7,836 matches
-
În cadrul interacțiunii profesor - elev, comunicarea psihopedagogică îndeplinește mai multe funcții: ¾ Funcția informativă, de transmitere a mesajului didactic și educativ; ¾ Funcția formativă, de stimulare a gândirii și a imaginației la elevi; ¾ Funcția educativă, de transmitere a influențelor educaționale, de coeziune și afirmare a grupurilor școlare; ¾ Funcția de rezolvare a problemelor educaționale și a conflictelor școlare. Structura-cadru a comunicării didactice este constituită din: • emiterea mesajului didactic de către profesor sau de o altă sursă de informație, de la o anumită distanță; 61 63 • canalul prin
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
generează conflicte permanente și apare la copiii cu o dezvoltare dizarmonică, cu lexiuni ale SNC ori la cei cu retard mintal, Agresiunea - reprezintă tendința unor reacții comportamentale încarcate de reacții brutale, distructive și de atacare. Minciuna - este o reacție de afirmare neconformă cu adevarul. Minciuna poate fi intenționată sau expresie a tendinței de autoapărere. De regulă, minciuna se asociază cu furtul, comportament care se structurează foarte repede în deprindere la copii. De regulă, până la vârsta de 5-6 ani, copilul nu are
Devierile comportamentale la copilul surd by Cezara Faighel () [Corola-publishinghouse/Science/84067_a_85392]
-
sau de orice prezență care nu este mama, iar apariția sa este Însoțită de angoasa pe care o resimte copilul În fața „neliniștitoarei stranietăți” (Unheimlichkeit) a figurii familiare; ă alter ego, de data aceasta dintr-o perspectivă mai accentuat antropologică, este afirmarea În afara mea a unui pol de non-eu căruia Îi atribui aceleași gânduri și aceleași sentimente pe care le am și eu (vezi În acest sens celebra Controversă de la Valladolid); ă Însă celălalt poate fi un pericol: un rival sau un
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Se formează astfel o elită creolă luminată, inspirată de aceste idei. În Europa, la sfârșitul secolului al XVIII-lea și Începutul secolului al XIX-lea, rivalitatea este acerbă Între puterile deja afirmate (Spania și Portugalia) și puterile În curs de afirmare (Anglia și Franța), fără a uita de Prusia, Austria și Rusia. Toate aceste state sunt prinse Într-un joc complex de războaie și de alianțe prin care se Încearcă redistribuirea cărților hegemoniei asupra Europei, dar și asupra restului lumii. Stăpână
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o interculturalitate mai deplină. Una dintre modalitățile de a evita dificultatea constă În replierea identitară sau chiar În izolarea socială (Camilleri, 1998a, p. 59). În plus, când este vorba despre trăsături culturale, de identitate sau de apartenență stigmatizate, se observă afirmarea unei identități diferite de cea criticată (uneori adoptându-se chiar identitatea „criticului”), o stigmatizare inversă, o Întoarcere a stigmatului sub formă de valorizare, sau afirmarea unei identități critice care acceptă stigmatizarea anumitor trăsături (pe cale de a fi abandonate) și, În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
plus, când este vorba despre trăsături culturale, de identitate sau de apartenență stigmatizate, se observă afirmarea unei identități diferite de cea criticată (uneori adoptându-se chiar identitatea „criticului”), o stigmatizare inversă, o Întoarcere a stigmatului sub formă de valorizare, sau afirmarea unei identități critice care acceptă stigmatizarea anumitor trăsături (pe cale de a fi abandonate) și, În același timp, pune la loc de cinste alte trăsături proprii aceleiași culturi. Acest ultim proces face parte dintre cele care deschid un proces pozitiv de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
astfel dreptate să scrie că „ideologia cetățeniei ș...ț este În esență o interpretare modernă târzie a republicanismului grec și roman” (Walzer, 1997, p. 112). Totuși, modernitatea a Însemnat o ruptură față de concepția și practicile politice antice, ruptură legată de afirmarea autonomiei individului și de promovarea idealului egalitar. Definirea exclusivă prin intermediul identității comunitare lasă locul valorizării unei logici a abstractului: „Națiunea se definește prin ambiția sa de a transcende, prin cetățenie, toate celelalte apartenențe, biologice (cel puțin la nivelul la care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Îndreptățiți să căutăm să-i adăugăm o dimensiune a recunoașterii. Acest ansamblu de drepturi și Îndatoriri rezultă În mare parte dintr-o construcție istorică. Modelul lui Marshall propune trei etape care corespund cu trei forme de realizare a cetățeniei moderne. Afirmării drepturilor civile din secolul al XVIII-lea (care acoperă aproximativ domeniul drepturilor omului), drepturi ce au furnizat mijloacele legale de acțiune, i-a urmat cea a drepturilor politice din secolul al XIX-lea. Acestea au conferit cetățeanului, o dată cu instaurarea democrației
