11,041 matches
-
găsim suficiente motive să ne Îndoim de unele dintre cele ce se prezintă spiritului nostru, ceea ce Înseamnă că principiul care ne călăuzește În alegere este, cel puțin Într-o primă instanță, unul negativ. Îndoiala, fie ea meditativă sau sceptică, chiar agresivă, transformă radical raportul nostru cu lumea, pentru că ea solicită capacitatea cea mai intimă și proprie a gândirii: libertatea. Libertatea gândirii exprimă posibilitate de a lua distanță nu doar față de anumite aspecte ale lumii, ci mai ales față de tot ceea ce poartă
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
compartiment); Managementul achizițiilor publice 14 • apelarea la un instrumentar specific de planificare, din care să nu lipsească metodele decizionale, metodele de creativitate, metodele de extrapolare etc.; • valorificarea influențelor exercitate de variabilele mediului ambiant, național și internațional și imprimarea unui comportament agresiv față de acesta. Pentru a putea rezista presiunilor mediului ambiant, organizația poate să adopte o atitudine pasivă, de așteptare a producerii unor mutații semnificative în mediul ambiant, național și internațional și încercare de adaptare prin schimbare la asemenea transformări și influențe
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
a putea rezista presiunilor mediului ambiant, organizația poate să adopte o atitudine pasivă, de așteptare a producerii unor mutații semnificative în mediul ambiant, național și internațional și încercare de adaptare prin schimbare la asemenea transformări și influențe sau o atitudine agresivă, în sensul pozitiv al termenului, de influențare a comportamentului unor factori ai mediului ambiant în direcția dorită, prin planuri judicios întocmite, care să țină cont atât de necesitățile și oportunitățile acestuia, cât și de constrângerile și vulnerabilitățile sale. Mediul ambiant
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
au văzut foarte repede potențialul focus grupurilor. Ei au împrumutat multe strategii din marketingul pentru consumatori și le-au adaptat la noile produse, servicii și categorii de public. Acești profesioniști din domeniul serviciilor de sănătate publică au fost cei mai agresivi în câștigarea noilor categorii de public. Cadrele universitare reușiseră să deschidă anumite drumuri, dar profesioniștii din domeniul serviciilor de sănătate publică au fost cei care s-au dus în cartiere, în școli, în clinicile alimentare speciale pentru femei și copii
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
și de vânzări, o calitate necorespunzătoare sau un departament de marketing depășit de situație pentru stocurile de produse finite sau de mărfuri. • O pondere exagerată a creanțelor în total activ poate semnaliza deficiențe în încasarea acestora, dar și o politică agresivă de expansiune pe piață, motiv pentru a face o analiză suplimentară legată de respectarea termenelor de încasare ale acestora (vezi și studiul de caz 4.2). • Ponderea activelor de trezorerie în total activ (disponibilități, conturi în bancă, valori mobiliare de
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
că acest indicator va putea varia, posibil substanțial, pe parcursul perioadei de gestiune. În aceste condiții, se pune problema acoperirii necesarului de fond de rulment din fondul de rulment, în funcție de strategia întreprinderii putându-se opta pentru viziuni mai prudente sau mai agresive de finanțare (vezi studiul de caz 4.4 ). Studiul de caz 4.4 . Politici de finanțare a necesarului de fond de rulment de exploatare O companie are drept obiect de activitate comercializarea a trei categorii de mărfuri, două dintre acestea
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
pământ, e pentru că sila lui „față de această lume nu e deplină și nici de tot sinceră” (I, 90). Să fie, în spatele ei, orgoliul? Să fie fascinația? Simpla, instinctiva ipocrizie? Să fie neputința? Lui Cioran îi plac, o declară adesea, „temperamentele agresive și contradictorii, violente și sfâșiate, și care prin excesele lor te stimulează, te descumpănesc. Abulia mea are nevoie de bici” (II, 28). Iată-l aici în ipostaza care-l salvează, de abulic, admirând, însă, energiile elementare, ba chiar figurile contradictorii
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
moment dat, obsedat el însuși de crizele care-i tulbură mintea, regretă că în 1937 n-a plecat în Anglia, care l-ar fi vindecat. „N-am nimic în comun cu englezii, sunt oameni stăpâniți, nu sunt nici expansivi, nici agresivi, le e silă de confidențe, nu se înfurie. Aș fi dobândit în preajma lor un pic de ținută” (III, 257). „De ce nu pot să fiu englez, măcar un pic!” (III, 132), își spune Cioran cu altă ocazie, în urma unui scandal. Or
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
