgea cu urechea la discuția unor bătrâne, mai urmărea
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]