5,261 matches
-
neantul. Și atunci este logic ca omul viu, mânat de interese nu doar egoiste, să fie cel care pune în mișcare o întreagă rețea de conectare cu scop lucrativ, și nu doar atât. Dacă piața funcționează (termenul este ca un blestem legat de un mecanism!) prin faptul că oamenii vor să aibă controlabil, negociabil și convenabil activitate economică, acest fapt nu recomandă în niciun fel calea perversă pe care oamenii ar trebui să o urmeze pentru a fi obligați să transfere
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
al intermedierilor statistice, pornind de la legea numerelor mari. Mediile stocastice induc omogenitatea în macroeconomie, practic falsifică substanța faptelor economice la acest nivel. Recursul la stocastică ține tot de progresul simplificării pentru a se ajunge să se opereze cu conținuturi omogene. Blestemul dependenței ombilicale de metoda fizicii are reziliență. Nu încape îndoială că sursele inconsistenței la nivelul macroeconomic rezidă în calitatea instrumentelor cu care se operează, cum ar fi politicile, ele însele suspectate de inconsistență în privința mecanismelor de transmisie ale politicilor relevante
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Inversiunea abstractă este distincția absolută a omului ca ființă conștientă, care creează timp (ca flux al conștienței), și spațiu virtual (ca existență a ideilor). Inversiunea abstractă este calea prin care spiritul reechilibrează balanța dintre condiția umană, fixată în material prin blestemul determinist, și natura umană, indeterministă, spontană, conectată la energetica libertății și moderată de discernământ. Inversiunea concretă este mișcarea, în spirală, de substanțiere a libertății gândirii prin puterea creației ca răspuns la așteptări, motivații și necesități ierarhizate, fie în ordine ontologică
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
semnificație, perspectiva maniheistă a rămas conformă. Nu încape îndoială că Economia a fost născută să rezolve imposibilități, să contrapună părți divergente ca aspirații și funcții pentru a ținti un scop randamental. Economia s-a ales la împărțirea funcțiilor cognitive cu blestemul de a legitima scopuri împotriva firii și împotriva intersubiectivității. Pentru a fi randamentale, părțile forțate de Economie să fie la un loc își sacrifică reciproc funcțiile naturale pentru a genera scopuri de consistență artificială. Și, ca și când acest dualism sacrificional nu
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
regularitatea legilor naturale - a entropiei, între altele - este fascinantă din punctul de vedere al entuziasmului participării la elaborarea teoriei generale (sau unificată) a universului, dar ar trebui să-și aducă propria contribuție la decelarea universului, cu uneltele și ritualurile specifice. Blestemul primar al furtului ideii de reglator (de la reglatorul divin la reglatorul invizibil) a lustruit un comportament al împrumutului cu orice preț de la case științifice mai mari nu pentru că așa le-a hărăzit destinul, ci pentru că au performat continuând, în ciuda tentațiilor
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ne-ar readuce copilăria fericită ca formă de contopire cu veșnicia. Păstrarea impurității de tratament epistemic propus de metafizica sistemului, în care au loc contradicțiile vitalizante ale obiectivului și spiritualului, ale rațiunii și sentimentelor, este de preferat, fie și ca blestem sisific. Înfățișarea conceptului Mai este o caracteristică importantă a sistemelor de economie: ele ajung să fie dominante sau, oricum, cele mai importante părți ale sistemelor sociale globale. Totodată, sistemele economice au calitatea de a excede cadrului normativ al statelor-națiune, ele
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
bulgară, ucraineană și face mereu trimiteri la ele. De asemenea, căutând practici, credințe, vrăji și descântece, ea oferă exemple și din literatura de autor: I. L. Caragiale, V. Voiculescu, M. Sadoveanu. Dan Horia Mazilu scrie un studiu intitulat O istorie a blestemului, în care face mai întâi o incursiune printre mitologii (Omul a fost apăsat de blestem încă de la facere), apoi arată că și Creștinii anatemizează. Dar și blestemă, ajungând la Blestemul și mentalitatea românească. Între magie și credință, pentru a încheia
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
descântece, ea oferă exemple și din literatura de autor: I. L. Caragiale, V. Voiculescu, M. Sadoveanu. Dan Horia Mazilu scrie un studiu intitulat O istorie a blestemului, în care face mai întâi o incursiune printre mitologii (Omul a fost apăsat de blestem încă de la facere), apoi arată că și Creștinii anatemizează. Dar și blestemă, ajungând la Blestemul și mentalitatea românească. Între magie și credință, pentru a încheia cu alcătuirea unei retorici și a unui imaginar al blestemului. Ce legătură are blestemul cu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Dan Horia Mazilu scrie un studiu intitulat O istorie a blestemului, în care face mai întâi o incursiune printre mitologii (Omul a fost apăsat de blestem încă de la facere), apoi arată că și Creștinii anatemizează. Dar și blestemă, ajungând la Blestemul și mentalitatea românească. Între magie și credință, pentru a încheia cu alcătuirea unei retorici și a unui imaginar al blestemului. Ce legătură are blestemul cu destinul? Lexiconul și argumentele din introducerea lucrării sale ne explică. Autorul arată că, în povești