scrisoarea mea. Răspunsul ei e cum nu se poate mai nobil. A înțeles că sunt nefericit, văzând și simțind ce era fals în insolența mea, în refuzul meu de a o vedea” (II, 328). Până și lacrimile, la Cioran, sunt „agresive” (III, 183). Nefericirea, dar, poate, chiar frica provoacă accesele de „nervozitate apocaliptică”. După ce citise undeva că Nero ar fi fost „personificarea cruzimii”, Cioran comentează: „Eroare. A fost personificarea fricii. Este cu totul altceva” (II, 333). În fine, nu numai la
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
însuși străin. Notează: „Am observat că, de când sufăr mai puțin că sunt neglijat, uitat, «necunoscut», sunt mult mai fericit decât înainte. În tinerețe voiam scandal, voiam să se vorbească despre mine, să fiu influent, puternic, invidiat, îmi plăcea să fiu agresiv, să umilesc oamenii etc. etc., ei bine, atunci eram mai nefericit decât acum. De când admit că pot foarte bine să nu exist pentru nimeni, mă simt ușurat dar nu împlinit Ă ceea ce dovedește că omul vechi e departe de a
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Cioran, care spunea despre sine că nu este „credincios, nici măcar religios” (II, 343), căutându-și, totuși, reperele dacă nu în Dumnezeu, măcar într-o singurătate care să i-l apropie pe Dumnezeu. Îl înfurie, oricum, ateismul, mai ales atunci când e agresiv, considerându-l „la fel de odios ca și intoleranța religioasă” (III, 30). O știm prea bine: simplificarea lucrurilor e împotriva metodelor cioraniene de a-și fixa identitatea; el preferă tortura de sine: „Creștinească la mine e doar pasiunea de a mă tortura
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Dincolo de meteorologie, dacă nu va fi având și el drept cauză tot meteorologia, plictisul: „În crizele mele de plictis, stomacul și creierul sunt cele mai vătămate. E ca și cum în ele s-ar forma o otravă, o substanță corozivă, un acid agresiv și distrugător” (II, 65). Oricum, organele, toate, par afectate: „Rinită cronică, guturai Ă nu trebuie mai mult ca să urăști lumea și să te urăști pe tine însuți. Iar astea sunt bolile care mă chinuie mai des. Dar stomacul, ficatul, nervii
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
tot tragi spre tine, măi Ilie? Vera: (după ce a acumulat, acum izbucnește) Să nu-i calci calul pe coadă, dragă, de asta nu te lasă în colțul ăsta. (moment de încordare) Ștefan: Care cal, bre? Aha, un cal maro! Ilie: (agresiv) Deci i-ai spus, Mina? I-ai spus și doar te-am rugat, te-am prevenit! N-or să înțeleagă nimic. Or să rîdă de noi! Vera: Ei, mi-a spus! Și ce dacă mi-a spus?! Cum să ții
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
casă, se simte chemată la o acțiune emolientă, dar curînd se autonomizează și începe să funcționeze în sine, introducîndu-și propria sa legitate, propria sa (bună)dispoziție, dilatîndu-se acaparator și conducînd încetul cu încetul protejații la pasivitate. Din împăciuitoare ea devine agresivă și cinică, făcîndu-și mendrele, și orice recurs la forurile superioare rămîne cam ineficient, căci afară de simple recomandări verbale cu aer de generalitate delegații ce vin nu întreprind mare lucru. Ingerința e fizică, activă, recomandările sînt doar propedeutice. Această temă e
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
pentru Ada Gârțoman-Suhar. Constantin Paiu ("Opinia", nr. 451, 1991) Regulamentul de bloc În această seară, la ora 19, Teatrul Nașțional "Vasile Alecsandri" inaugurează stagiunea '91-'92 cu o premieră absolută: "Regulamentul de bloc" de Constantin Popa. Textul este parabola imixtiunii agresive a sistemului totalitar în trăirea individuală, a violării teritoriului propriu fiecăruia (și nu ne referim doar la spațiul fizic, material, ci și la mutilarea intelectuală și emoțională), a dizolvării personalității pînă la completa uniformizare. Năvălirea unor specimene de "homo canis
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
tipul ovarian-foliculinic, - tipul suprerenalian-corticist, - tipul tiroidian, - tipul hipofizar, - tipologiile somatoendocrine masculine, - tipul gonadic-androgen, - tipul suprarenalian-corticist, - tipul tiroidian, - tipul hipofizar, Tipologiile psihologive și morale, - tipologiile psihomorale feminine, - tipul slav, - tipul latin-francez, - tipul latin-sadic, - tipul german, - tipologiile psihomorale masculine, - tipul eroic, - tipul agresiv, - tipul pasional, - tipul romantic, Violul, Violența în familie,
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
unei ramuri adusă de prezența sprijinului financiar internațional. Acest fenomen este criticat și în Europa, unde unii economiști consideră că suprafinanțarea unor domenii cum ar fi agricultura amână decizia operatorilor economici de a trece ei înșiși la politici comerciale mai agresive. b) Lipsa de transparență și asimetria informațiilor. Unele dintre efectele negative pot fi lipsa de transparență și asimetria informației privind programele de asistență. În acest caz există riscul concentrării de informații la un grup restrâns de experți, consultanți sau persoane
