6,732 matches
-
bănuiam. Se purta religios cu ea, elegant, cum procedam eu cu Pif-urile: paginile se-aliniau albe, lipite, recunoscătoare. Până și mirosul de cerneală plutea curat și proaspăt. Cu timpul, încropise o bibliotecă impresionantă - o spun aproape ca o femeie, cu admirație și invidie. Un fel de submarin de beton, cu sute de ușițe și compartimente. Și-l construise singur, săpând spații paralelipipedice în pereții ultimei camere, până o transformase în depozit. Apoi umpluse spațiile cu cărți, din podea până-n tavan: câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
o bluză largă, înflorată, cu mâneci scurte), plătea scump. O vedeam a doua zi la serviciu c-un ochi vânăt sau cu pete verzi-violacee înflorind pe picioare, ca după insolație. Ne uitam la ea cu și mai mult interes, cu admirație. Nu-i păsa, ne zâmbea la fel de serios când ne dădea restul cincizeci de bani la o franzelă. Tanti Leana venise odată cu cartierul, ne născusem toți în poala ei ca într-o copaie blândă de cocă și-asfalt. Pe sub halatul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și cu englezii, și cu nemții, să le vândă formula.“ „Și membrul ăsta al clismaticilor nu se numea, din întâmplare, Arnold Fast?“ Arnold Fast, orbul care făcea pe orbul - aș fi vrut să-i adaug. Inginerul m-a privit cu admirație și răutate. Apoi a continuat, ca și cum n-ar fi auzit nimic: „Negocierile au durat vreo trei decenii, timp în care nemții și englezii s-au luptat în două războaie mondiale. Pe fir au intrat și-americanii. Au cumpărat-o cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de mai multe ori. Ți-am aranjat și-un cutremur.“ „Cutremurul inexistent!“, mi-am amintit. „Cel din care lipsesc două secunde!“ „Inexistent doar pentru unii. Pentru dumneata, a avut loc.“ „Chestia asta cum naiba vă iese?!“, am întrebat, aproape cu admirație. „Treaba noastră...“, s-a eschivat scriitorul. „În plan e-acum seismul din Siberia, pentru aprilie. 7,7 grade pe scara Richter. Epicentru la Ilpinski, 3000 de kilometri est de Moscova. Va fi doar un avertisment: zonă nelocuită, spațiu viran. Doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
legionari, ea putea fiîndreptată și spre național-țărăniști, care înființaseră așanumitele “gărzi de voinici”. În privința politicii externe s-a evitat comentarea demiterii lui Titulescu. Se dădeau asigurări privind continuarea aceleiași linii de politică externă și se exprima , într-un mod subtil, admirația pentru Titulescu. În continuare se arăta că: “Politica aceasta.. nu este o politică cu caracter personal și nici o politică de oportunism... Ea nu este nici politica unui om, nici politica unui partid, ci politica unui neam întreg”143. Aceste cuvinte
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
în Prescurtarea sa de istoria românilor. În răspărul atitudinii încetățenite de la cărturarii ardeleni, de disprețuire ori în cel mai bun caz de tratare cu indiferență sau condescendență a barbarilor care au fost cuceriți de romani, Heliade Rădulescu își declară deschis admirația față de virtuțile războinice și patima libertății demonstrate de daci. Însă decisivă nu este atât pozitivarea retrospectivă a dacilor, cât mai ales revizuirea tezei exterminării. Deși Traian "Intreprinsse dar un resbel de exterminațiŏ, dupŏ cum mai făcusserŏ Romanii și airea ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Decebal era blamat, printre rânduri sau de-a dreptul explicit, și portretizat ca lipsit de cinste pentru că a rupt tratatul de pace cu romanii și prin aceasta a declanșat cel de-al doilea război daco-roman, Heliade nu își poate frâna admirația pentru lupta de eliberare inițiată de acesta: "Departe de a critica pe Decebal, aflăm un sintiment marea într-ensul; pentru quo e mare capul unui popol sau națiuni que nu suffere jugul quellor que lau alles. [...] Decebal era datori sieși și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
generăleasa. — Frumusețea e greu de judecat; încă nu sunt pregătit. Frumusețea e o enigmă. — Înseamnă că ați pus o enigmă în fața Aglaiei, spuse Adelaida. Dezleag-o, Aglaia. Dar, prințe, nu-i așa că-i frumoasă? — Foarte! răspunse înflăcărat prințul, uitându-se cu admirație la Aglaia. Aproape ca Nastasia Filippovna, deși chipul îi e cu totul altfel!... Toate făcură un schimb de priviri uimite. — Ca cine-e-e? întrebă generăleasa, lungind cuvântul. Ca Nastasia Filippovna? Unde ați văzut-o pe Nastasia Filippovna? Care Nastasia Filippovna? — Adineaori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
o reteză înciudată Aglaia. Oricum, e clar că acestui cavaler sărman îi era deja indiferent cine era și ce făcea această doamnă. Era de-ajuns că o alesese și crezuse în „pura ei frumusețe“, după care i-a și acordat admirația lui eternă; meritul lui e că, chiar dacă ea mai apoi ar fi devenit hoață, el trebuia să creadă totuși în ea și să lupte pentru pura ei frumusețe. Mi se pare că poetul a vrut să contopească într-o imagine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
