16,963 matches
-
înscriu la facultate este enormă, iar universitățile sunt numeroase și extrem de diversificate, atât ca specializare, cât și în ceea ce privește calitatea și prestigiul. În contrast, la vârsta de 10 ani deja, tinerii din Germania trebuie să aleagă între școli profesionale și școli academice. Cei care au ales primul tip de școli urmează cariere școlare care se finalizează în poziții clare pe piața muncii, în timp ce absolvenții școlilor academice concurează pentru locuri în universități. Ratele de cuprindere în învățământul superior german sunt, prin urmare, mult
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
vârsta de 10 ani deja, tinerii din Germania trebuie să aleagă între școli profesionale și școli academice. Cei care au ales primul tip de școli urmează cariere școlare care se finalizează în poziții clare pe piața muncii, în timp ce absolvenții școlilor academice concurează pentru locuri în universități. Ratele de cuprindere în învățământul superior german sunt, prin urmare, mult mai mici decât cele din Statele Unite, iar universitățile sunt mai puțin diferențiate. Spre deosebire de modelul german, elevii din România trebuie să opteze pentru o specializare
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
universitățile sunt mai puțin diferențiate. Spre deosebire de modelul german, elevii din România trebuie să opteze pentru o specializare mai târziu, la finalizarea studiilor gimnaziale, în jurul vârstei de 14-15 ani. Deși structura de specializări din învățământul secundar superior diferențiază între arii curriculare academice și vocaționale, toți tinerii înscriși în această treaptă de învățământ pot obține diploma de bacalaureat și pot accede astfel la studii superioare. Putem spune, parafrazându-l pe Turner (1960), că sistemul școlar românesc este unul aparent clientelar, permițând târziu pe
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
creșterea acestora au obținut mai multe categorii de beneficii: - capital simbolic, în terminologia lui Bourdieu, generat de calitatea lor de antreprenori instituționali, de „ctitori” sau „corifei”, pe de o parte, și de prestigiul asociat direct calității de manager în sectorul academic, pe de altă parte; - capital social, prin posibilitățile pe care le oferă elitelor locale universitățile, prin posibilitatea aproprierii unor acreditări, deci a unor capitaluri simbolice, prin cooperări lucrative sau de prestigiu sau prin accesul discriminatoriu la anumite poziții, fie la
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
prin posibilitățile pe care le oferă elitelor locale universitățile, prin posibilitatea aproprierii unor acreditări, deci a unor capitaluri simbolice, prin cooperări lucrative sau de prestigiu sau prin accesul discriminatoriu la anumite poziții, fie la cele de student, fie la sinecuri academice; - capital economic, prin gestionarea resurselor, în marea lor majoritate de origine publică, cu ajutorul cărora s-a constituit infrastructura necesară funcționării acestor instituții. Pe de altă parte, elitele locale au sprijinit de cele mai multe ori dezvoltarea instituțiilor de învățământ superior, din mai
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cei cu diplome obținute în străinătate și autohtonii care au trudit la construcția instituțională actuală (vezi polemica din paginile revistei 22 din decembrie 2005), între perspectiva managerială și cea „autonomistă” a guvernării universităților, între „elitiștii” orientați către atingerea de performanțe academice și „vocaționaliștii” preocupați mai mult de satisfacerea nevoilor de calificări și competențe ale beneficiarilor. Toate antinomiile enumerate anunță mutații importante în instituțiile de producere a elitei educate a națiunii și reflectă diversitatea de interese și resurse din interiorul câmpului universitar
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cvasiuniversitare dedicate direct inserției pe piața muncii, susținerea financiară din ce în ce mai slabă din partea statului și dependența de finanțare pe bază de grant, mai ales pentru cercetare, scurtarea duratei necesare pentru promovare în ierarhia universitară, scăderea prestigiului carierei didactice universitare cu excepția pozițiilor academice de vârf și încercările de înlocuire a angajării permanente („titularizare”) cu variante „flexibile”, care vor spori insecuritatea pe piața muncii pentru personalul academic și de cercetare, precum și controlul administrației asupra fluxurilor de personal. 1.8. Modele cauzale ale expansiunii sistemelor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
pentru cercetare, scurtarea duratei necesare pentru promovare în ierarhia universitară, scăderea prestigiului carierei didactice universitare cu excepția pozițiilor academice de vârf și încercările de înlocuire a angajării permanente („titularizare”) cu variante „flexibile”, care vor spori insecuritatea pe piața muncii pentru personalul academic și de cercetare, precum și controlul administrației asupra fluxurilor de personal. 1.8. Modele cauzale ale expansiunii sistemelor școlaretc "1.8. Modele cauzale ale expansiunii sistemelor școlare" 1.8.1. Factori demograficitc 1.8.1. Factori demografici" În afara modelelor de mai
