17,588 matches
-
angajați motivați (serviciul clienți este Întotdeauna o reflecție a mulțumirii angajaților), care să simtă că rolul lor are o mare Însemnătate, veți Începe să vă dați seama cât este de important să evitați Capcana de față. Recâștigarea demnității Pe când eram adolescent, tatăl meu m-a pus să Învăț pe de rost o poezie de O.S. Marden. Chiar dacă versurile Îmi scapă acum, mesajul poeziei a devenit o parte a filosofiei mele de viață de când i-am memorat prima dată strofele. Mesajul
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
brațe rupte...”), celelalte texte țin de universul reveriei sentimentale, Într-un decor citadin modelat În cîteva toposuri simboliste, receptate fie din sursă directă, fie - mai evident - din interpretările bacoviene ale unor Demostene Botez sau Camil Baltazar, văzute cu ochiul unui adolescent ce-și pune pe față, pînă la identificare, masca lamentației elegiace. De la autorul Plumbului, Voronca moștenește cadrul orașului de provincie - „orașul Întunecat”, „deznădăjduit”, „de Întuneric”, „mîhnit”, „orașul cu balcoane și disperări”, cu „tristețea zidurilor de internat”, „orașul cu viziuni stinse
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Oglinda e văzută astfel ca un soi de apă lustrală, din care ființa „iese” ca și vindecată de o boală, În spațiul el Însuși purificat, cum ne-o spun deja următoarele trei versuri: oglinzi ca Întîia ieșire din casă a adolescentului cu zboruri cu tulpini Înlemnite În ger și defilarea aerului ca drapelele regimentului... De aici Încolo, tot ce intră În spațiul foarte mobil al asociațiilor imagistice are În vedere sugestia, În ultimă instanță unitară, a euforiei comunicării cu o lume
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
în sociologie, pentru studierea unor grupuri speciale de vârstă sau a aglomerărilor umane. Multe studii sunt focalizate pe poveștile copiilor, pentru a le analiza dezvoltarea cognitivă și socială (de exemplu, Nelson, 1989; Sutton-Smith 1986). Thompson (1994) utilizează narațiunile în studiul adolescenților, iar Kemper, Rash, Kynette și Norman (1990), precum și Koch (1990), pentru cercetarea îmbătrânirii. Alte studii utilizează cercetarea narativă pentru investigarea anumitor perioade sau tranziții din viața unei persoane: de exemplu, Farrell, Rosenberg și Rosenberg (1993) studiază paternitatea; Riessman (1990) divorțul
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
place să fii și învățătoare și mamă. S: Îmi place enorm de mult să le predau copiilor foarte mici. Am experiențe foarte plăcute tot timpul, am relații nemaipomenite cu elevii mei. Când am ținut locul unei profesoare care le preda adolescenților, nu mi-a plăcut deloc - am zis că este prima și ultima dată. Cel mai mult îmi place spontaneitatea celor din clasele I și a II-a, și cu bune, și cu rele. Uneori fac niște comentarii care sunt destul de
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
să-i duc la teatru, lucru care însemna, bineînțeles, bilete gratuite - asta se întâmpla cam în aceeași perioadă. Îmi amintesc o fată de la spital care trebuia să ajungă la un post de radio ca să fie intervievată într-un program cu adolescenți ce se dădea atunci pe post. Nu avea cine să o ducă, așa că am dus-o eu. Am mers cu autobuzul, am făcut ce-am făcut și am reușit să ajungem la radio. După ce au intervievat-o, a mai rămas
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
