5,096 matches
-
și, mai ales, sociale („Uncheșelul”, „La nuntă la Vijulan”, „Bărbatul meu nu este mort”, „Gogin din Buduhala” ș.a.). Două dintre acestea sunt cântări „clasice”, răspândite în Oltenia rurală: „Ce faci moșule-n grădină?” (sau „Uncheșelul” / „Moșnegelul”) și „Ghiță Cătănuță”. Celelalte balade, numite de folcloriști „jurnale orale”, sunt relatări de evenimente senzaționale recente, lipsite de eroism. („Focul de la Costești”, „Bărbatul meu nu este mort”, „Gogin din Buduhala” sau „La nuntă la Vijulan”). Interesantă este „Cântarea lu Cojin” („Gogin din Buduhala”), bărbatul ucis
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
este „Cântarea lu Cojin” („Gogin din Buduhala”), bărbatul ucis de pădurar pe când fura lemne. Cântecul are la bază o întâmplare reală petrecută în satul Buduhala din comuna Telești. Aici este întâlnită o particularitate aparte față de restul cântecelor: este printre singurele balade în care soția, devotată până dincolo de moarte, se îngrijește să răzbune asasinarea bărbatului și apoi să-l îngroape precum în Baltagul lui Mihail Sadoveanu. Pe lângă creațiile populare epice, în județ au circulat de-a lungul timpului și cântări lirice. În
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
scris mai mulți critici și poeți. Criticul literar Adrian Dinu Rachieru a scris un eseu intitulat „Un «eu visător»: Simion Gociu” în antologia sa "Poeți din Bucovina", observând că versul poetului "„e un vers cantabil, pe un ton de tristă baladă”". În prefața la volumul "Oul gastronomic" (1998), poetul Vasile Tărâțeanu remarcă faptul că "„fabulele și epigramele din această plachetă demonstrează că autorul lor știe să surprindă grotescul unor situații ridicole (...), să moralizeze, să deturneze sensul cuvintelor, să fie incisiv”". Simion
Simion Gociu () [Corola-website/Science/327264_a_328593]
-
Discografia muzicianului brazilian Michel Teló se compune dintr-un album de studio, paisprezece discuri single și nouă videoclipuri. A debutat în anul 2008 cu albumul "Balada Sertaneja" lansat de casă de discuri Som Livre. Acesta nu a intrat în clasamente și nu există date privind numărul de exemplare vândute. Cu toate acestea, primele sale două piese, „Hey, Sh! League Kiss Me”, în colaborare cu Joao Bosco
Discografia lui Michel Teló () [Corola-website/Science/327395_a_328724]
-
anul următor să fie distribuit la nivel mondial. Trei piese, "Se Intrometeu", "Fugidinha" și "Largă De Bobeira", s-au clasat în top 30 piese din Brazil Hoț 100 Airplay. Pe 18 decembrie 2011 a lansat al doilea album live, "Na Balada", promovat în 2012 la nivel mondial. A fost albumul care l-a făcut cunoscut în întreaga lume, fiind certificat cu disc de platina în Portugalia, Franța, Belgia și Elveția. "Ai Se Eu Te Pego" a fost prima piesă a lui
Discografia lui Michel Teló () [Corola-website/Science/327395_a_328724]
-
John intră în 2000 în formația Talisman cu care merge în turneul din USA din același an. Înregistrează, de asemenea, alături de Talisman cele mai frumoase cântece de pe albumele care au înnebunit o mulțime de fani: „Pentru Ea”, „Talisman 100% Live”, „Balade”. În această perioadă îi cunoaște și leagă prietenii cu Cristi Gram, Puiu Mircea și mulți alții. În 2004 ajunge să-și vadă visul împlinit, cântând pe scenă alături de Nicu Covaci, fiind toboșar invitat al longevivei formații Phoenix în turneul din
Ionuț Micu () [Corola-website/Science/330575_a_331904]
-
Story" : Hamasaki a încorporat o varietate de stiluri muzicale incluzând R&B, rock, dance-pop și funk. Albumul se deschide cu melodia "Bold & Delicious", un hibrid dance-funk ce utilizează un cor gospel în harmonii, având incorporate chitari funk. "Pride" este o balada puternică "ce amintește de un musical". Aranjamentul ambelor melodii a fost influențat de călătoria în New York a lui Hamasaki acolo unde le-a înregistrat și unde a și filmat videoclipurile lor. Vizită la o biserică din S.U.A. a inspirat-o
