6,377 matches
-
al unor peisagii sticloase, cu rîuri înghețate, dominate de zăpezi strălucitoare și sori de gheață deasupra codrilor oglindiți de cerul rece, limpede și sur, într-o împărăție a gerului veșnic, a prins și el viață alături de copacii săi, pomul, teiul, arborele cu care poetul necuvintelor face schimb de singurătăți și certitudini în- tr-un univers preponderent mineral al metalelor și al pietrei. Meditația asupra poeziei dar mai ales asupra cuvîntului tinde să ocupe încă de acum un loc privilegiat în versurile acestea
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
copilărit În preajmă... Unind părticică cu părticică din acele lumini, un șuvoi de argint s-a născut sub strașina cerului. Și izvoare de parfumuri dinspre rădăcinile munților se iveau pe sub stânci. Și o imagine magnifică s-a iscat, precum un arbore uriaș cu crengile răsfirate Într-un peisaj măreț; și valuri, valuri de oameni se foșneau de-a lungul ramurilor sale pribege. Nici Creatorului nu-i venea să creadă... Apoi a dat arborelui suflet de om, Înălțându-l În legendă. Dumnezeu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
o imagine magnifică s-a iscat, precum un arbore uriaș cu crengile răsfirate Într-un peisaj măreț; și valuri, valuri de oameni se foșneau de-a lungul ramurilor sale pribege. Nici Creatorului nu-i venea să creadă... Apoi a dat arborelui suflet de om, Înălțându-l În legendă. Dumnezeu iarăși a zis: Cu acest arbore de apă, omule, poți discuta trup lângă trup, suflet lângă suflet și spirit lângă spirit. A fost ca niciodată!... Așa s-a născut Dunărea, botezată Istru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
un peisaj măreț; și valuri, valuri de oameni se foșneau de-a lungul ramurilor sale pribege. Nici Creatorului nu-i venea să creadă... Apoi a dat arborelui suflet de om, Înălțându-l În legendă. Dumnezeu iarăși a zis: Cu acest arbore de apă, omule, poți discuta trup lângă trup, suflet lângă suflet și spirit lângă spirit. A fost ca niciodată!... Așa s-a născut Dunărea, botezată Istru la Începutul lumii, de Herodot din Halicarnas, „părintele istoriei”. Istrul va fi „zeul fluviilor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
am spus și așa va rămânea cât va exista lumea - a mai zis Dumnezeu! ... Ridicată pe verticală, până la Înălțimea de 2840 de kilometri, În stratosferă, Dunărea ar părea ochilor noștri uimiți unul din grandioșii arbori de apă ai lumii. Vârful arborelui, care se află În Pădurea Neagră, s-ar ivi din vecinătatea stelelor, coborând pe crengi și pe brațe toată lumina siderală a lumii, ca pe o rășină. Trupul arborelui străbate cele mai spectaculoase locuri de pe croazierele sale europene, Înfigându-și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
noștri uimiți unul din grandioșii arbori de apă ai lumii. Vârful arborelui, care se află În Pădurea Neagră, s-ar ivi din vecinătatea stelelor, coborând pe crengi și pe brațe toată lumina siderală a lumii, ca pe o rășină. Trupul arborelui străbate cele mai spectaculoase locuri de pe croazierele sale europene, Înfigându-și apoi rădăcinile pământești În sud-estul României, la gurile de vărsare ale fluviului În Marea cea Neagră. Aici, trunchiul arborelui se desface În trei brațe - Chilia, Sulina și Sfântu Gheorghe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
toată lumina siderală a lumii, ca pe o rășină. Trupul arborelui străbate cele mai spectaculoase locuri de pe croazierele sale europene, Înfigându-și apoi rădăcinile pământești În sud-estul României, la gurile de vărsare ale fluviului În Marea cea Neagră. Aici, trunchiul arborelui se desface În trei brațe - Chilia, Sulina și Sfântu Gheorghe - apoi În altele și altele, unindu-se cu apele lumii și isprăvindu-se În ele. Isprăvindu-se? Acest arbore uriaș adună pe frunzele lui, răspândite ca un umbrar sub stratosferă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
gurile de vărsare ale fluviului În Marea cea Neagră. Aici, trunchiul arborelui se desface În trei brațe - Chilia, Sulina și Sfântu Gheorghe - apoi În altele și altele, unindu-se cu apele lumii și isprăvindu-se În ele. Isprăvindu-se? Acest arbore uriaș adună pe frunzele lui, răspândite ca un umbrar sub stratosferă, toate boabele de apă de pe cerul Europei, le conduce prin sine - prin arterele și venele lui - de-a lungul continentului, udând zece țări - Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
a mai fost și nu mai este”. Uluitoare coincidența aproape perfectă Între teritoriul acestui regat al Daciei și conturul bazinului hidrografic al Dunării, de la Viena până la vărsarea În Marea Neagră, numită de coloniștii greci Pontul Euxin! Ceea ce confirmă faptul că acest arbore de apă, În milenara sa existență, a fost leagănul de formare și supraviețuire a poporului pelasgo-traco-geto-daco-valaho-roman. De sub piscul Kandel, din munții Pădurea Neagră, de unde răsar cele două ramuri ale uriașului arbore, până În curtea castelului Fürstenberg, unde Berg face un scurt