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În revistă, pentru a ne putea da seama de gravitatea lor. Vom urma diagnosticul stabilit de Constant. Acesta vorbește despre Îmbinarea a trei fenomene: repunerea În discuție a modelului republican, metamorfoza chestiunii sociale, discutată din ce În ce mai des În termeni culturali, și afirmarea dinamicilor transnaționale (Constant, 2000, pp. 73-111). Criza modelului republican implică la rândul ei trei aspecte. Mai Întâi, criza instituțiilor Însărcinate cu crearea legăturilor sociale, criză provocată de „destructurarea unui ansamblu relativ bine integrat pe care Îl alcătuiau Încă În anii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
i se opune un cu totul alt cosmopolitism, care corespunde concepției despre o lume deschisă tuturor și despre un Pământ ai cărui coproprietari sunt toți locuitorii săi. Astăzi se reia tradiția cosmopolitanismului antic, doar că Într-o variantă laicizată. O dată cu afirmarea acestei coproprietăți fără restricții (care este Încă departe de a fi Împărtășită de toate popoarele Pământului), s-a dezvoltat o imagine-acțiune universalistă, cuprinzând atât o componentă juridico-morală, cât și o dimensiune culturală. Prima se traduce prin absolutizarea drepturilor omului, continuată
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
revendicările identitare au Întâlnit un asentiment larg, În special În numele toleranței. Manifestate de grupuri etnice sau de națiuni Întregi, ele nu au Întotdeauna aceleași motivații. Trebuie să facem distincție, după Sélim Abou, Între patru configurații, „după cum revendicările exprimă dorința de afirmare a unei identități nesigure, de apărare a unei identități amenințate, de eliberare a unei identități oprimate sau de regăsire a unei identități pierdute” (Abou, 1992, p. 15). În toate cazurile Însă, adaugă el, „Întoarcerea la etnicitate are sensul general al
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
emancipatoare pe care i le-am atribuit mai sus, pentru că ignoră În mod fatal faptul că posedăm cu toții o pluralitate de identități semnificative de care nu ne putem lipsi fără riscul de a renunța la ceea ce este mai specific uman: afirmarea „diferențiabilității” noastre individuale (Devereux, 1967). „Dreptul la diferență” riscă să ducă la dreptul la Închidere. Ar trebui oare această concluzie să ne facă să ne raliem la tezele partizanilor nediferențierii, pentru care lupta Împotriva prejudecăților presupune dispariția entităților colective În numele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
puternicei minorități de culoare; În Brazilia, unde În anumite state amestecul de populații este aproape general, dimpotrivă, fac parte din majoritatea „albă”. În societățile creole din zona Caraibelor, faptul de a te declara alb sau metis ține doar de o afirmare identitară Într-o societate puternic ierarhizată (Bastide). Michel Panoff a arătat că, În Tahiti, Întreaga populație este metisată și că Împărțirea ei În „semi” (semi-europeni) și „indigeni” este cu totul fantasmagorică, exprimând pur și simplu antagonismul dintre două clase sociale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
că alteritatea este În același timp condiție și instrument al dinamicii identitare. Individualul și colectivul. Raportul dialectic dintre același și celălalt interferează cu un raport similar Între individul „singular” și colectivitate. Pe de o parte, identitatea se bazează pe o afirmare a eului, pe o individualitate care Îl face pe fiecare om „unic”, diferit de ceilalți. Pe de altă parte, ea face trimitere și la un noi, caracterizat de o serie de determinări care Îi permit fiecărui eu să se poziționeze
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se poate percepe pe sine ca „bărbat” În cadrul unei dezbateri cu privire la procentul reprezentat de femei În rândul universitarilor, ca „lingvist” Într-o echipă de cercetare multidisciplinară, ca „belgian” când este În vizită În Franța și ca „european” atunci când traversează Atlanticul. Afirmarea de sine și recunoașterea celuilalt. Identitatea este prin Însăși esența ei dialogică, pentru că nu se poate construi decât prin dialogul cu celălalt. Ceea ce Înseamnă că afirmarea sa este indisociabilă de validarea pe care i-o acordă ă sau i-o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ca „belgian” când este În vizită În Franța și ca „european” atunci când traversează Atlanticul. Afirmarea de sine și recunoașterea celuilalt. Identitatea este prin Însăși esența ei dialogică, pentru că nu se poate construi decât prin dialogul cu celălalt. Ceea ce Înseamnă că afirmarea sa este indisociabilă de validarea pe care i-o acordă ă sau i-o refuză ă celălalt. Cu alte cuvinte, orice „imagine de sine” propusă de subiect este supusă recunoașterii de către celălalt. Recunoaștere care este Înscrisă, și ea, În dialectica
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
poate, de asemenea, să prefere Înfruntarea directă, față În față, sau armonizarea. În toate cele trei cazuri, poate să aleagă o atitudine pozitivă sau una negativă. De exemplu, confruntarea se poate derula În registrul agresivității sau poate avea drept scop afirmarea culturii proprii. Pentru a reduce aceste șocuri și a le reglementa Într-un mod satisfăcător, Raymonde Carroll preconizează o analiză În trei etape. Ne vom strădui, pentru Început, „să stăm la pândă”, Învățând să ne identificăm propriile judecăți de valoare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