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Omul a fost apăsat de blestem încă de la facere), apoi arată că și Creștinii anatemizează. Dar și blestemă, ajungând la Blestemul și mentalitatea românească. Între magie și credință, pentru a încheia cu alcătuirea unei retorici și a unui imaginar al blestemului. Ce legătură are blestemul cu destinul? Lexiconul și argumentele din introducerea lucrării sale ne explică. Autorul arată că, în povești și mai ales în basmele fantastice, blestemele "profane", dar și acelea în care este amestecat suprafirescul, declanșează metamorfoze: fetele de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de blestem încă de la facere), apoi arată că și Creștinii anatemizează. Dar și blestemă, ajungând la Blestemul și mentalitatea românească. Între magie și credință, pentru a încheia cu alcătuirea unei retorici și a unui imaginar al blestemului. Ce legătură are blestemul cu destinul? Lexiconul și argumentele din introducerea lucrării sale ne explică. Autorul arată că, în povești și mai ales în basmele fantastice, blestemele "profane", dar și acelea în care este amestecat suprafirescul, declanșează metamorfoze: fetele de împărat și zânele sunt
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
credință, pentru a încheia cu alcătuirea unei retorici și a unui imaginar al blestemului. Ce legătură are blestemul cu destinul? Lexiconul și argumentele din introducerea lucrării sale ne explică. Autorul arată că, în povești și mai ales în basmele fantastice, blestemele "profane", dar și acelea în care este amestecat suprafirescul, declanșează metamorfoze: fetele de împărat și zânele sunt transformate în monștri, în lebede și pupeze, în broaște țestoase, iar în legende, metamorfoza declanșată de blesteme este ireversibilă. Alexandru Ofrim în lucrarea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și mai ales în basmele fantastice, blestemele "profane", dar și acelea în care este amestecat suprafirescul, declanșează metamorfoze: fetele de împărat și zânele sunt transformate în monștri, în lebede și pupeze, în broaște țestoase, iar în legende, metamorfoza declanșată de blesteme este ireversibilă. Alexandru Ofrim în lucrarea Cheia și psaltirea. Imaginarul cărții în cultura tradițională românească întreprinde un abil demers în imaginarul colectiv, având drept simbol cartea. Autorul surprinde varii ipostaze ale topos-ului "cartea sorții", în proverbe, în literatura de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
drum și aduce un purcel înnămolit în lac. Noaptea, purcelul se transforma într-un Făt-Frumos, întrucât era năzdrăvan; fusese fermecat să rămână purcel trei ani de zile. e. Prezența elementului magic Intervențiile unor sfătuitori, ale unor elemente cu puteri magice (blestemul, vrăjile și descântecele) ori chiar păcatele înfăptuite de părinți în existența lor, participă la proiectarea unui copil. În basmul Viteazul cu mâna de aur [Teodorescu] apare o situație excepțională. Craiul și crăiasa, după ani lungi de așteptare începură să-și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
calcă interdicția, deschide ușa, iese Cearchir Viteazu care o sărută și, în consecință "rămâne borțoasă" [Copiii negrilor, Păun - Angelescu]. Starea gravidității poate fi dobândită și prin neatingerea partenerilor și prin intervenția unui element material ori imaterial, impregnat cu puteri magice. Blestemul este un act de magie verbală, bazat pe credința în puterea cuvântului de a institui, de a modifica o stare existentă. Blestemul rostit de mamă și împlinirea acestuia e un motiv frecvent în basme, legende și cântece. În basme zânele
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
fi dobândită și prin neatingerea partenerilor și prin intervenția unui element material ori imaterial, impregnat cu puteri magice. Blestemul este un act de magie verbală, bazat pe credința în puterea cuvântului de a institui, de a modifica o stare existentă. Blestemul rostit de mamă și împlinirea acestuia e un motiv frecvent în basme, legende și cântece. În basme zânele și fetele de împărat sunt prefăcute în monștri, în broaște sau păsări ca urmare a unui blestem. Eroul din basmul Crai-vișăn [Păun
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
