10,591 matches
-
în anul 1867 cinci ziare politice și șase literare și anume: în Brașov Gazeta Transilvaniei, în Sibiu Telegraful Român, în Blaj Archiv pe'ntru filologieși istorie, în Năsăud Magazinul pedagogic, în Pesta Concordia, Familia, Amicul Poporului, Gura satului, în Viena Albina, Sionul românesc, în Cernăuți Foaea Soțietății literare din Bucovina, toate trecându-și existența și în anul următor, anunțânduse și apariția altora...” ...” Acesta e un semn bun, se dovedește că românii austrieci nu-s sfâșiați de partide politice pasionale, ci, recunoscând
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Vasilco nr.3, Cernăuți, apare în perioada 1939-1941 (publicația este cuprinsă la „Indicator de adrese importante” a ziarelor și revistelor consultate pentru realizarea lucrării „Ghidul turistic, istoric și balnear al Bucovinei” de Vlad Bănățeanu și Eitel Knittel, Cernăuți, 1940). * Viața albinelor, Foaie lunară pentru albinari, tipărită de Asociația albinarilor Cernăuți, strada Miron Costin nr.2, la Tipografia „Mercur” str. Regina Maria nr.27. Cuprinsul era redactat în trei limbi. Conducerea administrativă, tehnică, proprietar și girant responsabil era Temistocles Predici, președintele asociației
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
administrativă, tehnică, proprietar și girant responsabil era Temistocles Predici, președintele asociației, str. Iancu Flondor nr.45. Același avea răspunderea redacțională pentru textul român, iar pentru partea germană și ruteană responsabil era Filip Fedorowicz. Se publicau materiale folositoare albinarilor: despre iernatul albinelor, foloasele albinăritului, despre roiul natural și lucrările ce se execută în prisacă în anumite luni ale anului, ce pot învăța stuparii de la albine, despre mana albinelor, roiul artificial, Dimitrie Cantemir despre albinăritul din Moldova, despre albine în timpul iernii, sfaturi vechi
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
iar pentru partea germană și ruteană responsabil era Filip Fedorowicz. Se publicau materiale folositoare albinarilor: despre iernatul albinelor, foloasele albinăritului, despre roiul natural și lucrările ce se execută în prisacă în anumite luni ale anului, ce pot învăța stuparii de la albine, despre mana albinelor, roiul artificial, Dimitrie Cantemir despre albinăritul din Moldova, despre albine în timpul iernii, sfaturi vechi pentru apicultori noi etc. Publicația avea și nelipsitele rubrici: Poșta redacției, târgul cerealelor, prețul vitelor, dar mai ales reclamă comercială. Avea un cerc
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
germană și ruteană responsabil era Filip Fedorowicz. Se publicau materiale folositoare albinarilor: despre iernatul albinelor, foloasele albinăritului, despre roiul natural și lucrările ce se execută în prisacă în anumite luni ale anului, ce pot învăța stuparii de la albine, despre mana albinelor, roiul artificial, Dimitrie Cantemir despre albinăritul din Moldova, despre albine în timpul iernii, sfaturi vechi pentru apicultori noi etc. Publicația avea și nelipsitele rubrici: Poșta redacției, târgul cerealelor, prețul vitelor, dar mai ales reclamă comercială. Avea un cerc de colaboratori destul de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
folositoare albinarilor: despre iernatul albinelor, foloasele albinăritului, despre roiul natural și lucrările ce se execută în prisacă în anumite luni ale anului, ce pot învăța stuparii de la albine, despre mana albinelor, roiul artificial, Dimitrie Cantemir despre albinăritul din Moldova, despre albine în timpul iernii, sfaturi vechi pentru apicultori noi etc. Publicația avea și nelipsitele rubrici: Poșta redacției, târgul cerealelor, prețul vitelor, dar mai ales reclamă comercială. Avea un cerc de colaboratori destul de numeros. Viața albinelor a apărut în ianuarie 1926. Voința Școalei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Dimitrie Cantemir despre albinăritul din Moldova, despre albine în timpul iernii, sfaturi vechi pentru apicultori noi etc. Publicația avea și nelipsitele rubrici: Poșta redacției, târgul cerealelor, prețul vitelor, dar mai ales reclamă comercială. Avea un cerc de colaboratori destul de numeros. Viața albinelor a apărut în ianuarie 1926. Voința Școalei, revistă învățătorească regională, director Niculae Simionovici, redacția și administrația Piața Unirii nr.3, Cernăuți. Apărea sub conducerea unui comitet de două ori pe lună, cu excepția lunilor iulie și august. Numărul 1 din 15
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
