93,376 matches
-
dușcă paharul plin cu apa Dîmboviței, deoarece tot s-au dus și se mai duc (fie și-n 2001, în anul filelor însîngerate, de calendar). Aforismul vrednicului și reputatului istoric - o țară sînt oamenii dintr-însa - fixează în memorie un adevăr, o realitate de neclintit: ,,pe unde ești?" se întreabă Antoine de Saint-Exupéry în Micul Prinț. Și răspunsul vine de la sine: ,,Sînt din copilăria mea, la fel cum sînt dintr-o țară". Putem continua colajul început cu un citat elocvent, care
,,O țară sînt oamenii dintr-însa" by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15742_a_17067]
-
are haz și denotă inventivitate, căci ne prezintă un diavol de hârtie și o posibilă comparație între diavol și autorul de cărți, dar dincolo de asta ea vorbește totodată despre ambițiile ficțiunii de față. Romanul lui Gabriel Chifu se dorește într-adevăr a fi un roman postmodern, în care să se amestece așadar ludicul și seriosul, parodia și registrul grav, imaginația populară și imaginația livrescă, apelându-se adeseori la poncife și la citate, la informații și chiar la pagini scrise de alții
Un satan postmodern by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/15749_a_17074]
-
la o primă trecere în revistă, sau spus multe. Selectăm, pentru a sugera o imagine, doar câteva râanduri: „...în cea mai recentă lucrare a sa, Nicolae Bălașa propune o incursiune în perioada post revoluționară, în care cititorului i se prezintă adevărul despre existența cotidiană. Tragicul pândește din umbră, însă povestea din spatele realității crude este una de dragoste, având centrate două personaje ș Ștefan și Elena, a căror idilă se sfârșește trist. Ștefi, un tânăr originar din Bulzeștiul Doljului, este prezentat ca
Lansare de carte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/82_a_221]
-
În zilele de pe urmă”<footnote Ibidem, p.144. footnote>. Numai ea, stând Între Dumnezeu și oameni, L-a făcut pe Dumnezeu Fiu al omului, iar pe oameni fii ai lui Dumnezeu. Biserica Ortodoxă a mărturisit Întotdeauna și a apărat aceste adevăr - că Fiul lui Dumnezeu a luat asupra Sa firea omenească din clipa zămislirii În trupul Sfintei Fecioare, trup de care nu s-a despărțit niciodată, astfel Încât ea a purtat și a născut cu adevărat pe Fiul lui Dumnezeu, după natura
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
retrage rușinați pentru a lăsa întreaga agoră la dispoziția "ideilor" impersonale, a "principiilor" fără autor. Participînd la manifestările de la Sighet, dl Marino se arată șocat că în loc de a i se oferi "cărți de ideologie", primește "cinci volume de versuri". Într-adevăr, gravă ofensă! De unde următorul precipitat comentariu: "Acest dezechilibru provocat de predominanța poetică românească, explică multe dintre carențele culturii românești". "Poeților, publiciștilor și romancierilor li se reproșează ceea ce am crezut pînă acum că s-ar cuveni, în bună logică, să li
Adrian Marino între lumini și umbre (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15745_a_17070]
-
al Enciclopediei, ca suprem indice de "creație" prin enormă aglutinare informațională, ca și, probabil, prin imensitate tipografică, prin impresionantă pondere fizică (căci hermeneutul are fascinația cantității): "De unde permanența "modelului" enciclopedic, realizabil, bineînțeles, la nivelul și cu instrumentele actuale. Apare, într-adevăr, cu D. Cantemir. Dar abia în perioada pașoptistă el se precizează cu toată claritatea. Continuitatea sa este deci inevitabilă. Starea generală a culturii române, din cauza insuficiențelor și subdezvoltării sale, este și rămîne deci potențial "enciclopedică"". Nimeni nu respinge nevoia unor
Adrian Marino între lumini și umbre (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15745_a_17070]
