5,057 matches
-
așe, pe cuvântul mâne-sa, s-au dus în sus și au strânsu oaste. (Neculce 11) Iată o istorisire cu un remarcabil ecou în imaginarul popular și în cel cult de mai târziu, comparabilă cu cea a mamei ciobanului din balada Miorița, care își va jeli fiul ucis din invidie, sau cu cea a Anei lui Manole, care se face remarcată prin fidelitate și dăruire, după care și prin sacrificarea vieții, impusă de voința divină și executată în consecință de constructor
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
7. IAȘI 7.1 Copou │-Vinuri albe 7.3 Uricani 0.3. Hlipiceni │-Vinuri albe 0.4. Plugari │-Vinuri albe 0.5 Probota │-Vinuri albe 8.3. Vutcani │-Vinuri albe 9.1. Iana │-Vinuri albe Aligote, Aromat de Iași, Băbeasca Balada, Băbeasca neagră Balada, Băbeasca neagră 14.2. Dealul 15.2. Tifești │-Vinuri albe 16.2. Jariștea 18.2. Zărnești │-Vinuri albe 19.DEALU 19.1. Boldești │-Vinuri albe 19.2.Valea │-Vinuri albe 19.3. Urlați- │-Vinuri albe 19.5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176580_a_177909]
-
1 Copou │-Vinuri albe 7.3 Uricani 0.3. Hlipiceni │-Vinuri albe 0.4. Plugari │-Vinuri albe 0.5 Probota │-Vinuri albe 8.3. Vutcani │-Vinuri albe 9.1. Iana │-Vinuri albe Aligote, Aromat de Iași, Băbeasca Balada, Băbeasca neagră Balada, Băbeasca neagră 14.2. Dealul 15.2. Tifești │-Vinuri albe 16.2. Jariștea 18.2. Zărnești │-Vinuri albe 19.DEALU 19.1. Boldești │-Vinuri albe 19.2.Valea │-Vinuri albe 19.3. Urlați- │-Vinuri albe 19.5. Cricov 19.6
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176580_a_177909]
-
frumos decât toamna și am jurat să mă duc la fiecare petrecere, în fiecare an. Andreea Sfetcu VARA Este vară cu cer albastru de nu-mă-uita. Fluturii se scaldă în culorile florilor, iar în iarba mătăsoasă, un greier mic își cântă balada veselă. Un fluture rătăcit, aeroplan al visurilor mele, zboară printre copacii-flăcări de lumânări verzui. Razele soarelui sunt ca o plasă a gândurilor mele. Acest vis sălbatic îl visezi numai în nopțile vegherii. O adiere aduce cu ea o mireasmă blândă
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
de periodicele „Basarabia” și „Transnistria”. Concomitent publică versuri în revistele „Iconar”, „Convorbiri literare”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Chemarea vremii”, „Familia”, „Dacia rediviva”, „Gazeta cărților”, „Viața Basarabiei”, „Basarabia literară”, „Roza”, „Gândirea”, în al cărei ultim număr, din iulie 1944, G. încheie, cu Balada omului însingurat, prima etapă a creației sale literare. În perioada preelectorală din 1946 semnează în „Dreptatea”, cu pseudonimul Zadig, poezii satirice. Licențiat în filosofie și filologie modernă al Universității din București (1948), urmează, o vreme, cursurile Institutului Teologic din capitală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287370_a_288699]
-
În casa amintirii s-a așternut tăcerea./ Ferestrele sunt negre și oarbe și pe-alei/ Nu mai râd crinii în floare și sub streașină tei” (Ultimul strigăt). N. a scris și piese într-un act, nepublicate. SCRIERI: Gânduri, București, 1943; Balada lui Gheorghe Doja, București, 1949; Balada locomotivei 2211, București, 1949; Cântecele patriei, București, 1957; Dimineață de vară, București, 1964; Amfore, București, 1970; Sub cer senin, București, 1971; Orologii, București, 1974; Printre cântece și flori, București, 1977. Repere bibliografice: Cristea, Teleorman
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288355_a_289684]
-
tăcerea./ Ferestrele sunt negre și oarbe și pe-alei/ Nu mai râd crinii în floare și sub streașină tei” (Ultimul strigăt). N. a scris și piese într-un act, nepublicate. SCRIERI: Gânduri, București, 1943; Balada lui Gheorghe Doja, București, 1949; Balada locomotivei 2211, București, 1949; Cântecele patriei, București, 1957; Dimineață de vară, București, 1964; Amfore, București, 1970; Sub cer senin, București, 1971; Orologii, București, 1974; Printre cântece și flori, București, 1977. Repere bibliografice: Cristea, Teleorman, 436; Popa, Ist. lit., I, 940
