5,546 matches
-
în plus conflictul a devenit mai mult decât teologic, și s-a soldat cu victime umane. Imperiul Bizantin s-a prăbușit în secolul al XV-lea, astfel că noul Imperiul Otoman, de religie islamică, a preluat treptat și controlul teritoriilor balcanice. Au devastat multe mănăstiri creștine, însă unele mai izolate au rămas mai puțin afectate sau chiar intacte. Populația de călugări s-a redus pentru că bunăstarea lor a fost serios afectată timp de 5 secole prin faptul că satele „închinate” (prin
Muntele Athos () [Corola-website/Science/297346_a_298675]
-
veniți din țările ortodoxiei estice (slave), precum: Rusia, Bulgaria și Serbia, ansamblul de mănastiri s-a difersificat ca origine etnică, fiecare țară exercitându-și influența asupra mănăstirilor subvenționate: era epoca statelor naționale în plină expansiune. În 1912, în timpul Primului Război Balcanic, otomanii au fost forțați să plece și Rusia, în interesul panslavismului politic, justificat prin „misiunea de continuatoare a creștinismului din Bizanț” a revendicat controlul peninsulei. După conflictul asupra suveranității regiunii dintre noul stat grecesc în formare, pe de o parte
Muntele Athos () [Corola-website/Science/297346_a_298675]
-
prin poziția sa geografică. În 390, Theodosiu I a dispus masacrarea populației care se revoltase, existând între șapte și zece mii de victime. Începând din secolul următor, Thessalonica a devenit capitala prefecturii Illyricum, vastă circumscripție a imperiului, care îngloba cvasitotalitatea Peninsulei Balcanice. În primele secole ale Imperiului Bizantin, orașul a cunoscut o dezvoltare economică constantă. Poziția sa strategică în Peninsula Balcanică și pe "Via Egnatia" a favorizat comerțul și, printr-o activitate portuară intensă, orașul era în relație directă cu Pireul, Genova
Salonic () [Corola-website/Science/297360_a_298689]
-
zece mii de victime. Începând din secolul următor, Thessalonica a devenit capitala prefecturii Illyricum, vastă circumscripție a imperiului, care îngloba cvasitotalitatea Peninsulei Balcanice. În primele secole ale Imperiului Bizantin, orașul a cunoscut o dezvoltare economică constantă. Poziția sa strategică în Peninsula Balcanică și pe "Via Egnatia" a favorizat comerțul și, printr-o activitate portuară intensă, orașul era în relație directă cu Pireul, Genova și Constantinopol. Această perioadă vede orașul îmbogățindu-se cu numeroase monumente și biserici impozante precum "biserica Sfânta Sofia", "biserica
Salonic () [Corola-website/Science/297360_a_298689]
-
dintre cele mai mari porturi. Salonicul a devenit un important centru al frământărilor politice. Astfel, "Comitetul Otoman al Libertății", care juca un rol important în direcția mișcării Junilor Turci, își face apariția la Thessalonica, în august 1906. În timpul Primului Război Balcanic, unul dintre obiectivele Greciei, în cadrul Marii Idei, este cucerirea Thessalonicăi. Orașul a fost cucerit în noiembrie 1912. Din prima zi a noii ocupații grecești, nemusulmanii au abandonat portul fesului, până atunci obligatoriu, iar numeroși turci au părăsit orașul. Limba greacă
Salonic () [Corola-website/Science/297360_a_298689]
-
gradul de locotenent (1903), a fost elev al Școlii Superioare de Război din București (1904-1905), iar la 4 oct. 1909 a fost avansat căpitan. Ca ofițer adjutant în comandamentul Diviziei 1 Cavalerie, a participat, în timpul celui de-al Doilea Război Balcanic, la campania din Bulgaria (23 iun. - 31 aug. 1913). Maior de la 1 apr. 1916, Nicolae Rădescu a fost decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul” clasa a III-a (Decretul Regal din 10 ian. 1917) „pentru vitejia și priceperea cu care a
Nicolae Rădescu () [Corola-website/Science/297344_a_298673]
-