(Miss)understood () [Corola-website/Science/330851_a_332180]
-
lui Hamasaki atât din punct de vedere muzical cât și din punct de vedere al versurilor și a conceptului susținut. Jumătate din melodiile de pe album aparțin genului rock (de la "Mirror" până la "fated" și "Marionette") la care se mai adaugă două balade ("Together When..." și "Untitled: For Her"), două melodii pop dance ("Glitter" și "My All") și trei instrumentale ("Marionette -prelude-" ce servește că introducere a melodiei "Marionette", "The Judgement Day" și "Rebirth"). Vânzări totale de singleuri: 276,831 Vânzări totale de
Guilty () [Corola-website/Science/330866_a_332195]
-
Bridge to the sky" până la "rollin'") aparține genului electronic spre deosebire de cea de-a doua jumătate a albumului (de la "Load of the Shugyo" până la "Pieces of Seven") care intră în categoria rockului. Ultima parte a albumului este constituită de cele două balade "Days" și "Curtain Call". Totuși, melodia cu numarul 7 intitulată "Green" nu intră în nici una dintre aceste trei părți deoarece nu aparține nici genului electronic, nici rockului și nu se poate spune nici că este o balada. De fapt, aceasta
Next Level () [Corola-website/Science/330872_a_332201]
-
bihorene și multe prelucrări de folclor au fost interpretate de către numeroase ansambluri. În anii maturității s-a orientat către muzica de operă, în genul căreia a scris lucrările: "Neamul Șoimăreștilor", "Pădurea Vulturilor", "Luceafărul de ziuă" (balet cu cor după o baladă maramureșeană), "Inger și demon" (după poezia lui M. Eminescu), alegoria lirică "Dreptul la viață", "Irinca" (balet cu cor în trei acte), "Cu țurca" (tablou coralcoregrafic). În domeniul vocal-simfonic a scris "Ioan al Saftei", "Liturghia valahă", "Din scripturi". Creația sa cuprinde
Tudor Jarda () [Corola-website/Science/330349_a_331678]
-
perioada ocupației sovietice, surorile Osoianu au fost primele care au îndrăznit să aducă pe scena cântecele pascale și colindele, primele care au adus poporului acest tezaur național. Repertoriul Surorilor Osoianu include cântece de joc, colinde, cântece pascale, cântece de dragoste, balade și altele. Surorile Osoianu sunt în fruntea Studioului Folcloric “Iedera”, susținut de către Palatul Republican pentru Copii și Tineret “Arctico”. De asemenea, acestea sunt cunoscute ca fiind conducătoarele mai multor ansambluri folclorice de copii și tineret. "„Vocile de Aur ale Surorilor
Surorile Osoianu () [Corola-website/Science/329350_a_330679]
-
și se află deja la cea de-a doua ediție, participând în fiecare an câte 14 familii. În cadrul acestuia, domină lirica populară - cântecul de dragoste, cântecul păstoresc, de cătănie, de jale, de dor, de înstrăinare, au fost nelipsite doinele și baladele. Varvară Buzilă, președinta Societății de Etnologie a afirmat: "“Festivalul este o formă prin care tradiția perpetuează. Sunt însă și multe alte forme de a promova tradiția. În peisajul nostru cultural, satele se regăsesc într-o conlucrare mult mai largă. Au
Surorile Osoianu () [Corola-website/Science/329350_a_330679]
-
mai departe. Grupurile dinastice care au participat la festival, fără excepție, au un repertoriu de o valoare aparte. A dominat lirica populară - cântecul de dragoste, cântecul păstoresc, de cătănie, de jale, de dor, de înstrăinare, au fost nelipsite doinele și baladele. Multe grupuri au prezentat instrumente populare. Surorile au amenajat și un Muzeu al familiei Osoianu, care reprezintă, de fapt, un Colizeu al spiritualității unei familii tradiționale care s-a impus pin prezentarea unor mostre specifice pentru această zonă - o vatra