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
coloniștii greci Pontul Euxin! Ceea ce confirmă faptul că acest arbore de apă, În milenara sa existență, a fost leagănul de formare și supraviețuire a poporului pelasgo-traco-geto-daco-valaho-roman. De sub piscul Kandel, din munții Pădurea Neagră, de unde răsar cele două ramuri ale uriașului arbore, până În curtea castelului Fürstenberg, unde Berg face un scurt popas până la Îmbrățișarea sa cu Brigach, la ieșirea din orașul Donaueschingen, și mai departe, câteva sute de kilometri, Dunărea se Înfățișează lumii ca singurul fluviu european ce curge de la vest la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
rimele lui Hesiod și până la „Romantica” lui Strauss, de la referirile istoricului și etnografului grec Strabon din Amaseia la poetul roman Publius Vergilius Maro, peste Dunăre se Înalță un nimb de artă, un cer estetic În care Își află oglindă vigurosul arbore de apă, ca și neamurile aprige așezate de la izvoare până la vărsare. O cântă și Ovidiu, În „Tristiile” și „Ponticele” sale; Înainte de el, o cântă În liricele sale și anticul Pindar, din Theba; o preamărește și Pisandru, care ne informează că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
cum Îl numea Hesiod, va continua să fie slăvit de cântăreți, cu flautul și cu lira, cu verbul și cu culoarea, imortalizând În versuri, imnuri, cantate și pe pânze ipostazele de măreție ale acestei ape-rege a continentului Europa. (Din volumul „ARBORELE DE APĂ”,În pregătire pentru tipar.) (Fotografii realizate de Valentin Pițigoi) DANUBIUM NOSTRUM curge-n vecie - cântec de mamă. ea se adună, ea se destramă, din palma cerului Domnului-Sfânt este o doină de veci pre pământ. adună-n unde și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
de imagini, pe trepied, cu obiectivul Îndreptat spre apă ca și privirile celor grupați În spatele lor care discutau aprins, dar În liniște. Firesc ne-am alăturat grupului respectiv. Astfel am putut observa cu ușurință, pe o creangă uscată a unui arbore prăvălit de ani și vânt, o pasăre specifică apelor, care cu o deosebită delicatese Își făcea toaleta de seară, fără să-i pese câtuși de puțin de noi. Era un heron! Am lăsat totul În liniștea lor și ne-am
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
păsările, dar văd cu plăcere pe mândrul Stindard al Canadei, fluturând În vânt, frunza de arțar, frunza și arbori care se găsesc din belșug și În pădurile de pe dealurile Subcarpatice. Oare ce pasăre măiastra, a fost transportorul acestui soi de arbore și În ce sens a trecut oceanul? Câte frunze și semințe a transportat? Să credem În legenda? Sau să acceptăm fără tăgadă, meritul Creatorului!? Gândurile se roteau amețitor În mintea mea. Iubesc Canada și pe locuitorii acesteia, dar dacă sunt
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
infinit. Ghilgameș o găsește, dar în drum spre Uruk, la un izvor, îi este mâncată de un șarpe. În textele iraniene, Ahura Mazdă face Pomul Vieții, care conferă nemurirea. Ahriman, demiurgul rău, răspunde prin crearea unei șopârle ce va ataca arborele în apele Vurakasha 3. Șarpele se dovedește un păzitor sau un vrăjmaș al locurilor sacre. „Șerpii „păzesc” toate căile nemuririi, adică orice „centru”, orice receptacul în care se află concentrat sacrul, orice substanță reală”, la fel ca grifonii sau monștrii
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Codrina-Laura Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_943]
-
de veche cum e etnologia - talent de detectiv. Ordine și Haos, ultima carte a lui Andrei Oișteanu, are un fascinant aspect compozit. E o carte care povestește despre legenda românească a potopului, despre credințe vechi legate de adorarea paltinului ca arbore sacru, despre rostul hotarului în gîndirea satului tradițional, despre felul în care satul își compune, imaginar, propria hartă. Mai povestește cartea lui Andrei Oișteanu despre balaur și solomonar, despre labirint și legenda Sfîntului Gheorghe, despre ritualurile ciudate ale vechilor fabricanți
Arheologie culturală by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12732_a_14057]
-
să mai rămână ceva și pentru viitor. - De cel mândru nu mă tem, pe cel smerit nu-l disprețuiesc. - Gloria e doliul fericirii, un fel de moarte in vitrio. - În interiorul omului nu sunt frontiere. - Nici o furtună nu poate împiedica un arbore, la timpul lui, de a înverzi. - Să mă urască dar să se teamă de mine - Privesc înapoi la stârvurile zilelor mele, dar din grădina amintirilor, din când în când, înfloresc trandafiri de diferite culori, iar deasupra tuturor sunt cei cu