lider regional datorită inițiativelor sale aplicate pe plan extern, făcând presiuni asupra Albaniei în 1946 să semneze serie de acorduri vamale și monetare care o transformau într-o a VII-a republoca a Federației Iugoslave. Se dorea crearea unei federații balcanice compusă și din Iugoslavia, România, Bulgaria, Ungaria și Cehoslovacia. Stalin era nemulțumit însă de manifestarea individualităților în jurul său. A sabilit limite clare în cadrul cărora puteau evolua tinerele democrații populare, iar demersurile lui Tito erau supărătoare și amenințătoare la adresa dictatorului sovietic
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste () [Corola-website/Science/297336_a_298665]
-
Cantacuzino. În calitate de conducător al statului muntean aflat sub vasalitatea turcilor, a participat alături de armatele otomane la asediul Vienei din 1683. A negociat însă cu imperialii trecerea Țării Românești în tabăra creștină, năzuind la poziția de protector al creștinilor din peninsula Balcanică, habsburgii promițându-i tronul imperial al unui Constantinopol eliberat de păgâni. După moarte a fost succedat în domnie de Constantin Brâncoveanu. Șerban Vodă făcea parte din familia Cantacuzinilor, familie care a dat mai mulți domni ai Țării Românești și ai
Șerban Cantacuzino () [Corola-website/Science/297414_a_298743]
-
până la Salonic. La rândul lor, avarii atacă Moesia și ajung până la Tomis. Împăratul Flavius Phocas (547-610) încheie o pace cu ei în 604, acceptând să le plătească tribut. În 610-611, avarii, împreună cu longobarzii, atacă puternic Imperiul Bizantin ocupând toată Peninsula Balcanică. Împreună cu slavii din zona ocupată, aceștia asediază Salonicul, iar ulterior, împreună cu perșii, asediază "Constantinopolul" (626). Slavii se răscoală în 623-624 sub conducerea negustorului franc "Samo", scuturând jugul avar, și astfel începe declinul imperiului avar. Aceste atacuri contra avarilor sunt continuate
Avari () [Corola-website/Science/297406_a_298735]
-
iar ulterior, împreună cu perșii, asediază "Constantinopolul" (626). Slavii se răscoală în 623-624 sub conducerea negustorului franc "Samo", scuturând jugul avar, și astfel începe declinul imperiului avar. Aceste atacuri contra avarilor sunt continuate de bulgari, croați, celelalte popoare slave din Peninsula Balcanică. După cca. 670 pe teritoriile stăpânite de avari se stabilesc în masă mare membrii uni popor migrator, cu caracter turc, venit dinspre est, și având o ornamentație aparte. Noii veniți s-au integrat în societatea avară fără conflicte. Unii cercetători
Avari () [Corola-website/Science/297406_a_298735]
-
zona mediteraneană și care a existat din 1299 până în 1922. Inițial, a fost un stat islamic sunnit fondat de turcii oghuzi sub conducerea lui Osman I, în nord-vestul Anatoliei, în 1299. Odată cu ascensiunea otomanilor sub Murad I și cucerirea Peninsulei Balcanice între 1362-1389, și căderea Constantinopolului de către Mehmed al II-la în 1453, Sultanatul Otoman s-a transformat într-un imperiu. În 1453, după ce turcii au cucerit Constantinopolul (orașul Istanbul din zilele noastre), fostă capitala a Imperiului Bizantin a devenit a treia
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
Bătălia de la Kosovo Polje, Baiazid, devenit sultan, a masacrat toți prizonierii sârbi.Pe parcursul secolului XIV,federația tribala otomană a devenit o structură statală solida.Sultanii și-au înarmat bine armatele și au creat un corp de elită format din creștini balcanici islamizati-Ienicerii. Baiazid „Fulgerul” a declanșat o campanie rapidă de cucerire în Balcani. Raidurile din Șerbia și sudul Albaniei i-a forțat pe cei mai multi principi locali să accepte suzeranitatea otomană. În 1391 a asediat Constantinopolul. La cererea împăratului Bizantin,Manuel al
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