Surorile Osoianu () [Corola-website/Science/329350_a_330679]
-
unei cronici din 1113, Cronica vremurilor trecute . Aceasta din urmă își bazează unele dintre informații pe scrieri mai vechi bizantine sau morave sources.. Ungurii și-a păstrat la început amintirile principalelor evenimente din timpul cuceririi Panoniei în „forma cântecelor și baladelor populare” (C. A. Macartney). Cea mai veche cronică maghiară a fost compilată pe la sfârșitul secolului al XI-lea. Aceasta a ajuns până în zilele noastre în mai mult de o variantă, deoarece versiunea originală a fost rescrisă și extinsă de mai
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
ideal romantic iubirea dintre frații de sânge. Acest lucru este dovedit de nenumărate opere, care, în parte, relatează povestiri populare, precumpovestirea dintre Hom și fratele său de sânge Ayom, "Adam Bell", aventura dintre Floris și Blancheflour, "Guy of Warwick" sau balada "Bewick și Graham". Alt exemplu este versiunea, în limba latină, realizată înaintea secolului XIV., de un preot a operei "Amys și Amylion". În versiunea sa cristianizată, este vorba de doi frați de sânge care luptă pentru Carol cel Mare și
Adelphopoiesis () [Corola-website/Science/328861_a_330190]
-
în continuare în mediul boem al actorilor de limbă idiș. A inceput sa scrie in idis din anul 1918 și în 1921 Manger și-a făcut debutul literar într-o revistă a lui Eliezer Steinbarg. A publicat apoi poezii și balade și în alte jurnale literare fondate după Primul Război Mondial. Mai apoi s-a stabilit la București, unde a scris în idiș pentru ziarele locale și a ținut conferințe despre folclorul spaniol, românesc și rom. În 1927 Manger s-a
Itzik Manger () [Corola-website/Science/335028_a_336357]
-
Soon We'll Be Found”, Sia a folosit limbajul semnelor pentru a însoți modul său de a cânta. Albumul afișează un stil pop mai upbeat decât albumele downbeat anterioare al Siei, în timp ce vocea Siei este expusă pe o serie de balade mari. Piesa „Buttons”, a primit atenție datorită videoclipului în care fața Siei este distrusă de prinsori, șiruri, plase și multe altele. Albumul a debutat pe locul 26 în clasamentul "Billboard 200" în Statele Unite ale Americii, care a devenit primul album
Some People Have Real Problems () [Corola-website/Science/335296_a_336625]
-
de către majoritatea culturilor: greacă, africană, amerindiană, orientală, celtică - cu diferite semnificații. Steagul-curcubeu a fost conceput în anul 1978 de către Gilbert Baker (n. 1951), un artist din San Francisco. Mulți au sugerat că inspirația lui Baker pentru conceptul steagului derivă din balada „Over the Rainbow”, interpretată de Judy Garland în filmul "Vrăjitorul din Oz" (1939), dar și din revolta de la Stonewall care a avut loc la câteva zile după moartea lui Judy Garland (ea a fost una dintre primele icoane gay). O
Simboluri LGBT () [Corola-website/Science/335475_a_336804]
-
Leonid Alexeyenko. Aceștia se căsătoresc în 1991, au trei copii și locuiesc o perioadă în Nazareth. Din 2010 cuplul se separă . Rim Banna este remarcată în 1990 de către palestinienii din Israel , datorită proiectului sau ce presupunea reînsuflețirea unor cântece și balade vechi pentru copii. Datorită inițiativei artistei, cântece și versuri populare ce erau pe punctul de a fi uitate au fost readuse în casele palestinienilor. Rim Banna s-a afirmat ca fiind una dintre cele mai importante voci care susțin cauza
Rim Banna () [Corola-website/Science/331952_a_333281]
-