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și lupte care reflectă competițiile din sfera elitei la a cărei producere participă universitățile și a cărei compoziție o oglindesc. Principalele opoziții se manifestă pe trei axe: prestigiul disciplinelor, controlul asupra reproducerii corpului profesoral și disputele dintre ortodoxia și heterodoxia academică. Anumite specializări, cum sunt medicina și dreptul, beneficiază, în mod tradițional, de mai multă recunoaștere. Ierarhia prestigiului devine evidentă în compoziția personalului angajat în instituțiile de învățământ superior sau a corpului de studenți din punctul de vedere al originii sociale
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a corpului de studenți din punctul de vedere al originii sociale. În al doilea rând, puterea reală în instituțiile de învățământ o dețin cei care controlează reproducerea corpului profesoral. Acest control este manifest în cerințele prin care sunt reglementate traiectoriile academice ale tinerilor cercetători și asistenți. Indiferent de presupusele calități personale, aspirantul la un anumit statut academic trebuie să treacă printr-un număr de inițieri ghidate de elita academică, cu ajutorul cărora aceasta își pune o pecete trainică asupra chipului universităților. În
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
reală în instituțiile de învățământ o dețin cei care controlează reproducerea corpului profesoral. Acest control este manifest în cerințele prin care sunt reglementate traiectoriile academice ale tinerilor cercetători și asistenți. Indiferent de presupusele calități personale, aspirantul la un anumit statut academic trebuie să treacă printr-un număr de inițieri ghidate de elita academică, cu ajutorul cărora aceasta își pune o pecete trainică asupra chipului universităților. În fine, există întotdeauna un punct de vedere intelectual instituționalizat. Raportate la acesta, perspectivele opuse sau alternative
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
profesoral. Acest control este manifest în cerințele prin care sunt reglementate traiectoriile academice ale tinerilor cercetători și asistenți. Indiferent de presupusele calități personale, aspirantul la un anumit statut academic trebuie să treacă printr-un număr de inițieri ghidate de elita academică, cu ajutorul cărora aceasta își pune o pecete trainică asupra chipului universităților. În fine, există întotdeauna un punct de vedere intelectual instituționalizat. Raportate la acesta, perspectivele opuse sau alternative par adevărate „erezii”, iar purtătorii lor sunt tratați ca atare. Specifică sistemului
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
superior, acreditarea semnalează doar îndeplinirea unor condiții minime de conformitate cu criteriile impuse de autoritatea centrală de reglementare. Cererea constant mare de diplome universitare și proliferarea instituțiilor de învățământ superior, precum și interesele membrilor CNEAA (Consiliul Național de Evaluare și Acreditare Academică) au dus în timp la relaxarea aplicării criteriilor de acreditare și la numeroase nemulțumiri. Există, de pildă, discuții persistente despre necesitatea clasificării universităților pe criterii de performanță sau de calitate, clasificare ce ar reprezenta un mecanism de acreditare instituțională avansată
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ale organizațiilor nonguvernamentale au abundat în anchete sau simple știri care semnalează cazuri de folosire abuzivă a pozițiilor din cadrul instituțiilor de învățământ publice. Unul dintre cele mai recente documente de acest fel este cel lansat în noiembrie 2003 de către Forumul Academic Român (FAR), care discută deschis despre formele, cauzele și efectele corupției sistemului universitar din România. Raportul FAR privind analiza corupției din universitățile românești poate fi găsit la adresa de web http://www.forum-academic.com. În 2005, Ministerul Educației a angajat un
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
școlare ale elevilor. Posesiunile și practicile culturale ale părinților legate de cultura clasică - literatură, volume de poezie sau lucrări de artă - determină pozitiv rezultatele la testul de matematică. Fiecare punct din indicele posesiunilor culturale determină 12 puncte adiționale la testul academic aplicat în cadrul PISA. Un puternic dezavantaj indică rezultatele copiilor din familii de imigranți, mai ales în unele țări, cum este Belgia. Descompunerea statistică a influenței calității de imigrant arată că handicapul școlar al copiilor din această categorie poate fi explicat
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
socioeconomice. Toate cercetările demonstrează că, acolo unde învățământul este cât de cât descentralizat, bunăstarea școlilor depinde de bunăstarea cartierului în care este localizată unitatea de învățământ. Mai mult, autoritățile de învățământ (inspectorate sau ministere) atribuie fonduri semnificativ mai mari școlilor academice (cele care pregătesc absolvenții pentru admiterea în școli superioare) în dauna celor profesionale, favorizând copiii din clasele mijlocii - la noi fiind vorba mai ales despre copii de intelectuali sau de funcționari din mediul urban. Studiile de evaluare a eficienței politicilor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