cruciada a fost organizată pentru a-l înfrânge pe Baiazid. În 1393,a subjugat definitiv Bulgaria și a anexat Tesalia, iar Ducatul Atenei a acceptat suzeranitatea otomană de îndată ce armatele sultanului au ajuns la granița statului. Ofensiva lui Baiazid în spațiul balcanic este urmată de Bătălia de la Rovine din 1395 . Oastea otomană nu reușește să cucerească Țară Românească, fiind învinsă de Mircea cel Bătrân. Deși Baiazid nu și-a atins obiectivul propus - anexarea Valahiei - Mircea cel Bătrân a fost obligat să accepte
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
care l-a și făcut pe 23 noiembrie 1876. Constituția a fost numită Kanun-i Esasi (Legea Fundamentală). Perioadă disoluției a început cu numirea guvernului celei de-a doua Constituții. La sfârșitul secolului al XIX-lea au apărut trei noi state balcanice. Aceste trei state noi împreună cu Muntenegrul căutau să alipească teritorii de sub stăpânirea turcească în regiunile cunoscute că Albania, Macedonia și Turcia. Au izbucnit războaie datorită statutului național incomplet al noilor state apărute pe ruinele Imperiului Otoman. La început, datorită încurajărilor
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
aranjamente: între Șerbia și Bulgaria (martie 1912) și între Grecia și Bulgaria (mai 1912). Muntenegru s-a alăturat înțelegerii sârbo-bulgare în octombrie 1912. Problemele apărute în ceea ce privește împărțirea regiunilor foste otomane au provocat izbucnirea primului și celui de-al doilea război balcanic. Într-un efort final de păstrare a puterii în mâinile lor prin recucerirea cel putin a unora dintre teritoriile pierdute și de punere sub semnul întrebării autoritatea britanică asupra canalului Suez, triumviratul condus de ministrul de război Enver Pasă a
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
primele lupte, ca Rovine și Nicopole. După 1402 până în 1413 a fost un conflict diplomatic datorită impicarii domnului Mircea cel Bătrân în lupta de succesiune pentru tronul otoman. Între 1413-1442 au loc acțiuni ofensive otomane care reușesc să recupereze teritoriile balcanice și obligă Țară Românească să plătească tribut, având loc și primul atac asupra Moldovei. După 1442 până în 1456, Ioan de Hunedoara duce o contraofensiva creștină . În primele două decade ale secolului XVI este o perioadă de acalmie. După 1538 este
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
a orașului - copiii care trăiesc din cerșit sau din reciclarea gunoaielor. Turistul occidental îi fotografiază curios. Apoi se miră, naiv și condescendent, ca într-o capitală culturală europeană mai exista atâta sărăcie și mizerie. Crede că e de vină cultură balcanică. Ghidul însă îl corectează prompt - de vină e, așa cum știe oricine, moștenirea comunistă. Nici turistului, nici ghidului nu le spune nimeni că părinții sau bunicii acestor copii au avut locuințe și serviciu până în anii 1990. După cum s-a văzut mai
GAZETA DE ARTĂ POLITICĂ NR.14: Locuirea - istorii personale () [Corola-website/Science/296100_a_297429]
-
și este fetișizat în fazele de producție capitalistă, imaginea sa purificată și transformată într-un model de interpelare, din nevoia structurală a unei clase de mijloc emergente de a se curăța - a se înălbi, ar zice Frantz Fanon - de stigmatul balcanicului sau al esticului. Fetișul occidentului fiind tot un produs al liberalismului delocalizat. De curând, resuscitarea mitului neamțului destoinic și cinstit, care a dus la alegerea actualului președinte Klaus Iohannis, se înscrie în această schemă generală. Printre multele pericole care ne
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