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288355_a_289684]
-
la Panait Cerna - reflexivul sub semnul căruia stau începuturile lui S. - sau, la un alt nivel, ca la Tudor Arghezi, zbaterile sufletului, lupta omului cu destinul se încarcă, prin ele însele, de o noblețe inalterabilă. Și atunci când - precum într-o baladă cvasionirică și de apăsată atmosferă dantescă, Balada lui Silviar și Globu - poetul, prins în „vorbirea despre otrăvi și moarte”, nu va reuși să răpună un „dulău” funest, devorator, prin vremi, al inimilor („ce-s pentru rugi păstrate” - inima, locul transmutației
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
stau începuturile lui S. - sau, la un alt nivel, ca la Tudor Arghezi, zbaterile sufletului, lupta omului cu destinul se încarcă, prin ele însele, de o noblețe inalterabilă. Și atunci când - precum într-o baladă cvasionirică și de apăsată atmosferă dantescă, Balada lui Silviar și Globu - poetul, prins în „vorbirea despre otrăvi și moarte”, nu va reuși să răpună un „dulău” funest, devorator, prin vremi, al inimilor („ce-s pentru rugi păstrate” - inima, locul transmutației umanului în divin), efortul conjugat al întregii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
studii de romanistică la Paris și Geneva, apoi în Anglia și Scoția. Interesul deosebit pentru limbile romanice îl aduce de trei ori în România, F. întreținând în acest timp și o corespondență literară cu Mite Kremnitz. Apariția colecției Poezii poporale. Balade (Cântice bătrânești), publicată de V. Alecsandri, este considerată de F. un moment hotărâtor pentru preocupările de culegere și valorificare a literaturii populare. Contactul cu limba și literatura română îl determină să traducă lirică populară românească pentru a o face cunoscută
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287078_a_288407]
-
traducă lirică populară românească pentru a o face cunoscută cititorilor din spațiul de cultură german. Materialul adunat cu prilejul fiecărei călătorii este selectat și tradus în volumul Rumänische Volkslieder und Balladen, im Versmasse der Originaldichtungen übersetzt und erläutert [Cântece și balade românești, traduse în metru original și explicate], tipărit în 1899. Baladele Miorița (Das Schäfchen) și Mănăstirea Argeșului (Negru Vodă und Manoli) sunt modele de referință în privința strădaniei de a respecta prozodia populară românească. Traducătorul a avut la dispoziție și colecția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287078_a_288407]
-
spațiul de cultură german. Materialul adunat cu prilejul fiecărei călătorii este selectat și tradus în volumul Rumänische Volkslieder und Balladen, im Versmasse der Originaldichtungen übersetzt und erläutert [Cântece și balade românești, traduse în metru original și explicate], tipărit în 1899. Baladele Miorița (Das Schäfchen) și Mănăstirea Argeșului (Negru Vodă und Manoli) sunt modele de referință în privința strădaniei de a respecta prozodia populară românească. Traducătorul a avut la dispoziție și colecția lui Alecsandri din 1866, apreciată drept tezaur al poporului român. Transpune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287078_a_288407]
-
Vodă und Manoli) sunt modele de referință în privința strădaniei de a respecta prozodia populară românească. Traducătorul a avut la dispoziție și colecția lui Alecsandri din 1866, apreciată drept tezaur al poporului român. Transpune în germană doine și hore și, alături de balade ca Soarele și luna (pe care o compară cu versiunea tălmăcită de Fr. W. Schuster), Inelul și năframa, Bogatul și săracul, Leacul adevărat, Voinicul rănit. Tălmăcirile se detașează de cele oferite de Wilhelm von Kotzebue (Rumänische Volkspoesie, 1857), apropiindu-se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287078_a_288407]