am reușit să ajungem la radio. După ce au intervievat-o, a mai rămas ceva timp, așa că m-au rugat să fac ceva și am făcut. Începând din momentul ăla, am rămas dependent de programul ăla radiofonic. Apăream ca reporterul lor adolescent... cred că era de două ori pe săptămână atunci. Obișnuiam să intervievez oameni și apoi să pregătesc programele, nu-mi aduc aminte exact, dar făceam tot felul de lucruri în stația aceea radio, oarecum accidental. Ori de câte ori găseam un pic de
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
relațiile sociale, studiile și evaluarea generală - ne-am referit deja la majoritatea datelor rezumate în tabelul 6.28. Doar șapte categorii au mai rămas de discutat, toate având de-a face cu identitatea personală și colectivă - aspecte proeminente pentru lumea adolescenților (Erikson, 1968). Aceste categorii nu sunt întotdeauna legate în mod direct de experiența din liceu, ci de sinele fiecăruia, care trebuia să se raporteze la clasă sau la școală, ca ansamblu. Cu toate că problemele identitare par să le fie comune tuturor
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
Erikson, 1968). Aceste categorii nu sunt întotdeauna legate în mod direct de experiența din liceu, ci de sinele fiecăruia, care trebuia să se raporteze la clasă sau la școală, ca ansamblu. Cu toate că problemele identitare par să le fie comune tuturor adolescenților, ele apar mult mai frecvent în relatările celor care au absolvit programul experimental (categoriile 4, 5, 7 pentru cei de vârstă mijlocie; 5, 6, 7 pentru adulții tineri) și mai puțin în grupa celor care au absolvit programele normale (categoria
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
versus „expresiv”. 16. Modelul este similiar cu cel ce se poate observa, de regulă, în societatea occidentală - mai exact, faptul că adolescența este o perioadă de răzvrătire împotriva autorității parentale, când crește importanța grupului de prieteni din care face parte adolescentul (Erikson, 1959). 17. Informații legate de mobilitatea obiectivă - în ceea ce privește educația și profesia - a naratorilor prin comparație cu părinții lor au fost rezumate într-un studiu în limba ebraică (Lieblich, Tuval și Zilber, 1995). Capitolul 7tc " Capitolul 7" ANALIZA CATEGORIILOR FORMEITC
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
1990. Neacșu, Ioan, Motivație și învățare, E.D.P., București, 1978. Neculau, Adrian (coord.), Psihologia câmpului social Reprezentările sociale, Editura Polirom, Iași, 1997. Neculau, Adrian, „Câmpul educativ și puterea școlii”, în Revista de Pedagogie, nr. 3-4, București, 1992. Neculau, Adrian, Grupurile de adolescenți, E.D.P., București, 1977. Nicola, Ioan, Microsociologia colectivului de elevi, E.D.P., București, 1974. Niculescu, Rodica, Să fii un bun manager, Editura Port, Tulcea, 1994. Păun, Emil, „Managementul organizațiilor educaționale”, note de curs, Universitatea din București, 1994. Păun, Emil, Sociopedagogie școlară, E.D.P.
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
1990. Neacșu, Ioan, Motivație și învățare, E.D.P., București, 1978. Neculau, Adrian (coord.), Psihologia câmpului social Reprezentările sociale, Editura Polirom, Iași, 1997. Neculau, Adrian, „Câmpul educativ și puterea școlii”, în Revista de Pedagogie, nr. 3-4, București, 1992. Neculau, Adrian, Grupurile de adolescenți, E.D.P., București, 1977. Nicola, Ioan, Microsociologia colectivului de elevi, E.D.P., București, 1974. Niculescu, Rodica, Să fii un bun manager, Editura Port, Tulcea, 1994. Păun, Emil, „Managementul organizațiilor educaționale”, note de curs, Universitatea din București, 1994. Păun, Emil, Sociopedagogie școlară, E.D.P.
