5,136 matches
-
Radu, Naționalism, bolivarism și realitate, vol. cit., p.18-19. 27 Dan Pavel, Turnul Babel al statului națiune, vol. cit., p.32-33. 28 William Tatok, "Frontul negru". Similitudini între ultranaționalismul rusesc și cel românesc, vol. cit., p.34-35. 29 Sorin Antohi, Amurgul idolilor. Două cărți despre România anilor '30, în Sfera politicii, 28, 1995, p.56. 30 N. Manolescu, Tradițiile naționalismului, în Meridian, I, 4, 1991, p.59-60. Cf. și Al. Zub, Logos und Ethos in der rumänischen Kultur, în Saeculum, 1981
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
RL, 1972, 50; Constantin Mateescu, Memorial de lectură, București, 1972, 51-56; Piru, Varia, I, 422-425; Al. Andriescu, Ștefana Velisar Teodoreanu, CL, 1973, 11; Al. Ivasiuc, Doamna Lily-Lily Teodoreanu, pseudonim de scriitoare Ștefana Velisar, RL, 1974, 5; Boris Buzilă, Mărturii în amurg, Cluj-Napoca, 1974, 206-209; Ana Blandiana, Cu Ștefana Velisar Teodoreanu. În visul unei librării (interviu), RL, 1977, 42; Grigore Ilisei, 80 de toamne, CRC, 1977, 42; Grigore Ilisei, Fericita durere, CRC, 1979, 7; Grigore Ilisei, Vraja evocării, CRC, 1980, 11; Sânziana
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290483_a_291812]
-
Micescu, Editura Centaurus, București, 1991. NIETZSCHE, Fr., Nașterea filosofiei în epoca tragediei grecești, traducere de Mircea Ivănescu, Editura Dacia, Cluj, 1992. NIETZSCHE, Fr., A doua considerație inoportună, traducere de Amelia Pavel Editura Ararat, 1994. NIETZSCHE, Fr., Știința voioasă, Genealogia moralei, Amurgul idolilor, traducere de Liana Micescu, Editura Humanitas, București, 1994. NIETZSCHE, Fr., Călătorul și umbra sa, traducere de Otilia-Ioana Petre, Editura Antet, 1996. NIETZSCHE, Fr., Antichristul, traducere de Vasile Muscă, Biblioteca Apostrof, Cluj, 1996. NISTOR, Octavian, Introducere la vol. Filosofie neokantiană
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
p. 211. 250 A se vedea în acest sens chiar micromonografia Nietzsche a lui Rădulescu-Motru, îndeosebi cap. XI: Despre știință și cap. XII: Obiectivitatea științifică. 251 Nietzsche, Op. cit., p. 119. 252 Idem, Știința voioasă, în vol. Știința voioasă, Genealogia moralei, Amurgul idolilor, București, Editura Humanitas, 1994, p. 129. 253 Nietzsche, Dincolo de bine și de rău, p. 195. 254 Ibidem, p. 200. 255 G. Deleuze, Op. cit., p. 194. 256 C. Rădulescu-Motru, Op. cit., p. 513. 257 Ernst Bertram, Nietzsche. Încercare de mitologie, București
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
oarbe” etc. Toate semnele infernului din natură sînt convocate pentru a zugrăvi un „cuib al spaimei”, spectacol de cruzimi materiale: „În funduri de prăpăstii se bat mereu de maluri Șiroaie care poartă cadavre pe-a lor valuri; Și aburi Într-amurgul din ele se ridică Ce-n rouă sîngerîndă pe frunzi uscate pică, Sau merg de se așează pe stînci, pe vîrf de munte Ca palide vedenii cu pletele cărunte. O crîncenă orgie de sînge, de cruzime Îmbată umbra mută ce
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Împăcare Între lucruri, un scurt răstimp, În fine, În care cerul și pămîntul se Întîlnesc: „În scurtele restimpuri cînd soarele declină Și noaptea-și pune stema feerică, stelină, E un moment de pace În care, neoprit, Se perde doru-n umbra amurgului mâhnit. Atunci zărește ochiul minunile din basme, Acele legioane de tainice fantasme Care-ntre zi și noapte apar În loc oprite Cu mantii lungi și albe de-a lungul Învălite.” Toate momentele sînt euforice pentru Alecsandri, orice ceas are partea lui
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