o națiune de mai multe milioane” și pot avea ... un ziar potrivit „cu dispensă de taxă poștală, în Transilvania, Banat și Bucovina.” „Curierul Bucureștilor” din martie 1829 avea în vedere la stabilirea abonamentelor și ...:”dătătorii gazetelor” în Bucovina și ...Basarabia. „Albina românească” a lui Gheorghe Asachi de la Iași, redactată și difuzată în 1829, ca și „Gazeta Transilvaniei” a lui Gheorghe Barițiu de la 1838 nu numai că au fost destinate și bucovinenilor, dar se pare că au avut surpriza să apară pe
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Vodă cel vestit La prăpăd și la răpit Care-au scurs țara de bani Domnind 15 ani În sfârșit, e alungat De popor și de'mpărat, Plângă curtea cât va vrea Eu voi râde și-oi giuca...” După Curierul românesc, Albina românească, Gazeta Transilvaniei și Bucovina fraților Hurmuzachi de la 1848, presa românească, în ciuda cenzurii, tot mai prezentă, s-a dezvoltat, apărând ziar după ziar, și atunci când unele își încetau apariția. Am avut ziare nu numai la Cernăuți și Suceava, ci și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pumni, mi-o aruncam pe față, pe corp, mă plesneam cu palmele peste pielea învinețită, împroșcam stropii în toate părțile, țopăiam desculț pe pămîntul înghețat, eram în culmea fericirii. Parcă ar fi zburat în jurul meu fluturi și păsări cîntătoare și albine încărcate de polen, într-atît de neverosimilă îmi era bucuria. Nostalgia după penitenciarul Jilava, unde jetul de apă rece alterna cu jetul de apă fiartă, de parcă am fi fost condamnați la dușuri scoțiene și nu la muncă silnică, fusese curată rătăcire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
care nu aveam prea mare chef! -, dar și pe cel al „realității”. Deoarece, nu-i așa, stimați contemporani, există mai multe realități care o „căptușesc” pe „cea mare”, pe care o simțim ca o imensă mantie; ba, se zice că albina are vreo 35 de fețe ale ochiului ei poliedric, să fie oare același „caz” cu bine cunoscuta, tocita și tiranica noastră realitate? Și, În definitiv, ce este această mult hulită și mult temută nebunie? Nimeni nu știe cu precizie, de la
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cu o formație umanistă — poet și autor de nuvele istorice —, dar și pozitivă (studii de inginerie, de astronomie) și artistică (desenator, ilustrându-și propriile lucrări), este Întemeietor al Învățământului românesc În Moldova, animator al mișcării teatrale, editorul primei gazete moldovenești (Albina românească, 1829)... Spre bătrânețe, Asachi avea să se opună unirii Moldovei cu țara Românească, așadar creării României. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, savantul universal prin excelență a fost Bogdan Petriceicu Hasdeu (1838-1907). Originar din Basarabia (aflată atunci
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Marta se sfătuia cu Rosa în legătură cu meniul de la cină, Robby a întins-o la el în cameră, pretextând că trebuie să se pregătească pentru un test, Sarah s-a instalat în camera media ca să joace Binobee, un joc-video despre o albină fermecătoare dar incapabilă să zboare, a cărei expresie de dezgust reușea de fiecare dată să mă alarmeze. Am mers în birou, am închis ușa și mi-am umplut o cană mare de cafea cu votcă (nu mai aveam nevoie de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
NICULĂIASA Mihai” loc=”Lămășeni” data =”22.1.1984”> Stimate prieten Eugen Dimitriu, Îți mulțumesc din suflet pentru surpriza ce mi-ai făcut trimițândumi lucrarea de mare valoare Știința În Bucovina vol. II, la realizarea căreia ai depus o muncă de albină fără odihnă! Deasemenea, pentru studiul Aurel G. Stino distinsul cărturar fălticenean. Numai cine a lucrat În direcția aceasta - cercetarea și descoperirea lor poate să-și dea seama câtă energie și răbdare au consumat. Îți urez ca noul an - 1984 să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
călduros și pentru cuvintele de alinare ce mi-ați adresat. Am Început să mă obișnuiesc - altă cale nu-i. În timpul săptămânii fac mișcare - treburi În grădină printre flori și alte plante (...). Dar uneori mă cuprinde jalea când din locuință lipsește albina casei. Nu ies decât foarte rar din gospodărie. Am fost de 2 ori la Fălticeni (12 iul. și 28 aug.). Răsfoiesc presa la care sunt abonat, mai scriu - deși În publicarea lucrărilor Întâmpin numai obstacole - recomandări, trimitere etc., etc. Doream
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
bătrâne. Tot la un azil a murit și inimosul, nobilul și dezinteresatul ei soț, În mod cu totul nemeritat. Mă surprinde spiritul matale dezvoltat de investigație. Ești cel mai indicat să ocupi locul, pe care-l deții actualmente. Aduni ca albina din toate florile și Îmbogățești adevăratul muzeu din Folticeni, căci urși Împăiați poate vedea lumea În toate muzeele; dar ce aduni mata În „Galerie” (modest numită), nu a adunat nimeni nicăiri. Ion Chirescu posedă partitura lui „Oedip” scrisă de mâna
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