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Adrian (coord.), Psihologia câmpului social Reprezentările sociale, Editura Polirom, Iași, 1997. Neculau, Adrian, „Câmpul educativ și puterea școlii”, în Revista de Pedagogie, nr. 3-4, București, 1992. Neculau, Adrian, Educația adulților - experiențe românești, Editura Polirom, Iași, 2004. Neculau, Adrian, Grupurile de adolescenți, E.D.P., București, 1977. Negreț, Ioan Dobridor, Pânișoară, Ion-Ovidiu, Știința învățării, Editura Polirom, Iași, 2005. Nicola, Ioan, Microsociologia colectivului de elevi, E.D.P., București, 1974. Niculescu, Rodica, Să fii un bun manager, Editura Port, Tulcea, 1994. Pânișoară, Ion-Ovidiu, Motivarea eficientă - ghid practic
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
strategii metacognitive de susținere a actului în sine (Zimmerman, 1991). Iată care sunt principalele strategii de „autostimulare” ale unui copil în sala de clasă, prezentate de Bandura (1989) și Zimmerman (1991), în Journal of the American Academy of Child and Adolescent Psychiatry, nr. 1/1998: 1. Copiii trebuie învățați să folosească limbajul interior pentru a-și redimensiona motivația (de exemplu, repetiția unor fraze cum ar fi „Voi face mai bine data viitoare” etc.). 2. Copiii pot și trebuie să fie învățați
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Adrian (coord.), Psihologia câmpului social Reprezentările sociale, Editura Polirom, Iași, 1997. Neculau, Adrian, „Câmpul educativ și puterea școlii”, în Revista de Pedagogie, nr. 3-4, București, 1992. Neculau, Adrian, Educația adulților - experiențe românești, Editura Polirom, Iași, 2004. Neculau, Adrian, Grupurile de adolescenți, E.D.P., București, 1977. Negreț, Dobridor Ioan, Didactica nova, Aramis, București, 2005. Negreț, Dobridor Ioan, Pânișoară, Ion-Ovidiu, Știința învățării, Editura Polirom, Iași, 2005. Nicola, Ioan, Microsociologia colectivului de elevi, E.D.P., București, 1974. Niculescu, Rodica, Să fii un bun manager, Editura Port
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Adrian (coord.), Psihologia câmpului social Reprezentările sociale, Editura Polirom, Iași, 1997. Neculau, Adrian, „Câmpul educativ și puterea școlii”, în Revista de Pedagogie, nr. 3-4, București, 1992. Neculau, Adrian, Educația adulților - experiențe românești, Editura Polirom, Iași, 2004. Neculau, Adrian, Grupurile de adolescenți, E.D.P., București, 1977. Pânișoară, Ion-Ovidiu, Comunicarea eficientă, Editura Polirom, Iași, 2004. Pânișoară, Ion-Ovidiu, Pânișoară, Georgeta, Managementul resurselor umane - ghid practic, Editura Polirom, Iași, 2004. Păun, Emil, „Managementul organizațiilor educaționale”, note de curs, Universitatea din București, 1994. Păun, Emil, Sociopedagogie școlară
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Ion-Ovidiu, Știința învățării, Editura Polirom, Iași, 2005. Nicola, Ioan, Microsociologia colectivului de elevi, E.D.P., București, 1974. Niculescu, Rodica, Să fii un bun manager, Editura Port, Tulcea, 1994. Neacșu, Ioan, Instruire și învățare, Editura Științifică, București, 1990. Neculau, Adrian, Grupurile de adolescenți, E.D.P., București, 1977. Neculau, Adrian (coord.), Psihologia câmpului social Reprezentările sociale, Editura Polirom, Iași, 1997. Neculau, Adrian, „Câmpul educativ și puterea școlii”, în Revista de Pedagogie, nr. 3-4, București, 1992. Păun, Emil, Sociopedagogie școlară, E.D.P., București, 1985. Păun, Emil, „Managementul
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Ioan, Microsociologia colectivului de elevi, E.D.P., București, 1974. Niculescu, Rodica, Să fii un bun manager, Editura Port, Tulcea, 1994. Neacșu, Ioan, Instruire și învățare, Editura Științifică, București, 1990. Neacșu, Ioan, Motivație și învățare, E.D.P., București, 1978. Neculau, Adrian, Grupurile de adolescenți, E.D.P., București, 1977. Neculau, Adrian (coord.), Psihologia câmpului social Reprezentările sociale, Editura Polirom, Iași, 1997. Neculau, Adrian, „Câmpul educativ și puterea școlii”, în Revista de Pedagogie, nr. 3-4, București, 1992. Păun, Emil, Sociopedagogie școlară, E.D.P., București, 1985. Păun, Emil, „Managementul