profunzime pe care le rostea Corneliu Zelea Codreanu (liderul tineretului naționalist din perioada interbelică) când se referea la aportul înaintașilor la propășirea neamului românesc «Ei strălucesc în istorie ca niște chipuri de aur care, fiind pe înălțimi, sunt bătute în amurg de lumina soarelui, în timp ce pe întinderile cele de jos, fie ele cât de mari și de numeroase, se așterne întunericul uitării și al morții». Și iată cum, pentru realizările lor de excepție în plan științific, pentru profunzimea gândirii lor în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
traduceri din capodoperele lumii, studii folositoare tineretului școlar. Publicație eclectică, având simpatii pentru modernism, îndeosebi pentru simbolism, insistă și asupra necesității unei literaturi „ca reflex al mediului social al unui popor”. În sumar intră versuri de Octavian Goga ( În liniștea amurgului, după Peto´´fi), Nichifor Crainic (În cimitir, Durere ascunsă, Vărul Dionis), Al. Iacobescu, I. U. Soricu, Cezar T. Stoika, Const. T. Stoica, Ștefan Ionescu-Bălcești, N. Vulovici, G. Tutoveanu, G. Rotică, Mihail Cruceanu, care dă și istorioara Florile, alături de Emil Gârleanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290528_a_291857]
-
Este cea pe care se cuvine s-o ocrotim, s-o hrănim, s-o întărim; este rodul suprem, cel mai prețios, pe care Europa aflată în declin l-a oferit Universului. Este pasărea Minervei, care își ia zborul la ceasul amurgului. 5 Aventurile științei Apariția științei moderne necesita reinstaurarea unei sfere de gîndire rațională autonomă, deplasarea de la Dumnezeu către Natură a centrului de interes al cu-noașterii, sentimentul proaspăt că totul trebuie descoperit și, în sfîrșit, utilizarea mijloacelor intelectuale (matematica) și tehnice
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
oricum, pentru că orbita lui Pluto este înclinată cu mai mult de 17,2 grade față de planul elipsei și nu traversează niciodată drumul lui Neptun. Fiind la o mare depărtate de Soare, lumina ajunge cu greutate, pe planetă fiind un veșnic amurg. Durata de rotație este de 6-4 zile. Cu toate descoperirile științifice de ultimă oră, planeta este încă puțin cuoscută, și se pare că produce o serie de influențe (perturbații) planetelor Uranus și Neptun. Pluto. Mică, stancoasă, și recea planeta are
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
semnate de Gr. Tăbăcaru (articolele Asupra originii simbolismului și Despre Bacovia), cât și, mai ales, din literatura publicată de revistă. Se disting, înainte de toate, o seamă dintre poemele lui Bacovia însuși. Între altele: Note de primăvară, Singur, Scântei galbene, Umbra, Amurg, Toamnă, Nocturnă, Plumb de iarnă, Fanfară. În A.c. sunt tipărite apoi câteva poezii inedite ale lui Ștefan Petică, privit ca un însemnat reprezentant al simbolismului românesc, din nefericire dispărut prematur (Cântece de seară, Între luptă și vis), și, de asemenea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285486_a_286815]
-
de lemn, Hristosul de tinichea, cu fața poleită de o rază întârziată, parcă îi mângâia, zuruindu-și ușor trupul în adierea înserării de toamnă [...] Apoi șoseaua cotește, apoi se îndoaie, apoi se întinde iar dreaptă ca o panglică cenușie în amurgul răcorors. În stânga rămâne în urmă Cișmeaua-Mortului, pe când în dreapta, pe hotarul veșted, delnițele se urcă, se împart, se încurcă până sub pădurea Vărarei. Apoi Pădurea-Domnească înghite uruitul trăsurii, vâltorindu-l în ecouri zgomotoase... Satul a rămas înapoi același, parcă nimic nu s-
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