liberalismul moral, progresul). Enciclicele Mirari vos a lui Grigore al XVI-lea, Quanta cura și Syllabus ale lui Pius al IX-lea (1864) sunt percepute de către o parte a opiniei publice ca niște manifestări ale Întoarcerii În forță a clericalismului. Afirmarea dogmei infailibilității pontificale, Întărirea centralismului Romei și extinderea puterii curiei nu fac decât să Întețească conflictul. Anticlericalismului militant Îi este ușor să-i denunțe pe catolici drept inamici din interior care dau ascultare unui șef de stat străin și care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sau trecute, precum și o „Îndreptare” a nedreptăților suferite. Această abundență de identități particulare și În concurență Îi face pe unii sociologi să se teamă de apariția unei „societăți balcanizate”, În cadrul căreia principiile universaliste și-ar pierde În mare măsură forța. Afirmări identitare și acțiune colectivă Afirmarea identităților minoritare este totodată În corelație cu apariția unor „noi mișcări sociale”. Acestea se disting de formele precedente de mobilizare colectivă prin importanța subiectivității, prin valorizarea autonomiei și prin repunerea În discuție a controlului social
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a nedreptăților suferite. Această abundență de identități particulare și În concurență Îi face pe unii sociologi să se teamă de apariția unei „societăți balcanizate”, În cadrul căreia principiile universaliste și-ar pierde În mare măsură forța. Afirmări identitare și acțiune colectivă Afirmarea identităților minoritare este totodată În corelație cu apariția unor „noi mișcări sociale”. Acestea se disting de formele precedente de mobilizare colectivă prin importanța subiectivității, prin valorizarea autonomiei și prin repunerea În discuție a controlului social. La fel ca și alte
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
strategie comercială, o tactică persuasivă și o adaptare la condițiile pieței, la cultura majoritară și la valorile sale pentru a plăcea, adică o breșă În spațiul ritual propriu, În propria bogăție creativă. Cel de-al doilea obiectiv face trimitere la afirmarea de sine, la crearea unui rit personal și a unei culturi proprii. Aici este vorba mai curând despre faptul de a fi recunoscut pentru ceea ce ești, pentru originalitatea ta. La muzicienii underground, ca și la alte tipuri de minorități (ecologiști
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
New York/Londra, Routledge. TOSCHES Nick (2003), Blackface. Au confluent des voix mortes, trad. fr., Allia (prima ediție americană: 2001). Φ ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE, Devianță, REPREZENTARE SOCIALĂ, SOCIALIZARE Ntc "N" Naționalismtc "Naționalism" Termenul desemnează un principiu de mobilizare politică bazat pe afirmarea dreptului fiecărei colectivități de a fi stăpână pe destinul propriu. Dincolo de acest soclu comun, nu se prea pot distinge caracteristici permanente și universale. Naționalismul ține de un proces. Forma sa este determinată de raportul pe care Îl Întreține cu o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
prezenți În formula Împotriva căreia se ridică: refuzul opus dominației exercitate de națiunea engleză (politic-individualist) duce la formarea unui naționalism francez (cultural-individualist); apoi, acesta din urmă călăuzește În Înflorirea lor naționalismele german și rus (culturale-colectiviste). Fiecare colectivitate În curs de afirmare recurge la o formulă ideologică deja Încercată, pe care și-o Însușește și de care se demarcă Însă mai curând decât o calchiază. Diferențierea traiectoriilor este În plus explicată prin efortul de formulare pe care Îl depun naționaliștii, și nu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În stil european din ultima treime a secolului al XIX-lea, răul numit „rasism anti-imigranți” se prezintă ca o heterofobie internă și selectivă, dar, spre deosebire de cele două „isme” anterioare, nu funcționează pe baza ideii de rasă, și nici pe baza afirmării unor inegalități. Ceea ce li se reproșează anumitor categorii de imigranți este În primul rând faptul de a fi neasimilabili din punct de vedere cultural, iar În al doilea rând acela de a reprezenta un pericol de dezordine pentru grupul național
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de reacție critică sau chiar polemică Împotriva reducției psihopatologice a rasismului, care presupune la rândul ei reducerea cognitivă a rasismului la o prejudecată irațională. În urma cercetărilor asupra „personalității autoritare”, a apărut tendința de a atribui manifestările de discriminare sau de afirmare a inegalității rasiale unei minorități de indivizi „de rasă albă” dotați cu o „gândire În clișee”, legată de tulburări de personalitate care, se presupunea, ar explica iraționalitatea „prejudecăților” lor. Era un mod de a vedea În rasism o trăsătură proprie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]