-
Est: în ea se puteau ascunde de toate. Și în această situație, literatura a fost receptată ca un substitut al nenumăratelor altor fenomene. În Est scriitorul primește o falsă importanță datorită acestor roluri, deoarece din partea lui se așteaptă toate aceste adevăruri. Și aberația cea mai mare care i se poate întâmpla unui scriitor disident venit în Occident, este să-și continue acest fel de a scrie. Acest lucru nu are nici un sens. În Occident scriitorul nu mai are acest rol de
Richard Wagner: "Cine a făcut dictatura? Ceaușescu singur cu biata lui nevastă?" by Manola Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15750_a_17075]
-
Gérard Jugnot, despre care Frédéric Strauss a scris: ,,Paradoxal, dacă filmul a găsit tonul just e și pentru că pare pus în scenă chiar de către eroul său, un ins care nu pierde nici o telenovelă și iubește cinema-ul lui papa!" Într-adevăr hazul acestui film este desuetudinea lui, simplitatea dezarmantă a subiectului și mizanscenei. Un părinte coafor de meserie este dezamăgit cînd află și el, cel din urmă, că fiica sa, cu greu crescută de unul singur, nu-și dorește să-i
Lumea filmului în oglindă by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15754_a_17079]
-
depășiți de rolurile jucate alcătuiesc o alchimie respingătoare. Oameni pentru care gramatica română e un dușman de moarte își rup limba, incapabili să articuleze fie și cea mai plăpândă idee. Și totuși, lumea urmărește cu entuziasm aceste emisiuni. Nu pentru adevărurile fundamentale rostite acolo, ci pentru că regăsește în ele un ideal secret: cel al țopimii parvenite. Alintându-se cu porecle și diminutive în cel mai bun caz caraghioase ("Pinalti", "Corleone", "Mister", "Il Luce", "Săgeată", "Briliantul" - acesta din urmă un jucător din
Sentimentul românesc al "procesului etapei" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15759_a_17084]
-
sine înțeles că bucătarul cu degetul puroind frământă dezinvolt aluatul prăjiturilor pentru cofetăria cutărui orășel din Moldova? Că abandonul copiilor a atins cote everestice ale dezinvolturii? Că bătaia orbească, jaful, violul, sudalma descreierate au ajuns modalitățile predilecte de dialog social? Adevărul e că văzând toate aceste figuri din altă lume - Nețoiu, Florescu, Dragomir - îți vine să dai cu pumnul. Te opresc doar cei două sute douăzeci de volți ai televizorului, pentru că de cei șapte ani de-acasă cine mai știe? Poate șapte
Sentimentul românesc al "procesului etapei" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15759_a_17084]
-
Naționalului nu se potrivește cu anvergura ocupantului său, căruia i-ar sta mai bine pe scaunul său de președinte al Fundației Niște țărani. * Vizita lui Adrian Năstase în Statele Unite a stîrnit reacții dintre cele mai diverse în ziarele centrale. În ADEVĂRUL Rodica Ciobanu avansează ipoteza că Washingtonul îl preferă pe Năstase ca interlocutor, nu pe Ion Iliescu. * ZIUA, cotidian al cărui redactor șef s-a aflat printre ziariștii care l-au însoțit pe premier în Statele Unite, e de părere că Năstase
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15756_a_17081]
-
nu în ultimul rînd, scăderea semnificativă a corupției. Așa că, de fapt, Adrian Năstase va obține puncte în Statele Unite dacă va reuși să se țină de propriile sale promisiuni făcute în România. * Gigi Becali a bătut un ziarist, și-a anunțat ADEVĂRUL cititorii, în timp ce NAȚIONAL, publicînd pe prima pagină o fotografie a aceluiași Becali, se întreba: Cine îl oprește? Cititorii COTIDIANULUI au aflat că Gigi Becali aplică legea pumnului în gură. Ziarul CURIERUL NAȚIONAL, al cărui director e unul dintre frații Păunescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15756_a_17081]
-