cu șindrilă mucegăită, spintecă satul Jidovița și aleargă spre Bistrița, unde se pierde în cealaltă șosea națională care coboară din Bucovina prin trecătoarea Bârgăului[...] Apoi șoseaua cotește, apoi se îndoaie, apoi se întinde iar dreaptă ca o panglică cenușie în amurgul răcorors. În stânga rămâne în urmă Cișmeaua-Mortului, pe când în dreapta, pe hotarul veșted, delnițele se urcă, se împart, se încurcă până sub pădurea Vărarei [...] Peste zvârcolirile vieții, vremea vine nepăsătoare, ștergând toate urmele. Suferințele, patimile, năzuințele, mari sau mici, se pierd într-
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
un cap biruitor. Zăgreanu însă era tot în drum, în fața crucii, cu capul gol și, cum stătea acolo așa, parcă făcea un jurământ mare. Apoi șoseaua cotește, apoi se îndoaie, apoi se întinde iar dreaptă ca o panglică cenușie în amurgul răcorors. În stânga rămâne în urmă Cișmeaua-Mortului, pe când în dreapta, pe hotarul veșted, delnițele se urcă, se îmaprt, se încurcă până sub pădurea Vărarei. Apoi Pădurea-Domnească înghite uruitul trăsurii, vâltorindu-l în ecouri zgomotoase... Satul a rămas înapoi același, parcă nimic nu s-
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL PERIOADA INTERBELICĂ - POEZIA Testul nr. 86 Rezolvă cerințele, cu privire la textul de mai jos: Vin fetele cântând din vie, Pe cap în coșuri duc amurg. Toți strugurii striviți de soare În raza purpurie curg. În urma lor, purtând la cramă Copăile cu rod, flăcăi Țin cerul toamnei greu pe umăr Și steaua nopții, cea dintâi. (Ion Pillat, Cules) 1.Scrie două expresii/ locuțiuni care conțin verbul
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
raza purpurie curg. În urma lor, purtând la cramă Copăile cu rod, flăcăi Țin cerul toamnei greu pe umăr Și steaua nopții, cea dintâi. (Ion Pillat, Cules) 1.Scrie două expresii/ locuțiuni care conțin verbul (a) duce. 2.Menționează sinonimele cuvintelor: amurg, flăcăi. 3.Transcrie o imagine vizuală și una auditivă. 4.Motivează utilizarea verbelor la modul indicativ, timpul prezent. 5.Precizează tipul de lirism existent în text. 6.Interpretează două figuri de stil diferite. 7.Prezintă semnificația titlului, în relație cu
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Lindekens, René, 1985 "Semiotica discursului publicitar" în Semnificație și comunicare în lumea contemporană (ed. Solomon Marcus), București, Editura Politică Lipovetsky, Gilles, 1987 L'empire de l'éphémère, Paris, Gallimard Lipovetsky, Gilles, 1993 Le crépuscule du devoir, Paris, Gallimard (trad.rom. Amurgul datoriei, 1996, București, Babel) Mc Luhan, Marshall, 1968 Pour comprendre les média, Paris, Mame Moles, Abraham, 1973 La communication et les mass-média, les dictionnaires Marabout Université Metz, Christian, 1970 "Au-delà de l'image" în Communications 15, pp. 1-11 Nöth, Winfried
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
române de azi pe mâine, I, II, București, Editura Semne, 2009. Popescu, Dumitru Radu, Complexul Ofeliei, București, Editura Viitorul românesc, 1998. Popescu, Titu, Arta ca trăire și interpretare, Timișoara, Editura Facla, 1982. Pora, Mircea, O lume îngălbenită, un fel de amurg, în "Orizont", 14 (1992). Raicu, Lucian, Reflecții asupra spiritului creator, București, Editura Cartea Românească, 1989. Raicu, Lucian, Printre contemporani, București, Editura Cartea Românească, 1980. Raicu, Lucian, în "România literară", 41 (1982). Regman, Cornel, Cărți, autori, tendințe, București, Editura pentru literatură
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Literatura absurdă și-a făcut loc foarte greu în traducerile noastre, în temeiul inexistenței absurdului în viața omului de tip nou...! Dar absurdul începuse deja să se manifeste ca dominantă a vieții noastre. Vidarea de conținut a realului, criza valorilor, amurgul umanismului, ne conduceau către absurd. Iraționalul se impune ca valoare. în locul inteligenței administrația -, în locul intimității -colectivismul. Presiunea politică este, în "Regulamentul de bloc", și una externă. Un teritoriu, în proprietate, e invadat de o putere străină, și stăpînit cu forța
