6,798 matches
-
listing), presupune consemnarea fiecărei însușiri a unui obiect, (mărime, formă, culoare, material, etc.), cu intenția modificării fiecăreia într-o manieră originală. De exemplu, atributele stiloului ar putea fi: a) formă cilindrică cu capetele rotunjite; b) capac metalic cu clemă pentru agățat; c) peniță din metal, cu virful bifurcat, sprijinită pe un cărbune; d) rezervor cerneală din material elastic, de formă cilindrică (eventual protejat suplimentar într-o carcasă metalică); e) partea cilindrică ce adăpostește rezervorul; f) umplere prin pompare; g) ușor; h
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
gumă moale. Când s-a reconstituit și marginea incizală, se verifică și ghidajul anterior (propulsia și poziția de cap-la-cap). -Verificarea adaptării și finisării se face cu sonde fine, iar proximal cu fire de mătase, care trebuie să alunece, să nu agațe. Nișa parodontală trebuie să fie liberă, punctul de contact cvasinormal. Recomandări pentru pacienți: -timp de 24 de ore să nu consume alcool, să nu facă dușuri bucale medicinale; -să evite pastele de dinți și soluțiile supra-fluorurate (care ar dăuna luciului
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
drept suprapune, în parte, pe cel stâng. Din coloana vertebrală au mai rămas doar două vertebre, la fel și câteva din coaste. Ca inventar s-au descoperit, la gât, patru dinți de animal, perforați la un capăt, pentru a fi agățați (Pl. 5/1; 11/3). În general, atât craniul cât și oasele mari se păstrează destul de bine. Mormântul XI (Pl. 5/2; 11/5). Înhumat, în poziție chircită, foarte accentuat, așezat pe partea dreaptă, cu genunchii aduși spre bărbie și
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
epoca bronzului de la Săbăoani cuprinde un număr relativ mic de obiecte, care pot fi grupate în următoarele categorii: obiecte de podoabă și pandantive, reprezentate de un ac de bronz și cei patru dinți de animal, prevăzuți cu o gaură pentru agățat; ceramica descoperită la unele morminte, reprezentată de câteva vase folosite ca urnă și alte tipuri de recipiente, întregi sau fragmentare, care au făcut parte din inventarul acestor morminte. a2 - Obiecte de podoabă și pandantive Ac de bronz, lățit la partea
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
1/3; 7/4). Piese asemănătoare au mai fost descoperite la Trușești și Gârbovăț, datate în Cultura Noua I. În cimitirul din epoca bronzului de la Săbăoani s-au descoperit patru dinți de animal, perforați la un capăt, pentru a fi agățați. Acești dinți au fost așezați la gâtul scheletului din mormântul nr. X. Perforația, rotundă (circulară) a fost realizată la capătul ușor plat al dintelui. Mărimea acestora este de aproximativ 3,5 cm diametrul găurii de prindere este de 2 mm
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
culori sau materialul din care sunt confecționate. Cele mai multe din sticlă. Sunt prezente atât la mormintele de incinerație cât și la cele de înhumație. Erau purtate la gât, sub formă de colier, cusute pe îmbrăcăminte, atunci când sunt în număr mic sau agățate la urechi, în loc de cercei. Din punct de vedere al formei am putut deosebi mai multe tipuri: sferoidale înalte, mari sau mici, mărgele cu crestături orizontale, aplatisate, tronconice, cu protuberanțe, lobate, discoidale, prismatice, cilindrice, fiind descoperite pe toată suprafața necropolei. Urmărind
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
care are ambele capete ascuțite. O altă piesă, din fier, care servea la curățatul urechilor - auriscalpium, are o lungime de 4,8 cm. și o lățime de 0,3 cm, dreptunghiulară în secțiune, la un capăt are o buclă, de agățat iar la capătul celălalt o mică scobitură. A fost descoperită, de asemenea, în mormântul nr. 53 (Pl. 136/6). O asemenea piesă a fost descoperită în necropola din sec. IV d. Chr. de la Izvoare-Neamț. d4 - Obiecte de podoabă În această
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
din această specie de scoică descoperită la Săbăoani nu are niciun semn că ar fi fost echipată cu o verigă din fier sau bronz, așa cum s-a întâmplat la Mihălășeni sau la Bârlad-Valea Seacă, ceea ce dovedește că exemplarul nostru era agățat la gât direct cu firul de sfoară de care era atârnat pandantivul. În mormântul de înhumație nr. 74 s-au descoperit trei pandantive realizate din scoici marine, două din specia Murex și una din specia Cypraeea. Toate trei erau așezate