Nu vrem străini pe la noi!” - sloganul xenofob și islamofob ce a suprasaturat mediile de socializare în timpul așa-zisei crize a refugiaților nu e o aversiune față de străini. Nu este o manifestare a ceea ce structurile politice europene văd ca o lipsă „balcanică” de înțelegere a pluralității și multiculturalismului. Ci este, de fapt, o expresie a internalizării privirii stăpânului, internalizare ce reproduce și multiplică aversiunea față de Celălalt. Colonialitatea funcționează astfel încât dorința de a deveni asemenea occidentalului caută ocazii de a mima această transformare
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
au preluat puterea de la sultanul Abdul Hamid al II-lea în 1908, iar Kemal a devenit o figură militară importantă. În 1911 a plecat în Libia pentru a lua parte la apărarea împotriva invaziei italiene. La prima parte a Războaielor Balcanice, Kemal nu a putut lua parte, fiind încă în Libia, în schimb în 1913 s-a întors la Constantinopol și a fost numit comandantul apărării otomane în zona Gallipoli pe coasta Traciei. În 1914 a fost numit atașat militar în
Mustafa Kemal Atatürk () [Corola-website/Science/297611_a_298940]
-
Bey, pas considerat de el ca fiind în folosul democrației, însă atitudinile reacționare ale noilor membri ai acestuia au dus până la urmă la desființarea noului partid. La 9 februarie 1934, a fost creată, printre alții, la inițiativa lui Atatürk, Înțelegerea Balcanică (în ) de către Grecia, Iugoslavia, România și Turcia. Acest tratat, avea un caracter defensiv, în cazul izbucnirii unui război, țările aliate își puteau apăra granițele. Țările din acest spațiu au dorit stabilirea unei zone tampon între Uniunea Sovietică și Vestul Europei
Mustafa Kemal Atatürk () [Corola-website/Science/297611_a_298940]
-
de conducere și cenzor. A fost o prezență marcantă a ziarului "Minerva", alături de Anghel și criticul literar Dumitru Karnabatt, și a mai publicat în publicația tradiționalistă "Luceafărul". Sadoveanu este din nou chemat sub arme în timpul celui de-al Doilea Război Balcanic din 1913, în care România s-a confruntat cu Bulgaria. Ajungând la gradul de locotenent, se oprește pentru o perioadă în Fălticeni cu al Cincisprezecelea Regiment de Infanterie, după care luptă pentru scurt timp pe front. Se întoarce apoi la
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
greutăți materiale. Familia rămasă in Prislop îi cere ajutorul cu disperare ("acasă suntem 9 oameni"), deși învățătorul Vasile Rebreanu mai lucrează "ca cancelarist" la avocatul Tudor Moisil. Din luna iulie 1913, după intrarea României în cel de-al doilea război balcanic (10 iulie), s-a angajat ca reporter la Adevărul (la sfârșitul războiului a fost concediat). În data de 27 august 1916 România a declarat război Austro-Ungariei. Fost ofițer, s-a oferit voluntar în armata română, dar nu i s-a
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
1940-1944. În 1913, în timp ce desfășura o susținută activitate de cronicar teatral, lucrează la romanul "Zestrea," "înaintând dificil în acțiune" (nu s-a păstrat nimic din această pretinsă variantă). Din luna iulie, după intrarea României în cel de-al doilea război balcanic (10 iulie), se angajează ca reporter la "Adevărul" (la sfârșitul războiului va fi concediat). Pe 25 august cu schița "Taclalele" (retipărirea schiței "Vrăjmașii"), revista "Universul literar" deschide șirul colaborărilor cu Rebreanu. Mai mult decât în paginile altor publicații, aici vor
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
Republica (limba turcă: "Türkiye")"Türkiye Cumhuriyeti" este o țară întinsă pe două continente. 97% din suprafața țării se află în Asia de Sud-Vest (peninsula Anatolia) și 3% în Europa (peninsula Balcanică). are granițe cu opt țări: Grecia și Bulgaria la nord-vest; Georgia, Armenia și Azerbaidjan la nord-est; Iran (Persia) la est; Irak și Siria la sud. Turcia este o republică democratică, laică, constituțională al cărei sistem politic a fost stabilit în
Turcia () [Corola-website/Science/297606_a_298935]