așa cum se amuză cu absurdul supraconștientizat al unui Urmuz, se poate amuza și cu absurdul unor aberații literare, despre macarale sau colectivizare. I s-a găsit loc lui Adrian Păunescu, care are de toate (succes, multe volume de poezie) - într-adevăr, nu putea lipsi, s-a isterizat prea mult pentru un locșor în harta poetică românească. Problema e că Petru Romoșan a ales o poezie cît de cît "normală" a tribunului. Una unde nu-și dă adevărata măsură de penibil. Or
Cele mai frumoase poezii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15762_a_17087]
-
mediul metalingvistic al romanului ar fi mină de aur pentru critic, o mină de altfel din plin exploatată cam în tot ce am citit despre acest autor. Lucrurile mi se par a sta mult mai simplu. Bujor Nedelcovici folosește într-adevăr o structură romanescă faimoasă mai ales în proza de expresie germană, o structură care oferă iluzia complexității, seriozității, grandiosului chiar. Fresca romanului realist de secol nouăsprezece e revitalizată printr-o problematizare nesfîrșită de tip dostoievskian, un hibrid interesant, care trebuie
Bujor Nedelcovici, reeditat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15782_a_17107]
-
prinde și se întîmplă chiar să descoperi fragmente de o poezie rafinată, momente memorabile, imagini de film de artă. Mai ales în ultimul volum, Grădina Icoanei, cel mai reușit estetic dintre toate, poate și pentru că urgența revendicativă și setea de adevăr ale personajului principal s-au mai potolit, găsim pasaje de un onirism delicat, demne de orice antologie a scrisului frumos. Toate figurile trecutului ante-comunist despre care Iustin Arghir încercase să afle adevărul sînt invocate de un bătrîn unchi muribund: "Bătrînul
Bujor Nedelcovici, reeditat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15782_a_17107]
-
poate și pentru că urgența revendicativă și setea de adevăr ale personajului principal s-au mai potolit, găsim pasaje de un onirism delicat, demne de orice antologie a scrisului frumos. Toate figurile trecutului ante-comunist despre care Iustin Arghir încercase să afle adevărul sînt invocate de un bătrîn unchi muribund: "Bătrînul Trifon i-a chemat și pe ceilalți să asiste la sărbătoarea lor, le-a făcut un semn și cortegiul s-a pus în mișcare. Doamne și domni, bătrîni și tineri, îmbrăcați elegant
Bujor Nedelcovici, reeditat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15782_a_17107]
-
lui Bujor Nedelcovici. E vorba despre toate romanele sale și despre alți cîțiva autori, numeroși și cu toții importanți: Alexandru Ivasiuc, Nicolae Breban, Mircea Ciobanu, George Bălăiță, Augustin Buzura. Prin romanele tuturor trece ca tras la șapirograf eroul bîntuit de setea adevărului, incomodul, interogativul, antipaticul, exageratul. Lumea în care el trăiește nu e una normală și oricît s-ar spune că dictaturi au mai existat și că nici un personaj din toate romanele universale de acest tip nu scapă de condiționarea istorică, totuși
Bujor Nedelcovici, reeditat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15782_a_17107]
-
presupune alăturarea acestor termeni. Cu alte cuvinte pe de-o parte naturalism, cu tot cortegiul de orori, cu toți bătrînii muribunzi care îi povestesc lui Iustin pe patul de moarte, cu ultimele suflări, descărnați și oribili, încă o bucățică din adevărul trecutului; cu un eros bolnăvicios și artificial (Iustin trăiește lîngă o femeie bolnavă pe care n-o iubește și pentru a cărui sinucidere e acuzat și dat afară din magistratură); cu muncitori la normă într-o fabrică de nasturi și
Bujor Nedelcovici, reeditat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15782_a_17107]
-