84 Într-adevăr, la ieșire, Nastasia Filippovna era albă ca varul la față; dar ochii ei mari și negri străluceau spre mulțime ca doi cărbuni aprinși; acestei priviri gloata nu putu să-i reziste; indignarea se transformă în strigăte de admirație. Se deschisese de-acum portiera trăsurii, Keller îi oferise de-acum miresei brațul, când ea scoase subit un țipăt și, din pridvor, se repezi de-a dreptul în mijlocul mulțimii. Toți însoțitorii încremeniră de uimire, gloata se feri în lături din fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și Încearcă să le aducă În actualitatea zilelor noastre prin prisma achizițiilor științifice și evoluției istorice a societății omenești. Pentru cititor va fi reconfortant să constate că intuiția paulesciană a acelui „maestru desăvârșit” de pildă, despre care vorbea cu atâta admirație savantul, se regăsește În codul genetic al ființei viețuitoare, entitate care prin structura sa se dovedește a fi extrem de limitativă și În egală măsură deosebit de activă În conservarea creației pe care Paulescu o argumenta atât de convingător la timpul său
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
din interior”. Așa se explică faptul că În Întreaga sa activitate științifică, didactică și filosofică, nu apare nici o referire cu caracter discriminatoriu, sau În spiritul urii de rasă care i se impută astăzi cu atâta vehemență. Mărturie stă venerația și admirația studenților și medicilor evrei exprimată de o manieră cât se poate de convingătoare de Aurel Avramovici În Necrologul din revista București Medical, 1931, una dinte cele mai frumoase omagii aduse savantului. Într-adevăr Paulescu nu a confundat niciodată cele două
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
sa, că În milostenie se sintetizează toate virtuțile vieții creștinești. „Tu cel sărac Împrumută-L pe Dumnezeu cel bogat” spunea el ca Îndemn la facerea de bine. Minunatele Înfăptuiri ale acestui mare sfânt, aparținând spațiului oriental al creștinismului, va stârni admirația creștinătății și va constitui Îndemnul de a extinde aceste așezăminte care vor deveni germenii asistenței spitalicești atât de performantă astăzi. „Îndată ce ieși din cetate vezi un oraș nou care este sanctuarul pietății. Acolo boala Îndurată fără murmur, pare a fi
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
caritabil practicat de creștinism Încă de la Începuturile sale, caritate care a Îmbrățișat suferința umană și În numele căreia aveau să se construiască primele așezăminte spitalicești, cunoscute În istorie ca vasiliadele sfântului Vasile cel Mare, despre care Sf Grigorie de Nazianz spunea cu admirație și venerație „Îndată ce ieși din cetate vezi un oraș nou care este sanctuarul pietății. Acolo boala Îndurată fără murmur pare a fi o Încercare binecuvântată, acolo caritatea strălucește În operele sale”. Aceste așezăminte de sorginte creștină aveau să se extindă
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de creștinism Încă de la Începuturile sale care a Îmbrățișat suferința umană, pentru alinarea căreia aveau să se construiască pe lângă biserici primele așezăminte spitalicești, cunoscute În istorie ca vasiliadele sfântului Vasile cel Mare, despre care Sf Grigorie de Nazianz spunea cu admirație și venerație „Îndată ce ieși din cetate vezi un oraș nou care este sanctuarul pietății. Acolo boala Îndurată fără murmur pare a fi o Încercare binecuvântată, acolo caritatea strălucește În operele sale„. Aceste așezăminte de sorginte creștină aveau să se extindă
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
moralizează - Herbart), și În biserică locul unde sunt propovăduite Învățăturile lui Hristos, În fapt morala creștină, care poate cizela În mod fericit comportamentul individual și social al ființei umane. „Părinții dau viață copiilor iar profesorii o viață frumoasă” spunea cu admirație Nicolae Iorga, iar Petre Țuțea la rândul său spunea „biserica este singurul loc unde omul se află față În față cu el Însuși” și, am adăuga noi, realizează cât de mic și neajutorat este. Acestea sunt singurele locuri În care
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
nu ești ipocrit, iar rezultatul este aproape întotdeauna pozitiv. Nu am auzit niciodată de vreun șef care să se plîngă că un angajat a fost prea amabil cu el. Desigur, e posibil să exagerezi; nu-i nevoie să-ți manifești admirația prea intens, fapt care poate fi interpretat drept fals sau ca o încercare de manipulare. Vei fi însă uimit cîte laude poți aduce cuiva, fără a ajunge să fii bănuit de lingușire. Fii un angajat exemplar Unul din cele mai
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