îi înțeleg perfect pe vameși și pe grăniceri: au o sarcină destul de dificilă la frontiera cu enclava rusă Kaliningrad. E cald și deschidem fereastra vagonului... O lituaniancă se apropie și ne oferă în pungulițe brânză de vaci și miere de albine. I se mulțumește în mai multe limbi și femeia zâmbește... Trenul merge încet, pentru că linia ferată e destul de veche. Vom ajunge la Vilnius spre seară, pe la 17.30, așa că am timp să-mi notez în jurnal și să citesc din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
sfert de ceas care trece căci, în acest lăstăriș arzător, urzicător și înțepător, a merge cu picioarele goale, îmbrăcat într-o zeghe din păr de cămilă și a-ți căuta în această pietrărie hrana compusă din lăcuste și miere de albine sălbatice țin de un simț al organizării cu totul remarcabil pentru un ascet. N-aș fi înțeles niciodată latura de yoghin descurcăreț a Înaintemergătorului, despre care nu putem spera decât că avea pielea tăbăcită, insensibilă la înțepături, a unui șaman
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
bun... un oarecine, un visător, un romantic, un băiat milos... Întăiu găsim pe bătrân la crâșmă, cu oamenii... Acolo vorbește. A fost primar... Nu s-a socotit destoinic față de administrație... Pe urmă la câmp, la coasă... Pe urmă acasă, între albine, amintindu-și de pe când era baciu, și suflând așa dintr-un bucium vechiu de cireș, pe când flăcăii chiuiau prin sat, răspunzându-i... Un capitol, în care moșul cu nepotul se duc la pescuit și în care bătrânul face un adevărat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
curge pe fața apei un alt râu, nevăzut, de căldură. SINGURĂTĂȚI Lipovanul Leon Siroca are pe-aici o livadă și vre-o 30-40 de vite. A avut și știubee. Românește nu știe; pare bun și primitor. Îl întreb: Ai avut albine... El râde, nu înțelege ce spun. Ai avut albine? Ha? Bine? Da, bine, bine! și râde vesel. Alt lipovan, Piciroga. Mai încolo, are cherhana. Apucăm pe un canal foarte îngust, luntrașii mână bărcile sprijinind lopețile în maluri. Încep țânțarii. După
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
căldură. SINGURĂTĂȚI Lipovanul Leon Siroca are pe-aici o livadă și vre-o 30-40 de vite. A avut și știubee. Românește nu știe; pare bun și primitor. Îl întreb: Ai avut albine... El râde, nu înțelege ce spun. Ai avut albine? Ha? Bine? Da, bine, bine! și râde vesel. Alt lipovan, Piciroga. Mai încolo, are cherhana. Apucăm pe un canal foarte îngust, luntrașii mână bărcile sprijinind lopețile în maluri. Încep țânțarii. După multă vreme intrăm în lacul Dranov, unde bărci românești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
August. Biserica de iarnă casa vlădicăi. Trapeza: "Cel ce mănâncă să nu disprețuiască pe cel ce nu mănâncă. Cel ce nu mănâncă să nu judece pe cel ce mănâncă." În mănăstirea de maici Răciula, sărăcuța, cu maicile harnice ca niște albine... Maica Evghenia, stareța, bătrâna de 76 de ani, voinică încă. E la această mănăstire de 65 de ani: o viață de om! Povestește năcazurile cu Rușii cu vlădicii rusificatori Maice moldovence. Chiar ea nu știe rusește... Cucurigu petrușog Zolotoi grebușog
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în gromovnic. fratele Gherasim e slujitorul lui Nicodim (Nicoară) Cristea Păr Negru ispravnic de hotăr... și Candachia pag. 99 Și din iarba rea se poate scoate fân bun. După Sângiorz Nu mai samana orz. Dacă plouă în Maiu mânânci malaiu. Albinele merg cu oile; ploaia multă și ....................... nu le fac bine. Despre vreme și vânt (Manole) Ploile de sântămărie Vinul îl subție. Toamna se numără bobocii și se măsoară grâul. După iarnă supărată Vara râde. Dacă lepezi cojocul la Crăciun Îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Povestiri de demult, amintiri ale marilor nă văliri, când oameni cuibau în munte. Casele boierilor mici și joase, cu cămăruțe și pivnițele pline. Zodiar Întunecoase păduri nesfârșite. Legenda râsului și calul fără splină. Cum s-a bătut un călăreț cu albinele Cum alegeau prisăcarii loc de pășune pentru albine lăsând de cercătură, un știubei ici, unul colo, între fânețe și poeni. Dracul pune la cale totul. Lumea veche e plină de el Răpire de fată tânără dintr-un sat pe deapsa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
când oameni cuibau în munte. Casele boierilor mici și joase, cu cămăruțe și pivnițele pline. Zodiar Întunecoase păduri nesfârșite. Legenda râsului și calul fără splină. Cum s-a bătut un călăreț cu albinele Cum alegeau prisăcarii loc de pășune pentru albine lăsând de cercătură, un știubei ici, unul colo, între fânețe și poeni. Dracul pune la cale totul. Lumea veche e plină de el Răpire de fată tânără dintr-un sat pe deapsa cu moartea posada strajă la cetăți podvadă cărături
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]