-
mai ales a celor românești. Tuturor acelora care doresc să cunoască cântecul popular românesc în deplina sa frumusețe, le putem recomanda cu căldură opera lui Franken.” Traduceri: Rumänische Volkslieder und Balladen, im Versmasse der Originaldichtungen übersetzt und erläutert [Cântece și balade românești, traduse în metru original și explicate], Gdansk, 1899. Repere bibliografice: Walter Engel, „Romänische Revue”. Studiu monografic și antologic, Timișoara, 1978, 42-43. A.Gț.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287078_a_288407]
-
comunicări: 1. d-l P. Sinadino, „Politica bancară în Basarabia”; 2. d-l E. Pavlescu, valorificarea producției basarabene prin cooperație”; 3. d-l P. Ștefănucă, „Literatura populară a statului Iurceni; 4. Un basm intitulat „Povestea lui Ion Săracu” și o baladă intitulată „Trei vitegi”. Institutul Social Român al Basarabiei și-a ridicat temeliile în acest prim an de viață pe munca venită de la puțini membri. Nădăjduim însă că numărul membrilor cu adevărat muncitori se va mări an cu an și Institutul
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Viața”, „U.Materia”, „U.Însemnări”, „Actualități”, „Răvășind revistele”, „Sport”, „Note” etc. Sumarul general al fiecărui număr este dat în două părți, pe prima coperta și pe a patra. Cea mai firava rubrică este „U.Arta”. Aici publică poezii Ioanichie Olteanu (Balada înecaților, Imn sublunar, Nocturnă), Ștefan Aug. Doinaș (Poem, Sub stea de aur, Terminus, Oră târzie), Ilie Bâlea și traduceri Ion Oana (Le Sylphe, La Ceinture de Paul Valéry, Tête de faune, Sensation de Arthur Rimbaud). Mult mai extinsă și diversă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285137_a_286466]
-
și viață artistică: arhitectură, sculptură, artă decorativă, literatură populară, viață muzicală. Este momentul când elevi ai lui D. Gusti elaborează interesante lucrări de sociologie rurală, în timp ce contribuțiile din domeniul cercetării folclorului se diversifică, prin lucrările unor specialiști ca D. Caracostea (balada), G. Breazul (poezia de ritual), Ovidiu Papadima, Al. Dima. Metodologic, o lucrare ca aceea a lui H. H. Stahl, Tehnica monografiei sociologice (1934) putea servi ca îndrumar celor care se dedicau cercetărilor sociologice. Printre colaboratorii școlii monografice din București se
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93469]
-
și Ion Pillat, lirica de tinerețe a lui V. cultivă motivul voiajului pe mare și peisagistica marină, însă fără mari îndrăzneli de sonoritate: „Lângă coapse bate marea/soarele se-nmoaie-n ea/ziua tremură pe margini/până unde poți vedea” (Baladă). Trei decenii mai târziu, la reintrarea în viața literară cu volumul Columne (1965), tematica poeziilor e infuzată de verbozitate lozincardă („secol nou”, „marea cotitură către soare”), peisajele apar dinamizate de noile realități industriale („Sar sălbăticiunile din vizuine/la lumina frunților
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
C., selectiv reținute în volumele Alfabet liric (1974), Poeți și poezie (1980), Printre poeți (1983). Poetul își relevă pe deplin sensibilitatea abia în versurile scrise în dialect aromân (Nihadz, 1980), în prelucrările pe motive aromâne (Povești de la Miazăzi, 1976, Trei balade aromâne, 1980, Ore de aur, 1983) sau în transpunerile în limba literară ale unor creații în dialect (Antologie lirică aromână, 1975, Antologie de proză aromână, 1977, Un veac de poezie aromână, 1985). Romanul „de sertar” Marea Serenității (I-II, 1996
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286064_a_287393]