puțin admise, o respirație neîntreruptă într-o atmosferă alta decât aceea a principiilor și regulamentelor incontestabil arbitrare?” (s.n.) Dincolo de astfel de întrebări traducând teama de recuperare, de includerea într-o tradiție-convenție, într-un „muzeu” al valorilor recunoscute, devenite exemplare, generând admirația stagnantă, se ghicește ușor răspunsul, ce nu va întârzia de altminteri, să apară: unicul loc de „refugiu” se poate afla doar în afara operei, mai ales a capodoperei („perfecțiunea plictisește” - spusese încă dadaistul Tzara, iar Voronca îl urmează, susținând că „era
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
unicul loc de „refugiu” se poate afla doar în afara operei, mai ales a capodoperei („perfecțiunea plictisește” - spusese încă dadaistul Tzara, iar Voronca îl urmează, susținând că „era desăvârșirilor e sfârșită”), adică a acelui „rezultat” pasibil, în timp, de „oficializare”, deschis „admirației unanime”, pândit de epigonice preluări. „Poate pentru o menținere într-un echilibru de azur pur ar trebui să nu scrii” - notează poetul, marcând (pe urmele lui Mallarmé, dar într-un sens evident diferit) o extremă a atitudinii avangardiste anticonvenționale; căci
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
cu fireturi” care ar însemna angajarea într-o ordine restrictivă și mutilantă: „Poetul devenit Doge. Poetul adunând în locul semnelor neînțelese din el ori din văzduh, balega armăsarului ritmând fanfara de bâlci cu penița făraș pentru jarul onorurilor oficiale”. Aceasta, întrucât „admirația unanimă” contravine din principiu idealului avangardist al dinamicii absolute a spiritului creator, dar și pentru că a se lăsa recunoscut, oficializat, de un public burghez prin definiție limitat spiritualicește, prizonier al „codurilor de maniere”, ar însemna o gravă abdicare de la însăși
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
ț Creatori străbătând singuratici, la intervale mari, coaja epocelor, călcând în echilibru peste munți ca peste umeri, acrobați pe funia inteligenței invizibil subțiată, dărâmători sau constructori de formule târziu devenite passe-partout tuturor. ș...ț Prin definiție, aceștia sunt incomprehensibili, păstrați admirației unui număr restrâns”. Divorțul „elitist” față de publicul burghez apare astfel deopotrivă ca voit și nevoit, programatic și condiționat de realitatea de fapt. Voința radicală de înnoire, presupunând răsturnarea tuturor convențiilor și regulilor admise, închide implicit, în mare măsură, accesul „mulțimii
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
avangardă, față de așa-numitul oficiu critic. Căci se știe cât de mare e suspiciunea avangardistă în raport cu intențiile de ierarhizare, cu judecățile de valoare menite, mai devreme sau mai târziu, să instituționalizeze opera, transformând-o într-o realitate „sacră”, propunând-o admirației unanime și introducând-o, ca atare, într-un circuit „comercial”, al formulelor de „consum”. Pe de altă parte, apropierea de textul poetic înseamnă pentru scriitorul de avangardă în primul rând participare, înțelegere simpatetică și, implicit, refuz al distanțării, de critic
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
tradițional. Orice pagină a cărților lui Voronca pune însă la dispoziție un material ilustrând din belșug expansivitatea „asociaționismului”, „beția de imagini”. Acesta a fost, de altminteri, și aspectul cel mai frecvent la apariția fiecărei culegeri din poemele sale, când cu admirație, când cu serioase rezerve. Expresii ca „delir metaforic”, „delir imagistic”, „beția de metaforică”, „uluitor bric-a-brac de vorbe, metafore și imagini”, „abundența imaginilor” etc. revin mereu în comentariile epocii, putând fi sintetizate, sub unghiul judecății de valoare, într-o formulă a
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de tip liberal, nu este doar un "premodern", ci și un transmodern, deși nu s-a numit ca atare, el concepând o modernitate conservatoare, de felul celei engleze, pe care o și invocă. De altfel, d-l Negoiță are întreaga admirație pentru geniul lui Eminescu, interpretând Glossă în cheia logicii fuzzy și o face foarte bine. În schimb, n-a putut fi atent la ontologia arheului, o impresionantă confirmare a filosofiei vagului coroborată chiar cu ceea ce contemporanul nostru numește pullback (retragere
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
acum, deoarece versiuni ale zgomotosului mit pseudodarwinist au fost acceptate pe larg că singura abordare evoluționist] a eticii). Acestea fiind spuse, relația dintre motivele sociale firești și moral] ar fi cam aceeași cu cea dintre curiozitatea fireasc] și științ] sau admirația fireasc] și art]. Atașamentele naturale nu creeaz] prin ele însele reguli - de fapt, s-ar p]rea c], într-o stare ideal], ar face regulile inutile. Dar, în starea noastr] real], imperfect], aceste atașamente într] adesea în conflict unele cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]