16,557 matches
-
nu dezinvesti. În același timp, ele oferă filialei o valoare ridicată de piață, deci corporația poate obține un preț foarte bun prin vânzarea ei. Sigur, aici trebuie verificat dacă profitabilitatea unei filiale se datorează exclusiv competitivității sale sau este rezultatul apartenenței la sistemul intern al corporației. Pe de altă parte, lipsa de profitabilitate a filialei (în termeni absoluți sau relativi) reprezintă un puternic stimulent pentru dezinvestire. În special în condițiile în care lipsa de profitabilitate este în termeni absoluți, va fi
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
globale ale corporației, în loc să le utilizeze pentru propria dezvoltare în cadrul și în baza sistemului de relații existent? Răspunsul depinde de gradul de integrare al filialei în sistemul intern al corporației și de raportul dintre acesta și gradul de integrare (sau apartenență) al filialei într-un sistem extern corporației. În primul rând, corporația însăși trebuie înțeleasă ca o rețea interorganizațională, formată din filialele ei. Figura 3.1 - Integrarea filialei în sistemul CTN (Sursa: Andersson, 1997) În al doilea rând, mediul specific în
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
lui Hofstede (1991) și cel al lui Trompenaars și Hampden-Turner (1997). Făcând o sinteză a celor două modele, cele mai importante aspecte care diferențiază culturile naționale par să fie: - universalism (relații bazate pe reguli) versus relații personale; - individualism versus colectivism (apartenența la grup); - dimensiunea temporală: culturi orientate către trecut (apreciază stabilitatea) sau culturi orientate către viitor (apreciază schimbarea). • Structura de conducere a corporației. Tipul primar de organizare este cel funcțional, în care fiecare dintre departamentele firmei realizează o funcție specifică: cercetare-dezvoltare
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
străine directe sunt explicate de alte variabile decât cele luate în calcul. Între aceste variabile omise, IPP-urile specifice sunt, fără îndoială, un factor important. Figura 6.4 - Investițiile potențiale și efective, după clasamentul pe țări (țările sunt notate după apartenența la diferite grupuri de țări - EU-15, CEEC, non-EU) (Sursa: Voinea, Simionescu, 2006) Notă: 38 de observații. Indicele investițiilor potențiale este o medie pe anii 2000-2002, iar fluxurile de investiții efective sunt pentru anul 2002. Am folosit clasamentul pe țări (cifrele
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Patmos ajunge de fapt în pragul vizionarismului oniric, ce substituie în mare măsură freneziei de „operator al limbajului” ambiguitatea specifică a unor stări de spirit aliind angoasa, stranietatea programaticului „depaysement”, cu reveria totalizantă. La întrebările puse de G. Călinescu cu privire la apartenența poetului la una sau alta dintre orientările avangardei, se poate așadar răspunde că fiecăreia dintre acestea scrisul său îi este dator prin câteva note caracteristice, topite însă într-o „stare de spirit” ce le redistribuie accentele în așa fel încât
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
pe lumea asta. totul se desăvârșește până la desăvârșire. Deci totul este o încercare. Chiar și încercarea este o încercare de a se încerca"394. Dar pentru a te încerca trebuie să fii la limită, între, ca Nimeni, acolo unde nici o apartenență, nici un prizonierat (Eminescu vorbește de împietrirea în sclav sau în împărat) nu te pot opri în vreun cerc strâmt. Vom înțelege de ce Caragiale refuza înregimentarea într-un grup politic, ideologic sau literar, căci asta presupune închiderea într-o lume, renunțarea
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
cont de toți factorii cunoscuți și relevanți, membrii unui grup social vor încerca s] prelungeasc] viața persoanelor recunoscute ca aparținând grupului. În exprimarea faptic] a acestei valori exist] o larg] variație a factorilor cunoscuți și relevanți, precum și a limitelor recunoașterii apartenenței la grup. Teologia G/wi are în centrul s]u o zeitate capricioas], pe N!adima, care poate hoț]rî s]-i ia viața unei persoane doar pentru c] „s-a s]turat de figură acesteia”, aducându-i în cale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
greșeal], nu doar pentru c] f]tul uman este viu, dar și pentru c] este uman. Dar de ce ar trebui s] consider]m c] distrugerea unui organism uman este întotdeauna de condamnat, spre deosebire de distrugerea unui organism aparținând unei alte specii? Apartenența la o anumit] specie nu pare s] fie, în sine, mai relevant] pentru statutul moral decât apartenența la un anumit gen sau râs]. Este un accident al evoluției și al istoriei faptul c] toate entit]țile pe care le recunoaștem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de ce ar trebui s] consider]m c] distrugerea unui organism uman este întotdeauna de condamnat, spre deosebire de distrugerea unui organism aparținând unei alte specii? Apartenența la o anumit] specie nu pare s] fie, în sine, mai relevant] pentru statutul moral decât apartenența la un anumit gen sau râs]. Este un accident al evoluției și al istoriei faptul c] toate entit]țile pe care le recunoaștem în acest moment ca având drepturi morale egale și depline aparțin unei singure specii biologice. „Oamenii” P