clasă. Pe de altă parte, efectele stratificărilor asupra performanțelor sunt accentuate când categoriile contribuie la formarea subculturilor de elevi ce se opun etosului școlii. Copiii din categoriile etichetate prin sintagme de genul „eșec școlar” tind să respingă normele și valorile academice ale școlii care a produs respectiva clasificare. Această contracultură, care accentuează îndrăzneala și provocarea, este delincventogenă, deoarece justifică și încurajează unele practici de natură delincventă (Hargreaves, 1967). Atitudinea față de standardele școlare este elocventă. Între cei „slabi”, respectul față de exigențele formale
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
la care m-am referit ulterior. Întrucât rezultatele inițiale sunt dependente de contextul sociocultural din care provine elevul, este evidentă contribuția direcționării la reproducerea inegalităților de clasă. Din acest motiv, dezbaterea privind problema direcționării care s-a iscat în mediile academice și civice din SUA în anii ’80 și ’90 a reușit să impună reglementări ce limitează în mod serios situațiile în care practica direcționării poate fi aplicată în clase. Nici sistemul de consiliere școlară și vocațională nu este imun la
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
reproducerea socială și culturală. 1.5.1. Limbajul și culturatc " 1.5.1. Limbajul și cultura" Potrivit lui Bourdieu, relația cu limbajul și cultura ș...ț care pare să fie cea mai perfectă expresie a autonomiei sistemului școlar și a tradiției academice, rezumă ansamblul relațiilor dintre acest sistem și structura relațiilor de clasă (Bourdieu și Passeron, 1977, p. 126). Limba, de exemplu, este un instrument de violență simbolică prin care grupurile dominante își întăresc dialectele specifice față de (în raport de superioritate și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
școala de la Wisconsin: cu cât așteptările sunt mai mari și cu cât rezultatele sunt mai bune, cu atât vor spori investițiile în meditații. Studiul japonez privind educația paralelă constată că cei cu note mari și cei care provin de la secțiile academice ale liceelor au o tendință mai mare decât ceilalți de a apela la educația paralelă (Stevenson, Baker, 1992). Aceasta ilustrează, pe de altă parte, rolul puternic al educației paralele în cadrul mecanismelor reproductive. În schimb, o cercetare despre opiniile privind sprijinul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Capital”, American Journal of Sociology, 94 (Supliment), S95-S120. Collins, Randall, 1971, „Functional and Conflict Theories of Educational Stratification”, American Sociological Review, vol. 36, nr. 6, pp. 1002-1019. Collins, Randall, 1979,The Credential Society: An Historical Sociology of Education and Stratification, Academic Press,New York. Comisia Europeană, 2005, Key Data on Education in Europe, Office for Official Publications of the European Communities, Luxemburg. Cucoș, Constantin, 2002, „Forme ale «curriculumului ascuns»: ideologii școlare implicite și explicite”, în Lazăr Vlăsceanu (coord.), Școala la răscruce. Schimbare
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Association (ISA) Conference. Dogan, Mattei, 2001, „Trust-mistrust in European Democracies”, Sociologie Românească, 1-4, pp.1-19. Donnelly, Patrick J., 1995, „The New Religious Orders, 1517-1648”, în Th.Jr. Brady, H. Oberman și T. James (coord.), Handbook of European History, vol. II, Brill Academic Publishers, Leiden, pp. 283-316. Dougherty, Kevin; Hammack, Floyd, 2000, „Educational Organization”, în E. Borgatta și R. Montgomery (coord.), Encyclopedia of Sociology, Macmillan, New York, pp. 760-772. Douglas, J.W.; Ross, J.M.; Simpson, H.R., 1968, All Our Future: A Longitudinal Study of
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Factor Accumulation: Stylized Facts and Growth Models”, The World Bank Economic Review, vol. 15, nr. 2, pp. 177-220. Edwards, Sebastian, 1994, „Labour and Education - Keys to Growth”, Financial Times, 6 decembrie, Londra. Featherman, D.L.; Hauser, R.M., 1978, Opportunity and Change, Academic Press, New York. Fraser, Steven, 1995, The Bell Curve Wars, Basic Books, New York. Fried, Amy, 1988, „Abortion Politics as Symbol Politics: An Investigation into Belief Systems”, Social Science Quarterly, vol. 69, nr. 1, martie, pp. 137-154. Foucault, Michel, 1997, A supraveghea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
management evidențiază necesitatea ca activitatea de colectare a informațiilor să fie precedată de o definire clară a subiectului de cercetat. În cazul în care cercetarea este asociată practicării managementului unei organizații reale, atunci subiectul dobândește trăsături suplimentare față de cazul cercetării academice. Principalele trăsături ar fi: • subiectul nu este decât rareori ales, cel mai frecvent fiind impus de o situație existentă percepută ca fiind o amenințare, imediată sau potențială; • rezolvarea se bazează pe utilizarea unor informații incomplete într-un interval de timp
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
fi utilă, pentru a constata dacă translatarea unor concepte, cum ar fi curba de experiență, ciclul de viață al unei industrii și altele, se poate face fără corecții semnificative. Pentru un nivel didactic aceste corecții nu au decât o importanță academică, dar pentru firme reale miza este deosebită. În planul practic al utilizării matricelor trebuie observat că portofoliul firmelor românești nu prezintă complexitatea modelelor de referință occidentale, „afacerile” fiind mai degrabă familii de produse, decât unități strategice de afaceri. Concretizarea strategiilor
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]