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
inteligență de către diferite generații din peste 35 de țări. Este vorba despre principalele teste clasice ale căror date sunt disponibile încă de la crearea lor, adică de mai bine de 30 de ani. Rezultatele sunt spectaculoase deoarece, în ansamblu, copiii și adolescenții se dovedesc mai inteligenți decât altădată. În Olanda, tinerii de 18 ani au obținut, în 1952, o medie a IQ-ului de 100 la testul matricilor lui Raven (IQ = 100 în medie, prin construcție), pe cînd generația de 18 ani
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Wechsler Verbal Wechsler Performance Wechsler Total Franța 3 19 11 Statele Unite 8 10 9 Germania 12 28 22 Japonia 20 22 25 Austria 20 28 25 La nivel global, nu putem decât să fim mulțumiți cu asemenea rezultate, copiii și adolescenții fiind din ce în ce mai inteligenți. În planul practic al psihometriei, aceste rezultate trebuie să încurajeze cea mai prudentă atitudine, deoarece IQ-ul de 100 de puncte corespunde, prin convenție, mediei rezultatului obținut de o tranșă de vârstă. Or, dacă testul nu este
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
în 1967 la 90% în 1993... În privința bacalaureatului, procentul unei promoții care obține diploma a trecut de la 3% în 1936 la 60%1 după anul 2000. Pentru mai multe detalii Flieller, A., „Comparison of the Development of Formal Thought in Adolescent Cohorts Aged 10 to 15 Years (1967-1996 and 1972-1993)”, Developmental Psychology, nr. 35, 1999, pp. 1048-1058. Skeels, H.M., „Adult Statutes of Children with Contrasting Early Life Experience, Monographies of Social Research”, Child Development, nr. 31, 1966, p. 105. Și nu
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
comite, atât cât este posibil, erori de interpretare. Într-adevăr, încă de acum un secol, toate experimentele de laborator sau din școală arată că, pe măsură ce copilul crește, memoria sa este tot mai bună, performanțele cele mai semnificative fiind atinse de adolescenți și de tinerii adulți, cu vârsta cuprinsă între 15 și 25 de ani. De exemplu, un experiment din cadrul laboratorului nostru realizat în școală și vizând memorarea meniurilor de la cantină arată că, în ziua de vineri, adolescenții își amintesc, în medie
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
semnificative fiind atinse de adolescenți și de tinerii adulți, cu vârsta cuprinsă între 15 și 25 de ani. De exemplu, un experiment din cadrul laboratorului nostru realizat în școală și vizând memorarea meniurilor de la cantină arată că, în ziua de vineri, adolescenții își amintesc, în medie, 25% din meniul zilei de luni, în timp ce copiii între 6 și 8 ani nu și-l mai aduc aminte deloc. Procentajul amintirii la sfârșitul săptămânii (vineri după-amiază) a meniului din zilele precedente în cazul copiilor cu
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
lirica neoanacreontică a lui Ienăchiță Văcărescu și de cântecele țigănești ale lui Miron Radu Paraschivescu (căci una dintre trăsăturile distictive ale literaturii postmoderne constă în tendința de reciclare a kitsch-ului). Mai apoi, este introdus în scenă „decorul” specific universului adolescenților din anii ’80 (cu codurile sale culturale și vestimentare). Superba elevă de la „Economic 2” citește pe sub bancă volumul lui Edmondo de Amicis, Cuore, meditează la strategiile cele mai potrivite prin care să-l păcălească pe profesorul de fizică, poreclit Fosilă
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
nivelul sistemului de Învățământ: - schimbarea opticii de abordare a copilului cu cerințe speciale, accentul fiind pus pe individualizarea, flexibilizarea și diversificarea activităților desfășurate În clasă cu elevii; - diversificarea serviciilor educaționale, astfel Încât să fie permis accesul În școală al copiilor și adolescenților cu dizabilități, fără a-i separa de familiile lor; - transformarea școlilor obișnuite În școli incluzive (deschise tuturor categoriilor de copii) concomitent cu extinderea serviciilor acordate de școlile speciale școlilor obișnuite și, În paralel, transformarea lor În centre de resurse pentru
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]