literaturi" la care și-a permis a apela: "stilul călinescian este mai mult un fel de fetiș, care nu a fost curmat. Călinescu nu are elevi. Piru nu este un elev al lui Călinescu. Este un discipol al lui, într-adevăr. Dar stilul lui nu are nimic în comun cu Istoria literaturii române. Istoria lui Piru, care, de bine, de rău, e ultima completă (sic!), nu este făcută din portrete, din parafraze, din metafore, biografii și așa mai departe.(...) Arată-mi
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
sînt cei mai cunoscuți. Cartea conține mărturia dezamăgirii unor intelectuali, care simpatizaseră cu URSS și detestau fascismul, cînd au constatat că sistemul comunist sovietic era la fel de odios ca și acela nazist din Germania lui Hitler. Ei "au depus armele în fața adevărului", cum scrie Fejtö citînd faimoasa expresie a lui Montaigne. Cei care fusese membri ai partidelor comuniste din țările lor au decis să le părăsească. În ultima convorbire cu Togliati, liderul Partidului Comunist Italian, Silone i-a spus acestuia: "Lupta finală
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15776_a_17101]
-
cu știrile bombă. Cititorii care vor avea curiozitatea să răsfoiască ziarele din anii trecuți vor observa că, în preajma iernii, aceleași variațiuni pe tema răcirii vremii erau cele care tăiau răsuflarea. Articolele de sezon au ajuns în partea de sus a ADEVĂRULUI care titrează, la 31 octombrie: "De la 1 ianuarie 2002, printr-o ordonanță adoptată pe șest de Guvern, Energia termică va fi subvenționată de ... populație", iar editorialul semnat de Marius Nițu se intitulează Guvernul ia mîna de pe calorifer. Tot din Adevărul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15776_a_17101]
-
ADEVĂRULUI care titrează, la 31 octombrie: "De la 1 ianuarie 2002, printr-o ordonanță adoptată pe șest de Guvern, Energia termică va fi subvenționată de ... populație", iar editorialul semnat de Marius Nițu se intitulează Guvernul ia mîna de pe calorifer. Tot din Adevărul aflăm că sindicaliști din nouă județe ardelene, membri ai Cartelului Alfa, au alcătuit Proclamația de la Cluj pe care au înain-tat-o prefectului Vasile Soporan, pentru ca acesta s-o înmîneze premierului Năstase. Cronicarul nu pune sub semnul întrebării acest document sindical, nici
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15776_a_17101]
-
e de mirare că doi din capii terorismului islamic scriu versuri. E de mirare că poeții sînt și teroriști. În concepția noastră, între poeți și ucigași e o anumită incompatibilitate. * Concepție neîmpărtășită unanim. Dl Cristian Tudor Popescu, faimosul ziarist de la ADEVĂRUL, e de părere (în articolul de pe prima pagină a ziarului de luni 15 octombrie) că americanii și noi, europenii, greșim cînd ne uităm la Osama bin Laden, de exemplu, ca la un ucigaș primitiv și idiot. Ca și Al-Zawahri sau
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15791_a_17116]
-
Laden ar fi un om credincios, ca și brațele sale întrupate, un devotat religiei sale și un iubitor onest al lui Alah. Emoționat de revelațiile d-lui C.T.P., Cronicarul își reprimă cu greu dorința de a afla dacă ziaristul de la Adevărul crede că Laden et comp. în marea lor curățenie morală, ignoră sursa principală a banilor cu care își plătesc oamenii și armele: și anume drogurile. Să nu știe ei că Afganistanul e prima producătoare de heroină și că singura cultură din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15791_a_17116]
-
În prezent, același CVTudor a anunțat Senatul că nu se prezintă în fața Comisiei Juridice a acestei Camere. Ceea ce se pare că n-a știut CVTudor e că în asemenea cazuri, precum cel al ridicării imunității, prezența nu e obligatorie. Oricum, ADEVĂRUL titrează cît se poate de sugestiv: "Justițiarul CVTudor nu dă doi bani pe legile României".
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15791_a_17116]