5,001 matches
-
adevărat hotărâtoare în aceste domenii și situații, uneori limită. Propun deci următoarea schemă de orientare, bineînțeles perfectibilă, ca bază corectă și, aș spune, destul de studiată de discuție: I. O primă categorie este constituită din ceea ce se poate numi rezistența pasivă. Abținerea, refuzul într-un fel sau altul al colaborării, eludarea, sustragerea de la o serie întreagă de obligații, uneori chiar duplicitatea și în orice caz disimularea onestă sunt trăsăturile cele mai generale ale acestei categorii. Nota esențială a acestui tip de rezistență
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
precis și declarat. Deosebim în mare, în interiorul său, două situații tipice: 1) Pe treapta cea mai de jos se situează rezistența tacită, pasivă, așa-zicând spontană, inocentă. Ea se traduce prin refuzul participării la vreo formă de colaboraționism literar, prin abținerea de la orice implicare oficială. Dar totul în mod discret și organic, fără ostentație și gesturi spectaculoase. Refuzul de a scrie la comandă pleacă, în primul rând, dintr-o imposibilitate interioară autentică. Este specia eternă și greu de culpabilizat a scriitorilor
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Înfrângerea definitivă a terorismului specific acelor ani, în ciuda consecințelor, a constituit un pas important în această direcție. O etapă fundamentală pentru integrarea stângii, începută mult mai devreme, a constat în compromisul istoric propus în 1973, care a fost reprezentat de abținerea parlamentară față de guvern (în perioada 1976-1979); etapa a continuat în anii de guvernare socialistă și s-a încheiat odată cu sfârșitul hegemoniei URSS în Europa de Est. Apoi, când PCI și-a schimbat numele în PDS (la începutul anilor nouăzeci), existența acelui tip
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
prim tip de responsabilitate (accountability) se caracterizează prin periodicitate și dependență față de reperele electorale naționale, locale și, eventual, supranaționale: alegătorul acordă o recompensă prin acordarea votului unui candidat sau unei liste, sau de pedepsire, prin votarea unui candidat diferit, prin abținere sau prin anularea buletinului de vot. În plus, responsabilitatea (accountability) "verticală" configurează o relație între entități politice inegale, așa cum sunt guvernatul și guvernantul. Această relație mai puțin sporadică numai dacă ne gândim la evenimentele electorale frecvente (locale, naționale, și, în
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
40,5 52,7 54,0 46,0 50,1 50,8 50,5 52,64 (FN 3,5) Ecologiștii 3,9 3,6 4,4 1,9 2,0 1,6 3,7 0,6 3,2 0,2 Abțineri 27,6 18,8 20,4 32,3 28,3 24,6 20,6 37,2 35,9 32,4 20,3 Sursa: P. Habert și C. Ysmal(1989) 48 http://fr.wikipedia.org/ M= alegeri municipale L= alegeri legislative
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
proporțional, cu un prag scăzut de voturi necesare pentru a obține un loc. Acest fapt a cauzat fragmentarea politicii locale și regionale care s-a manifestat de-a lungul unui număr de dimensiuni diferite. În primul rând, creșterea numărului de abțineri a însemnat un declin pentru sprijinul partidelor de la guvernare, fie ele de dreapta sau de stânga, care mai erau și subestimate de către apariția forțelor politice anti-sistem, verzii de extremă-stânga și Frontul Național de extremă-dreapta. Creșterea numărului de abțineri și descompunerea
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
numărului de abțineri a însemnat un declin pentru sprijinul partidelor de la guvernare, fie ele de dreapta sau de stânga, care mai erau și subestimate de către apariția forțelor politice anti-sistem, verzii de extremă-stânga și Frontul Național de extremă-dreapta. Creșterea numărului de abțineri și descompunerea partidelor de guvernământ (PCF, PS, RPR, UDF) poate fi văzută în tendințele existente în timpul celor trei perioade ale alegerilor: în 1986, 22,1% din votanții înregistrați s-au abținut, iar 29,3% din numărul total de votanți au
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
municipalități mai mici. Astfel, problemele naționale și nu cele locale sau regionale, domină alegerile. Este adevărat că există un declin în susținerea marilor partide guvernamentale de stânga și de dreapta, însă acestea au fost înlocuite de partidele antisistem, și de abținerea de la vot, ceea ce reprezintă probabil expresia unei reacții negative față de partidele politice. Noile regiuni care au început să funcționeze în calitate de corpuri alese în 1986, s-au confruntat cu dificultăți mari datorită unui sistem electoral proiectat, în aparență, pentru a preveni
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