a modifica o stare existentă. Blestemul rostit de mamă și împlinirea acestuia e un motiv frecvent în basme, legende și cântece. În basme zânele și fetele de împărat sunt prefăcute în monștri, în broaște sau păsări ca urmare a unui blestem. Eroul din basmul Crai-vișăn [Păun - Angelescu] datorează puterea unei origini animale: este fiul unei vaci negre (de fapt, al unei neveste de preot transformată într-o vacă neagră). Vaca, înjurată de argat, rămâne însărcinată. Ea naște, lângă un vișin "un
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
te duci cu ea la pășune, tu să nu-i spui nimic vorbe murdare că vaca rămâne gravidă." În pofida avertismentului, vaca, după ce a fost înjurată, părăsește satul și merge în munți unde naște un fecior înzestrat cu "puterea cumpăna pământului". Blestemul mamei are repercusiuni asupra traiectoriei vieții copilului. Astfel, "se pomeni împărăteasa că prunca-i plânge în pântece..., iar împăratul se înghesui cu urări care mai de care, însă copilul tot nu tăcea. Și nu știu cum se făcu că, ieșindu-și din
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ca lumina ochilor. Devenind din ce în ce mai frumoasă și "mai fărmăcătoare", nu ieșea niciodată la "preîmblare, temându-se ca să n-o dioachie cineva sau să i se-ntâmple altă nenorocire". Băiatu sărac [Marian, Basme, vol. II] prezintă același element de conținut narativ: blestemul. "Uite, tata-al meu, fiind eu în pântecele mamii, m-a dat dracului. Ș-a venit ș-a făcut contract cu tata; la douăzăci de ani să vie să m-aducă-aici la Balta Verde." Și în Povestea florii soarelui [Chițimia] ni
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
personală, blândă (limitarea acțiunii el răuvoitoare) sau violentă de abordare a ursitei nefavorabile (o desființare violentă într-un imaginat conflict deschis cu personajul căruia îi atribuie vina devenirii lui nefericite). Expresia certă a incapacității de acțiune propriu-zisă față de ursitoare este blestemul proliferat de subiectul liric, singura posibilitate de întâlnire conflictuală a individului "cu ursitoarea lui". Tot în Mitologie românească, T. Pamfile relatează și o legendă în care Ursitoarele trăiesc "laolaltă într-o casă" se îngrijesc de "candelele vieții omenești" ("sufletele celor
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
unei interdicții este vorba și în basmul Frumoasa din Pădurea adormită [Charles Perrault]. La botezul prințesei, părinții fetei au uitat să invite o zână bătrână, care-i prezice prințesei că-și va înțepa mâna într-un fus și va muri. Blestemul a fost îndulcit de o zână bună, care-i menește că nu va muri, doar va dormi un somn greu de o sută de ani, din care o va trezi fiul unui rege. Căprioara albă [Contesa DAulnoy, Prințul Spiriduș și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
tot nu scapă dă nori și dă furtună", subliniind faptul că ele se înscriu în contextul generic al proverbelor despre soartă, noroc și ursită. Prima este înregistrată în colecții în forme cu subiect variabil, care trimit la alte contexte generice ("Blestemul nu cade niciodată pă pietre" - G.M., 1449). Adaptat semantic la contextul concret (,,necazurile" în loc de "blestemul"), proverbul încheie o secvență introductivă a narațiunii, care se înscrie și ea în, paradigma "om fără noroc", în care "om necăjit", "om lovit de necazuri
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
contextul generic al proverbelor despre soartă, noroc și ursită. Prima este înregistrată în colecții în forme cu subiect variabil, care trimit la alte contexte generice ("Blestemul nu cade niciodată pă pietre" - G.M., 1449). Adaptat semantic la contextul concret (,,necazurile" în loc de "blestemul"), proverbul încheie o secvență introductivă a narațiunii, care se înscrie și ea în, paradigma "om fără noroc", în care "om necăjit", "om lovit de necazuri" reprezintă variante sinonimice, generalizând polul negativ al unui destin marcat dramatic de contrastul dintre reușită
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ocupa în existența umană un rol foarte important. Vânătoarea constituie o îndeletnicire străveche, care a dus la apariția unor rituri și ceremonii vânătorești. Animalul este o făptură cosmică care poate proveni dintr-un om printr-o metamorfoză, ori în urma unui blestem părintesc. Distingem mai multe tipuri de vânătoare rituală: vânătoarea de întemeiere a unei țări (Țara Moldovei), a unei cetăți (Cetatea Sucevei, Cetatea Argeșului etc.), a unui sat eponim; vânătoarea sau raptul simbolic al miresei și vânătoarea pentru îmbelșugarea nunții; regăsim
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
era făcut din țepe". Trecând cu bine probele la care este supus, datorită inelului primit de la nașă, baba îi dă fata de soție. Credințele poporului român arată că "e bine să poarte cineva un inel, pentru ca, dacă-l blestemă vreunul, blestemul să se prindă de inel, iar nu de om"; "ca să te aperi de orice boală, e bine să porți un inel făcut dintr-o monedă căpătată de pomană (Moldov-a)". Obiectele căpătate de pomană sau cerșite, ca și cele găsite, au
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]