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a justifica acest lucru ar fi invocarea unui principiu care, întotdeauna, indiferent de circumstanțe, acord] vieții umane o valoare mai mare decât vieții animalelor. Nu cunosc un astfel de principiu” (Frey 1988, p. 197). Alții au încercat s] argumenteze c] apartenența la o specie constituie un criteriu suficient. Animalele nu sunt ființe etice, așadar, nu trebuie s] le acord]m considerație moral]. Ei susțin c] aceast] idee nu poate fi respins] prin apelul la persoanele cu deficiențe mintale deoarece acestea sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ele deriv] din ins]și natura uman]. Avocat al utiliz]rii limitate atât a animalelor, cât și a persoanelor din aceast] categorie, Frey ofer] un r]spuns conving]tor tuturor celor care susțin ideea supremației umane. „Nu pot înțelege de ce apartenența la o specie este un criteriu suficient pentru a susține c] avem o relație moral] special] cu semenii noștri... Cum este posibil s] ai o relație moral] special] cu ceilalți oameni doar prin simplul fapt de a te fi n
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
urm]ri interesele colective, drept pe care nimeni dintre noi nu l-ar avea în mod individual. Formarea unui stat (că și înființarea unui club) creeaz] noi drepturi care ins] deriv] din drepturi pe care indivizii le au indiferent de apartenență la un stat. Rezult] de aici c] drepturile și prerogativele statelor nu pot fi mai extinse decât cele ale membrilor individuali luați la nivel colectiv. Un realist poate r]spunde acestei obiecții în trei feluri. El poate alege nihilismul moral
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
burgheze despre moral]. Țintă să este morală ins]și, întreaga morală. În Ideologia german], el pretinde c] viziunea materialist] asupra istoriei, prin expunerea leg]turii dintre ideologia moral] și interesele de clas], „distruge complet morală”, indiferent de conținutul său de apartenență ei la vreo clas] (MEW 3, p. 404; CW 5, p. 419). Cand un critic imaginar acuz]: „comunismul elimin] complet morală și religia în loc s] le formuleze altfel”, Manifestul Comunist nu r]spunde nu negând c] aceast] acuzație este adev
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atât pe cunoașterea unei largi bibliografii, cât și pe o interpretare personală a textului literar, ilustrând pregnant preocuparea pentru o exegeză în spiritul comparatismului modern. Cartea Byron și byronismul în literatura română (1977) pornește de la definirea lui Byron - poet cu apartenență dublă, la tradiția neoclasică și la romantism - și a byronismului ca fenomen european „între modă și necesitate”. În situația în care omul și opera au exercitat fascinație în epocă, poetul și mitul creat în jurul său sunt încadrate din punct de
VERZEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290502_a_291831]
-
colectiv redacțional au făcut parte Atanasie Popa, Dan Culcer, Mihai Sin, Dumitru Mureșan, Iuliu Moldovan, Ioan Radin. În spiritul revistei din secolul al XIX-lea, V. afirmă că vrea să însemne „continuitate și prezență”, „iubire de adevăr, spirit critic lucid”, apartenență la timpul prezent și la „vârsta spirituală a tinereții”; „stimulând și punând în valoare creația spirituală a mureșenilor”, redactorii își propun, de asemenea, să deschidă paginile „tinerei generații de pe tot cuprinsul țării” (Cuvinte de început). În consens cu programul, se
VATRA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
calitatea și prestigiul. Chiar dacă păstrează, în chip explicabil, o sensibilitate marcată față de problemele din zonă, devine o tribună echilibrată a unor personalități ale literaturii și ale științelor umaniste din întreaga țară și din toate generațiile. Se arată deschisă colaborărilor cu apartenențe sau afilieri diferite sub raportul opțiunilor estetice sau moral-politice (totuși evitând reprezentanții direcțiilor intolerante, antimoderne, neoceaușiste, șovin-naționaliste), prilejuind astfel un dialog fertil pe tărâmul artelor și al ideilor. Ca director de onoare figurează o vreme (inclusiv câțiva ani după moartea
VATRA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
dezvoltată de T. Parsons, contribuții având și G. Mead), cu explicitări asupra raportului status - rol în definirea individului ori asupra modului în care individul își construiește concepția despre lume și viață, cum se integrează social (cum funcționează mecanismele socializării prin apartenența la diferite grupuri sociale) etc. (Janne, apud Dave, 1991). În educația adulților, întâlnim, de asemenea, valorificări din diferite domenii ale sociologiei: sociologia urbană, a comunicațiilor de masă, a culturii (cu explicitări, de exemplu, asupra problematicii timpului liber), dar, mai ales