toată ființa sa la viață ca la un paradis iremediabil pierdut. Arta, conchide naratorul lovinescian în cel mai pur spirit romantic, reprezintă totuși o formă de participare la existență (și nu de refuz), chiar dacă "nu vine din îndestulare, ci din abținere, din spaimă de sine și de alții, din vibrație înăbușită, din regret, rușine, mortificare". Ca să folosesc metaforicul limbaj al criticului modernist, arta nu e atât "cupa întinsă sau cornul belșugului", cât "rugul pasiunilor nesatisfăcute", fiindcă "la granițele spirituale ale omenirii
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
principiul democratic al sufragiului universal, dar acesta este orientat de către administrație, care propune "candidatul oficial", singurul care are drept la afișul alb rezervat proclamațiilor oficiale. Alegerile din 1852 arată docilitatea corpului electoral. Opoziția este redusă la fronda saloanelor orleaniste, la abținerea legitimiștilor sau la clandestinitate pentru republicani, al căror apărător ardent se face Victor Hugo, în exil la Guernesey. Aceasta înseamnă puțin față de sprijnul amplu de care beneficiază Imperiul: mediile de afaceri sînt satisfăcute de avîntul economic și de ordinea regăsită
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
18 martie, revoltele izbucnesc în Montmartre. Thiers, avînd experiența monarhiei din Iulie, preferă să părăsească Parisul pentru Versailles, lăsînd orașul pradă insurecției. Comuna se instalează, afirmare a autonomiei pariziene. Consiliul general al Comunei este ales la 26 martie cu 50% abțineri, dar Comuna nu are deloc timp să ducă la bun sfîrșit vreo acțiune, căci toate energiile sale sînt absorbite de războiul dintre versaillezi și comunarzi (sau *federați), care începe în aprilie. El se termină într-o manieră atroce, prin "săptămîna
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
rivali pe care îi vedem crescînd în jurul nostru, unele prin perfecționări militare sau maritime, altele prin dezvoltarea prodigioasă a unei populații în creștere continuă, într-o Europă, sau mai ales într-un univers astfel făcut, politica de reculegere și de abținere este pur și simplu marele drum al decăderii! Națiunile, în timpurile pe care le trăim, nu sînt mari decît prin activitatea pe care o desfășoară; nu "prin strălucirea pacifistă a instituțiilor"...(întreruperi la extrema stîngă și la dreapta) sînt ele
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
căzut din cauza dezastrului de care a fost considerat responsabil. Mașinațiile lui Pierre Laval, ministru de la 23 iunie, apoi vice-președinte al Consiliului, triumfară asupra rarelor rezistențe. La 10 iulie 1940, Adunarea națională, prin 569 de voturi contra 80 și 20 de abțineri declarate, "dă puteri depline guvernului Republicii, sub autoritatea și semnătura mareșalului Pétain, în vederea promulgării, prin unul sau mai multe acte, a unei noi Constituții a Statului francez. Această Constituție va trebui să garanteze drepturile muncii, familiei și patriei. Ea va
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
extremă dreaptă, pe de altă parte, Partidul Comunist și Uniunea forțelor democratice, reunite în jurul lui Pierre Mendès France și a lui François Mitterrand din partea stîngii necomuniste care nu accepta nici condițiile revenirii lui de Gaulle la putere, nici noile instituții. Abținerile sînt foarte slabe: 15%. Da-ul obține 79% din sufragiile exprimate, aproximativ două treimi din înscriși, cifră excepțională care îi dă autoritate deplină lui de Gaulle. Da-ul ia Partidului Comunist de la 1.600.000 la 1.900.000 de
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
este de acum încolo precum cheia de boltă care acoperă și sudează edificiul instituțiilor noastre" (de Gaulle, 9 septembrie 1965). La primul tur al alegerilor prezidențiale, la 5 decembrie 1965, marcat de o foarte puternică participare (mai puțin de 15% abțineri), generalul de Gaulle se află în balotaj: cu 43,71% din voturile exprimate, el stă mai bine decît candidații gaulliști la legislative, dar gaullismul de coaliție pierde teren. Candidat unic al stîngii, François Mitterrand, lider al micii convenții a instituțiilor
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
un acord de renunțare pentru al doilea tur cu comuniștii. Alegerile din 5 și 12 martie 1967 sînt marcate la primul tur printr-un puseu al candidaților care se reclamă din a V-a Republică, dar, la al doilea tur, abținerea sau votul pentru stînga a alegătorilor centriști, în cele 331 de dueluri care opun partizanii celei de-a V-a Republici și stînga, antrenează o creștere a numărului de mandate ale stîngii. Majoritatea cîștigă la limită. Din acel moment, guvernul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Georges Pompidou obține 44,5% din voturile exprimate, devansîndu-l net pe Alain Poher (23%) și pe Jacques Duclos (21%). Partidul Comunist, ostil unei apropieri de socialiști și de centru și orientărilor "atlantiste" ale lui Alain Poher, își cheamă alegătorii la abținere. Nu toți urmează acest consemn: procentul la abținere trece de la 22,41 la 31%. Georges Pompidou obține mai mult de 58% din voturile exprimate și 37,50% din înscriși; Alain Poher, respectiv 42% și mai puțin de 27%. Acest succes