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
ceea ce îl obsedează se încununează de succes în Înghițitorul de săbii. Dar, ce este acest film, Înghițitorul de săbii? Este o dezbatere emoționantă despre demnitatea artei, despre demnitatea artistului, o pledoarie în apărarea sensibilității și purității amenințate dintotdeauna de prostia agresivă, de ignoranța și de grobianismul unei lumi abrutizate. A se vedea în acest sens dura confruntare dintre bătrînul artist de circ și grupul de ofițeri, precum și secvența finală în care înghițitorul de săbii e forțat de aceeași prostie și ignoranță
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de ignoranța și de grobianismul unei lumi abrutizate. A se vedea în acest sens dura confruntare dintre bătrînul artist de circ și grupul de ofițeri, precum și secvența finală în care înghițitorul de săbii e forțat de aceeași prostie și ignoranță agresivă să înghită baioneta jandarmului pentru a-și apăra demnitatea de artist. Alexa Visarion nu numai că realizează în aceste secvențe tensiuni dramatice remarcabile, dar obține și puternice simboluri și sensuri noi care depășesc textul literar. A înghiți săbii, a dansa
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Dorel Vișan. Este impresionantă economia de mijloace cu care Mircea Albulescu joacă senectutea personajului, altădată feroce, păstrându-i însă expresia torționarului. La fel, maestru al nuanțelor, Dorel Vișan este vital și puternic, dar, în același timp, chipul lașității și slugărniciei agresive. Dar tot acolo, pe apă, e și vasul părăsit, refugiu și liniște pentru întâlnirea cu filmul Meșterul Manole. Trei paliere ale actualității În Ana sunt și trei paliere ale actualității. Decupate fie temporal, în flash-back-uri, fie subtil, întrețesând poeticii filmice
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
invidia devenită adevărată instituție cât timp regulile câștigului și ale succesului sunt stabilite ad-hoc; nici de sentimentul de neputință generat de impredictibilitatea comporta mentului instituțiilor statului corupt; nici de obscenitatea scenei publice, care "sancționează premial" grosolănia și vulgaritatea, spiritul primar agresiv, impostura fudulă, aroganța ciocoiască și vanitățile fanariote renăscute; nici de neîncrederea și suspiciunea în legi și oamenii justiției câtă vreme "totul se poate aranja" altundeva și altcumva; nici, mai ales, de uimirea perplexă a oamenilor cinstiți că viața onestă, dusă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
unora chiar secretul existenței. Nu își vor aduce aminte ceea ce îi înveți, ci ceea ce ești" spunea Jim Henson unul din cei mai vestiți păpușari ai lumii. Se simte" dacă un dascăl sau un colaborator este echilibrat, se simte dacă este agresiv, se simte dacă are un suflet mare și dacă este instruit și erudit dar se simte și dacă este ignorant. Ceea ce se simte este chintesența a ceea ce se transmite. Cunoașterea, în general, este ceva ce trebuie transmis direct de la învățător
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
regia a lărgit spațiul de joc, ieșind din interioare pe câmpul de instrucție, făcând ostașii să străbată în marș forțat sala de spectacol, introducându-i cu abilitate pe spectatori în acest univers claustrat, unde fermentează nimicnicia sufletească, abuzul criminal, prostia agresivă, trufașul spirit de castă. [...] Tânărul regizor a învățat, de la început, să-și alăture actorii, solicitându-i spre creație nu spre subordonare, după cum arată a ști să construiască o metaforă scenică atotcuprin zătoare... (Valentin Silvestru) ...Examenul de licență a fost susținut
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Gherlaș, în secvența balului dat în cinstea unui general care nu mai vine scenă în care George Constantin sugerează magistral nu chipul unei brute, ci o imagine a abrutizării și degradării, a conștiinței eșecului, a ratării convertite în îngâmfare, atitudine agresivă și cruzime. Leopoldina Bălănuță Moartea și Mircea Albulescu Maestrul Gherlaș O "imago mundi" ce include uneori mai organic, alteori insuficient legate imagini ale mediocrității, fără ieșire parcă... Imagini ale obtuzității, inconștienței, lichelismului, indiferenței, servilismului, bestialității, ale formelor fără fond, primitivism
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Colonelul Măruță Expresivitatea este "vânatul" principal, urmărit cu patimă și "prins" cu succes din decupaj în imagine (Vivi Drăgan Vasile), din cadrul plastic (decoruri: Octavian Dibrov) și costume (Daniela Codarcea), în coloana sonoră inspirat întregită de muzică (Mircea Florian). O expresivitate agresivă, hăituitoare pentru spectator poate, dar care creează, în cele din urmă, o stare de emoție aproape fizică. Spectatorul este supus unei ofensive permanente de sensibilizare la lumea filmului prin detalii creatoare de senzații foarte exacte de spaimă, de milă, de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]