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
firul de sfoară de care era atârnat pandantivul. În mormântul de înhumație nr. 74 s-au descoperit trei pandantive realizate din scoici marine, două din specia Murex și una din specia Cypraeea. Toate trei erau așezate în zona pieptului, fiind agățate la gât. Fiecare din ele era prevăzută cu gaură de agâțat, fără alte urme metalice care să provină de la unele verigi (Pl. 146/4-6). Asemenea pandantive, din specia Cypraeea, au fost descoperite și în alte necropole, cum sunt cea de la
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
rapid și peste chestia aia cu homo ludens, fiindcă se pare că nu numai atunci, ci și în zilele noastre, sunt destui din categoria homo ludens, care se joacă nestingheriți cu sorta oamenilor, sau chiar a popoarelor. Altceva m-a agățat de nas, în toată halimaua asta, și anume, voiam să știu momentul precis, când viitorul Gheorghe sau Vasile, s-au rupt definitiv de neamurile lor prea iubitoare de banane și au pornit pe două picioare, spre o lume bântuită de
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
moare de foame. Dacă nu e colivă, e pulpiță de pui, dacă nu e pâine, iese măcar cu un orez scăzut. Dragi cititori ați auzit voi ca vreun popă să se sinucidă? Doamne ferește!. Având constant de-ale burdihanului și fiind agățat ferm cu o sforicică invizibilă, de chiar brăcinarul Domnului de Sus, mai degrabă auzi prin presă cum a călcat strâmb prin cele străchini, cu vreo preacredincioasă, încurcându-se prin cele pidosnice, cu persoane de același sex ori, cum a snopit
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
captivante par secvențele ulterioare, în care Bizu, reîntors din călătorie, asistă neputincios la suferința tatălui său, confruntându-se cu "boala" în ipostaza ei pur biologică, de maladie a cărnii, fără nimic "spiritual". Agonia excesivă, clamoroasă a bătrânului Klentze, care se agață cu disperare de viață, contrastează violent cu suferința "invizibilă" ("sobolul interior") a discretului Bizu, omul născut cu moartea în el. Armurierul e un suflet simplu, elementar, iar comportamentul său, pur instinctual, trădează psihologia sănătoasă a omului comun, ce gândește și
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
a construit, ca și Rebreanu, "o mitologie personală a romanelor", menită a sugera caracterul mecanic al procesului creator, reductibil la un simplu automatism fapt confirmat și de însemnările din Agende, și de următoarea mărturisire culeasă din presa vremii: "[...] m-am agățat ca punct de plecare, ceea ce-mi reușește totdeauna, la o reîntoarcere în orașul natal, de data aceasta nu a mea sau a eroului, care se afla acolo mai demult, ci a vărului său Lică Scumpu, ajuns ministru"48. Prin
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
șefului, i se păru acum stupid și cu totul nelalocul său, se gândea ce să spună bătrânului ca să abată cât de cât îndârjirea lui neostoită și măcar să-l asculte. Nu-i trecu prin cap nici o idee de care să se agațe și zise la întâmplare. - Aveți copii? Ei ce zic? Moșul lăsă roaba din mâini și se uită lung la Simiuc de parcă ar fi vrut să-l străpungă dintr-o parte în cealaltă. Rosti apoi liniștit. - Copii? Hm... am acum să
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
s-a simțit penibil, ca un intrus prins într-un sanctuar interzis. Fata râse și acest râs îl cutremură, fiindcă în situația în care se afla i se păru teribil de ilogic. În lipsa unui suport de care să i se agațe gândul său plecat o clipă aiurea, se ridică în picioare, se așeză la loc, nu știa ce să facă naibii cu mâinile. Întotdeauna evitase să privească sau chiar să se gândească mai mult la oamenii care aveau o oarecare infirmitate
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
galbene ce venea încet dând valuri de zăpadă la o parte de pe linie. În interior era cald, erau oameni, știa foarte bine acest lucru, degeaba i-ar fi strigat, duduitul greu al motorului acoperea totul. Făcu un efort și se agăță de o bară pe care gheața se depusese într-un strat gros, căută cu piciorul treapta metalică ce mai mult se ghicea în întuneric. Alunecă, se lovi dureros la genunchi, dar nu renunță, puse amândouă tălpile pe treapta ceea înghețată
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