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
o zonă a misterului 1, atingând tardiv expresionismul în "Cadavre în vid". Totuși, remarcăm că în cele două volume, "Imn către zorii de zi" și "Întoarcerea fiului risipitor", încearcă ancorarea în real, deși imaginea unei tristeți legate de chemări de amurg persistă. Poetul caută spectrul pașilor pe mari distanțe învăluite în ceață. Nu există poem în care să nu apară ceața ca motiv, înăuntrul căreia personajele nu sunt, ci le bănuim că ar exista, păsările rămân fără cânt, un anume hieratism
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
lungă biografie în care se dă o singură explicație, raportată la condiția lui; nașterea la confluențele a două epoci generează acest sentiment de neliniște, de izolare, de resemnare similară morții: "Vai, vouă celor născuți la confluența însângerată a răsăritului cu amurgul". Poetul este un dezrădăcinat, fantomatic și palid; tânăr cavaler ce va trece prin viscole, pentru a deveni el însuși, sau pentru a muri, ne mărturisește singur, "Bătrân și nebun" ("Ritual"). Poetul este un intrus, neputincios, veșnic în fața unui zid ce
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de pământ și semințe în germinație, cu un acut sentiment al comunității cu istoria, poetul, dacă nu va rămâne Ceahlăul sau Vezuviul de altădată, simboluri ale firii lui mărețe, va reveni la ipostaza plutonică; se va identifica cu soarele-n amurg, cu stelele, cu flăcările focului menite să purifice lumea. Ipostaza plutonică datează din perioada "Cântecelor de pierzanie" și ea se potențează de-a lungul existenței poetice, pentru ca în volumul "Arderi" (cum a remarcat critica) să devină idee nucleu în jurul căreia
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
îngerii. În volumul "Gloria lacrimii" (1971) continuă să trăiască sentimentul de singurătate, de gol și pustiu: "Deasupra golului mergând/ Fără dorință, fără gând/ Picioarele se-ndeamnă blând". Trist ca un zeu, cu zilele și nopțile prea mici pentru trupul în amurg, uimit în fața viilor și-a morților, el rămâne însă însingurat să caute marea Câmpie pierdută. În "Tristul edict" nu-și clamează ca altădată nemurirea prin operă: "Scriind mă înfrățesc cu morții/ deși nici unul nu e vrednic să-l ador." Moartea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ai lacrimii, suferința luminoasă, melancolia binecuvântată; până și moartea este o bucurie, în contextul orașului sufocat de civilizație în care lucrurile devin organice și mor. Poetul rămâne în ipostaza copilului cu aripi roșii de mătase, sau copilul celui din urmă amurg la care rănile fumegă lumină; "erou urlând în rana însorită". Universul bacovian pătrunde încet-încet în lumea lui Mircea Dinescu: "Grădini plutind, încerc melancolia/ acelei flori numită vag amurg/ din care-am risipit copilăria ca o zăpadă caldă pe un burg
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ipostaza copilului cu aripi roșii de mătase, sau copilul celui din urmă amurg la care rănile fumegă lumină; "erou urlând în rana însorită". Universul bacovian pătrunde încet-încet în lumea lui Mircea Dinescu: "Grădini plutind, încerc melancolia/ acelei flori numită vag amurg/ din care-am risipit copilăria ca o zăpadă caldă pe un burg." După o lectură a volumului, rămâi plăcut impresionat de imagistică, de muzică, dar nu te reține decât candoarea tinereții, care începe să fie hârțuită de timp, de gândul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]