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fiind diferite nu numai ca mărime, ci și în funcție de: - domeniul de activitate: au exclusiv activități de educație a adulților sau desfășoară și alte tipuri de activități; - adresabilitatea ofertei: este deschisă tuturor categoriilor de adulți sau se adresează numai anumitor grupuri; - apartenența lor: sunt parte a unor structuri organizaționale largi (cum sunt, de exemplu, organizațiile patronale și sindicale, bisericile ș.a.) sau sunt organizații independente; - interesele lor: comerciale (cum sunt centrele de pregătire profesională, organizate ca societăți comerciale), sociale (de exemplu, serviciile bisericești
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
interacțiunile sociale fiind esențiale atât în cunoaștere, cât și în înțelegere. De asemenea, comportamentul grupului „obligă” persoana să-și descopere propriul rol în interiorul acestuia. Fiind parte a echipei, lucrând cu ceilalți în atingerea obiectivelor de învățare, adultul trăiește și sentimentul apartenenței la grup, la „comunitate”, ceea ce conduce la stimularea motivației de a învăța (Minton, 2000). Ennis și colaboratorii săi (apud Merriam, Caffarella, 1991) au realizat o analiză a componentelor climatului social ce influențează calitatea experiențelor de învățare, urmărind trei direcții: percepțiile
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
să devină vizibile. Putem întâlni aici aspecte legate de atitudinile și caracteristicile naționale, modul de structurare a sistemului educațional, expectanțele privind realizarea academică și valoarea acordată de societate diplomelor obținute. De asemenea, accesul la formare poate fi îngrădit și de: - apartenența la o anumită clasă socială și statutul socioeconomic al persoanei respective (profesia, nivelul de educație, venitul personal sau familial, calitatea vieții etc.); - apartenența sexuală: participarea femeilor având o pondere mai redusă, ca urmare a responsabilităților numeroase legate în special de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și valoarea acordată de societate diplomelor obținute. De asemenea, accesul la formare poate fi îngrădit și de: - apartenența la o anumită clasă socială și statutul socioeconomic al persoanei respective (profesia, nivelul de educație, venitul personal sau familial, calitatea vieții etc.); - apartenența sexuală: participarea femeilor având o pondere mai redusă, ca urmare a responsabilităților numeroase legate în special de familie; - vârsta: existând o discriminare mai mult sau mai puțin tacită față de persoanele trecute de o anumită vârstă, pe de o parte, și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
este exclusivăși absolută în evaluarea din educația adulților, nefiind neglijate nici conduitele intermediare/de parcurs și, mai ales, felul cum se succedă ele fluent și cumulativ-integrativ, conectate prin evaluări parțiale/intermitente din partea formatorului; • un interes sporit pentru evaluarea grupului de apartenență, simultan cu evaluarea fiecărui cursant, în stagiile de formare în educația adulților, dat fiind faptul că, la acest nivel, grupul supus unui program de formare diferă din multe puncte de vedere de grupul de tip „clasă de elevi”, având o
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și cursant, mai putem spune că astfel sunt eliminate barierele referitoare la stresul cursanților atunci când sunt față în față cu tutorii. Nu mai există nici un fel de discriminări, indiferent de natura lor: de ordin sexual sau referitoare la etnie religie, apartenență socioeconomică sau culturală etc. - se știe faptul că, de obicei, cursanții sunt foarte receptivi la inovație, acceptă cu ușurință provocările și sunt dornici să învețe lucruri noi. Ei percep ca pe o provocare o astfel de platformă de învățare sau
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
îndemână pentruînvățarea informală, de la egali, de la semeni, prin împărtășirea unor experiențe și reflecții. De asemenea, vorbind tot de avantajele 2 generate de utilizarea blogurilor la scară planetară, putem menționa faptul că în cadrul blogosferei nu există probleme referitoare la rasism, la apartenența la o anumită religie, la barierele socioeconomice sau culturale. Așa cum era de așteptat, orice nouă tehnologie internet apărută are și efectenegative (vezi Malița, 2006a; Grosseck, 2006) sau, altfel spus, folosirea sa implică anumite riscuri. Dintre acestea, considerăm că aspectul negativ
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dezvoltată de T. Parsons, contribuții având și G. Mead), cu explicitări asupra raportului status - rol în definirea individului ori asupra modului în care individul își construiește concepția despre lume și viață, cum se integrează social (cum funcționează mecanismele socializării prin apartenența la diferite grupuri sociale) etc. (Janne, apud Dave, 1991). În educația adulților, întâlnim, de asemenea, valorificări din diferite domenii ale sociologiei: sociologia urbană, a comunicațiilor de masă, a culturii (cu explicitări, de exemplu, asupra problematicii timpului liber), dar, mai ales
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]