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
devansîndu-l net pe Alain Poher (23%) și pe Jacques Duclos (21%). Partidul Comunist, ostil unei apropieri de socialiști și de centru și orientărilor "atlantiste" ale lui Alain Poher, își cheamă alegătorii la abținere. Nu toți urmează acest consemn: procentul la abținere trece de la 22,41 la 31%. Georges Pompidou obține mai mult de 58% din voturile exprimate și 37,50% din înscriși; Alain Poher, respectiv 42% și mai puțin de 27%. Acest succes demonstrează aptitudinile gaullismului de a-i supraviețui lui
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Piața Comună. Georges Pompidou, care speră să-i ralieze pe centriștii din opoziție și să divizeze stînga (socialiștii sînt favorabili extinderii Europei), îi consultă pe francezi, la 23 aprilie 1972, pe calea referendumului, în legătură cu lărgirea Pieței Comune. Dar chemarea la abținere a Partidului Socialist transformă în semi-eșec succesul de opinie scontat de președintele Republicii. Da-ul obține 68% din sufragiile exprimate, dar numai 36% din înscriși, cu 39,5% abțineri și 7,1% voturi albe și nule. Timpurile dificile. Dornic să
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
1972, pe calea referendumului, în legătură cu lărgirea Pieței Comune. Dar chemarea la abținere a Partidului Socialist transformă în semi-eșec succesul de opinie scontat de președintele Republicii. Da-ul obține 68% din sufragiile exprimate, dar numai 36% din înscriși, cu 39,5% abțineri și 7,1% voturi albe și nule. Timpurile dificile. Dornic să preia inițiativa, președintele Republicii îl înlocuiește, la 5 iulie 1972, din funcția de Prim Ministru pe Jacques Chaban-Delmas cu Pierre Messmer, reprezentant al gaullismului ortodox, mai apropiat de Elysée
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
majorității se opun Jacques Chaban-Delams și ministrul Finanțelor, Valéry Giscard d'Estaing. El este susținut de republicanii independenți, centriștii de opoziție și o fracțiune a gaulliștilor din jurul lui Jacques Chirac. Participarea electorală este foarte ridicată: nu sînt decît 15,77% abțineri. François Mitterrand obține 43,3% din voturi în metropolă, Valéry Giscard d'Estaing 32,91%, Jacques Chaban-Delmas, care în timpul campaniei a decepționat, 14,6%. Ieșirea din al doilea tur este incertă. Valéry Giscard d'Estaing, care a convins cu voința
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
forței liniștite", atrage spre el sufragiile micilor candidați de stînga și ale ecologiștilor. El obține ralierea Partidului Comunist. În sfîrșit, o parte a electoratului gaullist votează pentru el din ostilitate față de Valéry Giscard d'Estaing. Procentul de participare se ridică. Abținerile trec de la 18,9% la primul tur, la 14,13%. François Mitterrand cîștigă, la 10 mai, cu 52,22% din sufragiile exprimate, în timp ce Valéry Giscard d'Estaing numără 47,77%. Președintele al cărui mandat expiră este incontestabil victimă a uzurii
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
al unui socialism modern, și dizolvă Adunarea. Alegerile nu dau decît o majoritate relativă Partidului Socialist. Primul Ministru, care introduce în guvernul său unele personalități centriste raliate cu titlul individual și membri ai "societății civile", nu are majoritatea decît prin abținerea, sau susținerea, comuniștilor sau a centriștilor. Michel Rocard nu este deloc susținut de președintele Republicii. Sensibil la starea opiniei publice, el nu angajează deloc reforme. François Mitterrand, dornic de o politică mai marcată a stîngii, îl înlocuiește la 15 mai
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
înșine, dar să fim judecați nevrednici de harul Domnului. Căci un oarecare ierarh distins spune:«După cum fumul alungă albinele, tot așa și exhalarea alimentelor nedigerate întoarce și alungă harismele Sfântului Duh»”. Prin urmare, trebuie să ne pregătim mai dinainte prin abținere ca „să putem priveghea cu mai multă ușurință, ca și cum ne-am pregătit pentru o slujbă dumnezeiască... Și așa, inima celor ce priveghează să fie deschisă lui Hristos și închisă diavolului...”. Pentru ca toți credincioșii să guste din binefacerile rugăciunii comune, Sfântul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Lucrurile sunt schimbătoare mai ales dacă oamenii se schimbă” (cap. 25). Poruncile de bază ale credinței și moralei trebuie păzite cu sfințenie pentru că ne aduc mântuirea, în schimb pot fi modificate lucruri ce sunt primejdioase pentru viața noastră (severitatea postului, abținerea continuă de la vin sau untdelemn, continuitatea lecturii sau a meditației) (cap.28) pentru că, încheie Cassian, ,,este mai mare grija de a fi de folos decât de a fi lăudat” (cap. 30). Al treilea ciclu sau secțiune a ,,Convorbirilor duhovnicești“, care
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]