va fi melodia anului 1986), ""Umbre pe cer"" (prezenta de mai multe ori în top-uri), iar seria de înregistrări se încheie cu o melodie compusă de Mihai Pocorschi pentru componentă Holograf, în vremea când ei cântau la Cenaclul Flacăra, ""Balada pescarului amator"" fiind o melodie nedifuzată la radio, decât după lansarea discului, chiar dacă a fost înregistrată spre finalul anului 1986. Melodiile sunt semnate de Mihai Pocorschi și, ulterior de Emilian Petroșel și Antonio Furtună, iar singura care nu le aparține
Holograf „2” () [Corola-website/Science/332014_a_333343]
-
integra trupa într-un stil, pe lângă asta, trecerea de la stilul Mihai Pocorschi la glam-ul Holograf. Prima editare a albumui a fost în două formate: pe disc de vinil și pe casetă audio, varianta care conține două melodii-extra (""Singurătatea astronautului"" și ""Balada controlorului"") extrase de pe primul album, ambele având muzică compusă de Mihai Pocorschi. De-a lungul timpului, au existat mai multe reeditări ale albumului, insă niciodată pe compact-disc. În același timp, există compilații care conțin melodii de pe album, precum: discurile "Mamaia
Holograf „2” () [Corola-website/Science/332014_a_333343]
-
Gilles de Rais) care a fost condamnat la moarte și ars pe rug în 1440 pentru nebuniile sale criminale.. În lucrarea lui Balázs (oferită și lui Kodály Zoltán, ca să scrie muzica pentru ea), Barbă-Albastră apare ca un erou al unei balade populare maghiare, fapt care este accentuat în operă datorită interesului lui Bartók pentru muzica populară maghiară, printr-o parte introductivă în proză. Opera a fost compusă în 1911, dar premiera a fost refuzată, din cauza dificultății de interpretare. Numai după șapte
Castelul Prințului Barbă-Albastră () [Corola-website/Science/332027_a_333356]
-
a omorât soțiile, este exemplul omului singuratic, solitar, bătut de soartă. Lucrarea în sine prezintă adâncimea psihologică, misterele și suferințele sufletului; întâlnirea, adică ne-întâlnirea, bărbatului și a femeii. Béla Balázs îl prezintă pe Barbă-Albastră ca un erou al unei balade populare maghiare. Bartók, care din copilărie era înclinat spre melancolie, a scris în 1905 o scrisoare către mama sa, în care relata cât de singur este, și că nu-și găsește pereche, trebuie să accepte singurătatea oferită de soartă. Bartók
Castelul Prințului Barbă-Albastră () [Corola-website/Science/332027_a_333356]
-
Judit cu ele. Fericirea dorită de prinț nici acum nu s-a împlinit și „va fi mereu noapte". Muzica lui Bartók la această operă urmărește amănunțit detaliile întâmplărilor. Opera începe cu un prolog cu iz folcloric. Elementele cu caracter de baladă apar și în text, și în muzică. Castelul întunecat al prințului este reprezentat de melodii pentatonice sumbre, care vor fi dizolvate prin intervențiile lui Judit. Deschiderea ușilor din castel este metafora cunoașterii sufletului bărbătesc. Muzica ilustrează întâmplările: castelul suspină în
Castelul Prințului Barbă-Albastră () [Corola-website/Science/332027_a_333356]
-
Târgu Mureș), ,Semne-Emia“ (Deva), ,Porto-Franco“ (Galați), ,Poezia“ (Iași), ,Convorbiri literare“ (Iași), ,Pro Saeculum‘‘, ,Oglinda literară“, ,Lector“ (Focșani), ,Sinteze prahovene‘‘, ,Esteu“ (Ploiești), ,Argeșul“(Pitești), ,Citadela“ (Cerașu, Prahova), ,Dor de Dor“ (Călărași), ,Lamura (Craiova), ,Albanezul/ Shqiptari“, ,Miorița noastră“ (SUA), ,Mihai Eminescu“ (Australia), ,Balada“ (Germania), ,Limba română“ (Republica Moldova), ,Roman Pays“ (Belgia), ,Kultura“ (Albania) etc. Romul Munteanu (,Azi‘‘, suplimentul cultural ,Fețele culturii‘‘), Gheorghe Tomozei (ziarul ,Ora‘‘), Cezar Ivănescu ,Luceafărul‘‘; prefață la Inimă de iepure), Radu Cârneci (prezentare la vol. ,Ecoul clipei‘‘), Geo Vasile (,Contemporanul‘‘), Octavian
Victoria Milescu () [Corola-website/Science/336953_a_338282]