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93063]
-
când o mănânci repede și multă! Ciocolata este un dulce, e adevărat, dar nu orice dulce! Ea se face din unt de cacao și pudră de cacao - care vin de departe, tocmai dintr-o țară numită America de Sud, e foarte departe... Arborele de Cacao crește doar acolo, în America de Sud. Durează mult până boabele de cacao sunt culese, prăjite, măcinate, și apoi trimise la fabrica de ciocolată. Și-acolo, sunt amestecate cu grijă cu vanilie, cu scorțișoară și cu fructe și
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
de la Slobozia. Am „ratat“ astfel cariera de profă la țară, fiind aruncată brusc într-una de traducător în fabrică. Opt ore pe zi, între 6 :30 și 14 :20, scriam cu tuș pe enorme planșe de ozalid (blueprints) : „șaibă“, „șurub“, „arbore cotit“, „pală“ și „fuselaj“, care reprezentau cam 70% din suma vocabularului traductibil. Aveam voie să fac pauză de țigară, de maxim 4 ori în cele 8 ore (de unde și experimentarea, pentru prima dată - căci la liceu evitasem asta - a fumatului
Poveşti cu scriitoare şi copii by Miruna Runcan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1780]
-
pline de elan, încât s ar putea înălța oricând la ramura ce intră pe fereastră. De pe blocurile de alături, toate coloanele de lumină cad fierbinți; strălucesc pentru câteva momente și-apoi dispar. Sute de furnici se târăsc afară dintr-un arbore - se vor îneca, sau nu - cel mai probabil, o bulă imensă de apă le va ridica deasupra tuturor. Când fiecare om s-așază lent ca la un spectacol de teatru Fojgăiala ușoară și vie a crengilor - la contactul cu geamul
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
sunt dintr-o singură bucată, nearticulate. De aceea, când vrea să doarmă nu se culcă, ci se sprijină de un copac. Jordan, după metoda ilustrului Leonardo, știind dinainte după îndelungată pândă, locul pe care și-l alege dihania, tăia trunchiul arborelui aproape cu totul și când venea cerbul de se rezema de copac ca să doarmă, cădea o dată cu el... Noaptea era pe sfârșite și Bătrânul trebuia să plece. Vroia să iasă din sat pe întuneric ca să nu-l recunoască cineva. îl lăsă
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
Copilul rîde: " Înțelepciunea și iubirea mea e jocul!" Tânărul cîntă: " Jocul și înțelepciunea mea-i iubirea!" Bătrânul tace: " Iubirea și jocul meu e-nțelepciunea!" CRESC AMINTIRILE Într-un amurg, sunt ani de-atunci, mi-am zgâriat stăruitor în scoarța unui arbore - numele - cu slove mici, stângace și subțiri. Azi am văzut din întîmplare cum slovele-au crescut din cale-afară - uriașe. Așa îți tai și tu copilo numele în inima-mi supusă mărunt, mărunt, ca un ștrengar. Și după ani și ani
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
atât odor avea și el pe lângă casă, făcut de mâna lui”. Fiind singura valență creatoare în planul lumii materiale și, prin raportare la forma verticală si la ramificațiile extremității superioare, putând fi interpretat simbolic fie ca “axis mundi”, fie ca arborele cosmic cu rădăcinile înfipte în cer, el ilustrează parabola transcedentării imanenței prin traversarea drumului de la necunoaștere la cunoaștere, o parabolă a devenirii umane. Astfel, numele personajului și, implicit, titlul operei definesc metafora existenței, văzută ca ritual de spiritualizare a materiei
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]
-
lui) până la vârful stâlpului, musai an acea zi, fără să aștepte venirea autorizată, legală, a CONEL-ului, cu o scară lungă ori cu mașina cu scară ("utilajul"). Ca să ridice firul, au folosit, ilegal, Bradul, tăind crengile de jos ale superbului arbore, măcelărindu-l, distrugându-l iremediabil. A rămas, sus, o creangă care atingea firul electricității, dar nu ajungeau la ea fără scară specială: asta nu-i mai interesa. Au rămas sí două crengi mari și grele, pe care le crestaseră și
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
din centru, unde se construise un cămin universitar și se făceau săpături de canalizare, ăn dreptul unui copac monumental, ocrotit de Academia Română - care nu a dat aprobarea pentru a fi tăiat -, ignarii lucrători l-au săpat, pe ascuns, la rădăcina, arborele s-a prăbușit cum doriseră ei, acoperind cu coroană lui enormă stradă, de-a lațul, ca și două case de peste drum, plus două mașini, pentru care șantierul a plătit despăgubiri: "despăgubiri" pentru mașinile lovite, nu pentru dispariția definitivă a ceea ce
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]