altcineva. Zăpada albă se vedea vălurind în jur și la câțiva metri sau zeci de metri, cine mai știe, se ridica pieziș drept în sus, ajungând sus de tot la poalele cerului bănuit undeva departe. I se părea că merge agățat de cine mai știe ce, printr-o vale îngustă, sufocantă. Simțea uneori o pornire nestăvilită să dea drumul barei aceleia nesuferit de rece și să alerge pe povârnișul acela de zăpadă în sus, spre înălțimi unde ar fi putut respira
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
ștergar curat de in țesut în casă, un ștergar lung până aproape de dușumeaua vopsită verde. Sub icoană două smocuri de busuioc puse cruciș parcă închipuiau o cruce a Sfântului Andrei. În diferite locuri, prinse în cuie bătute în zid, erau agățați mici snopi de plante de pădure, se pare că migălos selectate și așezate într-o ordine perfectă, fir lângă fir după dimensiune. Cuierele de lemn erau frumos cioplite și curbate aproape grațios. Pe masa de lemn, o masă curată fără
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
al satului care fusese măturat de apa cea mare cu doi ani în urmă. Liniștea albastră a cerului, verdele acela al câmpului, nu reușiră să-i potolească spaima ce o cuprinsese ca și atunci, și privirea i se i se agăță de clădirea roșiatică a gării, singura clădire rămasă în picioare cu cei câțiva copaci mari din preajmă. În jurul ei se vedeau și acum albind urmele fostelor viituri. Dinspre gară nu se auzea nimic și de aceea își zise: „Trebuie să
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
rapid și peste chestia aia cu homo ludens, fiindcă se pare că nu numai atunci, ci și în zilele noastre, sunt destui din categoria homo ludens, care se joacă nestingheriți cu sorta oamenilor, sau chiar a popoarelor. Altceva m-a agățat de nas, în toată halimaua asta, și anume, voiam să știu momentul precis, când viitorul Gheorghe sau Vasile, s-au rupt definitiv de neamurile lor prea iubitoare de banane și au pornit pe două picioare, spre o lume bântuită de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
stația propriu-zisă, altul, Ploscaru Dumitru lotul alimentar legat prin cordon de stația-mamă, iar al treilea era comandantul stației, adică el. Aceasta putea fi întrebuințată și ca simplu telefon cu ajutorul unei antene catarg sau filare, pe care de multe ori o agăța prin copaci sau pe gardurile unor gospodării. În ziua dinaintea evenimentului, pentru care s-au făcut atâtea pregătiri, Bidaru îl sesiză pe căpitan că stația nu mai funcționează normal. După atât de multe și îndelungate repetiții, bateriile erau aproape consumate
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
neșifonabil, de culoare nedefinită, cu o nuanță foarte apropiată de cea a scrumului de țigaretă fină. Sub geacă se vedea o vestă lucrată de mână, din mohair. Geaca, cu multe buzunare, pe care datorită căldurii a dezbrăcat-o și a agățat-o în cui, se asorta perfect cu vesta, precum și cu pantalonii din blugi, pe jumătate prespălați, puțin cam strâmți însă destul de comozi. Încălțat cu pantofi sport, asemănători la culoare cu îmbrăcămintea, se mișca rapid, lăsând impresia că e un fost
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
tendențioasă nu prea ne-a convenit la început, judecând la rece, ne-am dat seama că noi eram naufragiații, iar ea salvamarul. Pur și simplu, ne-a aruncat un colac de salvare. Poate ultimul pe care-l avea. Ne-am agățat de el chiar din aceeași zi și ne-am salvat cu toții. Ne-am oprit totuși la timp. Probabil, din aceleași motive și fetele au căpătat încredere în noi, aproape simultan ne-am și căsătorit cu toții, ne-am așezat la casele
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
asteroid. Noroc că se simțea odihnit, nu-l durea nimic și avea încălțămintea nouă, numai că, în situația în care se afla, o mișcare greșită și s-a zis cu el; în caz de necesitate, nu avea de ce a se agăța. De teamă să nu-și piardă echilibrul, să alunece cine știe în ce hău și să-și rupă picioarele, privi repede și cu grijă în direcția pantofilor, să verifice în ce s-ar putea sprijini. Uimire totală! Nu-și putea
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
de teamă să nu fi uitat vreun sandviș neconsumat, prin buzunarele genții, care să se strice, a deschis-o și a scos tot ce era în ea, adică umbrela și cealaltă geantă veche cu fermoarul stricat, pe care le-au agățat într-un alt cui. Acum, voia să o vadă neapărat! Fără a sta mult pe gânduri, s-a repezit în hol. Soția, neștiind ce-i trece septuagenarului ei soț prin cap, l-a urmat fără să crâcnească. Uimire totală de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]