-
neașteptate alunecări spre poezie, Marea serenității este una dintre aparițiile reprezentative ale ultimului deceniu al secolului trecut. SCRIERI: Poeme, București, 1973; Alfabet liric, București, 1974; Porni racheta, București, 1974; Povești de la Miazăzi, București, 1976; Poeți și poezie, București, 1980; Trei balade aromâne, București, 1980; Nihadz, București, 1980; Printre poeți, Cluj-Napoca, 1983; Ore de aur, București, 1983; Literatura română pentru copii, București, 1988; Aromânii ieri și azi, Craiova, 1995; Marea Serenității, I-II, București, 1996; Caleidoscop aromân, I-V, București, 1998-2000; Carte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286064_a_287393]
-
criteriu al valorii literare, recomandând „evadarea în autohton”, în acele straturi arhaice ce s-au întruchipat și se relevă prin miturile populare. Prizonier al dihotomiilor simpliste, reducea, însă, complexitatea sufletului colectiv la „structura” lui creștină și la un energetism căruia balada Iovan Iorgovan, adevărat „mit dacic al stăpânirii de sine”, i-ar fi dat expresie deplină (Însemnări despre poezie, Lumina ce nu se stinge, Despre folclor și însemnătatea lui, Literatură și spirit autohton). A fost un susținător al „localismului creator” și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285915_a_287244]
-
Pan), rămâne, cu lumea lui „de ciobani și doine”, în orizontul, mai mult plastic, al sămănătorismului. Căutarea armoniei muzicale, mirajul purității conferă rezonanțe proprii unui limbaj poetic ce sună adesea ca o reminiscență (Simfonia rustică). Logodna alegorică cu moartea, din Baladă de Sânziene, aduce reușite transparențe feerice și cadențe de rit mioritic, în timp ce fluxul metaforic dezlănțuit în jurul motivului magic al „vestirii”, din poemul Împăratul, și viziunea unui destin glorios hărăzit românilor nu acoperă nici tezismul concepției, nici convenționalismul artizanal al autorului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285915_a_287244]
-
în ruină, luna, „crai nou”, e un „sol al morții” (Boierii). Chervane duc la țară „mari averi domnești”, haiduci în figurație tipică dialoghează cu „copacii-n codru”. Un text antologic reține atenția: cavalcada celor „trei fârtați” din Doina (în fapt, baladă) devine replică eroică a Mioriței, joc de umbre și muzică, într-o atmosferă de mister montan. Fragmentul a fost integrat în Icoane din Carpați. Ceață romantică de legendă, tălăngi sunând din „negre văi”, un toponim enigmatic - „Vadul Rău”, astfel se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
stafii...” Din nou în ceață, dintre stânci irumpe doina amplificată de „mii de guri”. Punerea în scenă sfârșește simbolic, haiducii, codrul și doina, trinitate inseparabilă, intrând în legendă: „Haiducii mei/ Doinesc toți trei;/ Și hohotesc/ Păduri adânci...” Ca autor de balade, I. nu a imprimat motivelor folclorice un ritm mai viu. Le-a dat în schimb o nobilă ținută artistică, vizibilă în compoziție și expresie, stilizarea cu mână sigură meritând toată considerația. Pe drumurile legendelor circulă apariții monumentale: Gruia, Corbea, Pintea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
de Wagner, precum și la numeroase versuri selectate din Goethe, Schiller, Bürger, Heine, Lenau, Uhland, Hölderlin, Carducci, Petöfi, Lonfgelow, incluse în Tălmăciri (1909). Frapează adaptarea suplă la diverse tonalități, poetul situându-se printre cei mai buni traducători în românește. În interpretarea baladelor Ucenicul vrăjitor și Craiul ielelor de Goethe, Blestemul bardului de Uhland, Lenore de Bürger, echivalențele sunt admirabile. Cu D. Anghel mai traduce Poezii de Ibsen, poemul dramatic Camoens de Fr. Halm, romanul Strigoiul Carpaților de Al. Dumas-tatăl și drama Gringoire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]