6,712 matches
-
se eschiveze de la concretizarea dorinței. Tinerei și virtuoasei Simone de Beauvoir i-a fost ei înseși acordat acest calificativ într-o seară în care, din spirit de aventură, se urcase într-o mașină care o urmărise de-a lungul Marilor Bulevarde. "Facem o tură prin parcul Robinson?" a propus șoferul. "Nu eram deloc încântată", își amintește scriitoarea. "Ce mă fac dacă mă lasă baltă în toiul nopții, la zece kilometri de Paris?" se întreba tânăra. "Dar aveam principiile mele: "Trăiește periculos
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
în seara aceea. Pe 20 august 1944, acesta fusese luat cu forța de germani și dus la Belfort, iar apoi la Sigmaringen, în Pădurea Neagră. Puterea rămasă vacantă este preluată de generalul de Gaulle pe 26 august, când acesta străbate bulevardul Champs-Élysées în mijlocul unei mulțimi entuziaste care îl aclamă. Niște trăgători prinși în ambuscadă mai fac câteva victime. Însă Parisul și-a recăpătat libertatea și, odată cu ea, democrația. Un anotimp violent O pagină fusese așadar întoarsă. Chiar dacă războiul nu se terminase
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
primarului-jandarm de la benzinăria din E. ZI DE MAI LA SAMARKAND Există în lumea întreagă o categorie de oameni care veșnic se scoală cu noaptea-n cap, din lipsă de somn: bătrînii. În lumea noastră europeană, cînd dimineața abia înmugurește pe bulevarde, bătrînii se duc să-și plimbe cățeii sau să-și cumpere primul ziar de dimineață. Acum, în inima Orientului, la ora șase dimineața, în bazarul din Samarkand, bătrînii ocupă deja toate locurile din ceainării, dînd impresia că se află acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
prin frumusețea ei și mai ales prin pasiunea cu care se dăruia profesiei de dascăl. Aproape de aterizare, începuse să admire măreția marelui oraș care se vedea din înălțimi că un parc imens bine amenajat, cu multă verdeața, cu clădiri masive, bulevarde largi, circulate intens. Există în ea dorința embrionică de independență, îi plăcea să se simtă sigură pe ea în oricare colț al lumii ar fi călătorit. Se cazase la cel mai mare hotel din oraș, frecvență cafenelele, marile magazine, făcea
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
numai separarea Kosovo de Serbia poate calma lucrurile. Acest fapt nu mă miră, dacă-mi aduc aminte că în 1999 Statele Unite ale Americii au bombardat Iugoslavia pe motivul că albanezii din Kosovo erau supuși unui genocid din partea sârbilor. Nu întâmplător bulevardul principal din Pristina capitala provinciei poartă numele lui Bill Clinton, care are acolo dacă nu mă înșel și o statuie. Numai că nu toate țările din UE sunt de aceeași părere cu oficialitățile de la Bruxelles. Spania, Grecia, Cipru, dar și
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
fostele noastre ființe. Imense culturi de cuvinte sterile Închid drumul la ieșirea din unanimitate. Mandibulă alienării lovește că o grindină Oamenii obosiți de adevăruri neatinse: Suntem o fauna bolnavă de scorbut politic. Echilibrul firesc este prea departe de noi. Pe bulevarde editoriale perfidia conciliază Drepturile și libertățile triștilor naivi: ,,Să facem totul, dacă se poate și mai mult”. Catastrofă patriotică a declanșat startul În competiția pentru funeraliile naționale: Este În joc proba trădării aproapelui Că partinica rezolvare a celor ce nu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
regizat de Francis Lawrence știe, în prima parte, să păstreze SF-ul în limitele realității noastre, cel mai sigur mod de a-l face credibil. New York-ul e așa cum îl știm, numai că e complet părăsit, iar iarba a năpădit bulevardele, mașinile stând claie peste grămadă, ca niște carcase de animale moarte-n câmp. În ciuda caprelor și a leilor moșiți prin CGI, care dau cam anapoda prin decor, această odisee a ultimului om rămas viu teafăr într-o metropolă distrusă de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
să meargă? întreabă Mișa profesional. La conu Vasile Pogor, pe ulița Coroi. Pe ulița Coroi mergem. Hai, Ducipal! Plecăm în trapul mărunt dar spornic al Ducipalului lui Mișa și pe nesimțite intrăm pe Podul Verde, cum se chema la începuturi bulevardul Copoului. Numaidecât o cotim la dreapta, pe ulița Coroi. De departe se văd ferestrele casei lui conu Vasile, luminate ca de sărbătoare. În odăile de sus, mare animație. Ne oprim la poartă. Eu îndrăznesc să fac câțiva pași până sub
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
locuință? O locuință destul de mare? Clementina are o soră de cincisprezece ani, Florentina, care cerșește în fața celeilalte intrări a supermarketului, ca să nu se concureze între ele. Familia lor se adună pentru un prânz la iarbă verde, pe taluzul care mărginește Bulevardul Libertății. Clementina mai are și un frate, Joseph, care nu participă la mesele în familie. Ea nu-l cunoaște. Aparatul ciudat, rezemat de perete, pe care îl vede pe culoar, este proteza lui Joseph care și-a pierdut un braț
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
și dificultățile meseriei. Într-o zi, ea ajunse la sfârșitul programului, când el tocmai se pregătea să iasă din birou. Trimise manuscrisul la serviciul de dactilografiere și plecară împreună. Margareta prefera să se întoarcă pe jos de-a lungul marelui bulevard, cu arborii iluminați de toamnă. Oraș al unui singur anotimp, Bucureștiul era în culmea farmecului său impudic. Merseră pe sub coroanele flamboiante ale arborilor, străpunse de ultimele raze ale soarelui, vorbind, el despre Petöfi și Ady, ea despre Pușkin și Gogol
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
că, pe 1 iulie, Geta închisese ochii pentru totdeauna. Prima imagine răsărită instantaneu în minte o plasează în capătul aleii dintre blocuri, rezemată de brațul lui Nae, urmărindu-ne pe ultimii metri ai potecii care străpungea un gard viu către bulevardul animat, în afara câmpului ei de vedere. Și, imediat, caleidoscopic, pe deasupra anotimpurilor, încadrărilor în spațiu, scene boeme din vacanțele de odinioară la "2 Mai", destinate a se amesteca ulterior, într-o tandră devălmășie, cu fragmente epistolare legate de un turneu al
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
exilații Europei pentru a se bucura de acest avînt de libertate. Fenomenul nu este nou, așa cum s-a văzut deja, dar în anii treizeci el capătă o amploare fără precedent. Localuri de dans, cabarete, baruri de noapte, music-hall-uri, teatre de bulevard care erau pline de o populație pestriță, cosmopolită venită aici pentru a se distra și a gusta din plăcerile ce-i erau refuzate în altă parte. Artiști avangardiști, scriitori, intelectuali, ziariști renumiți, vedete ale lumii politice și economice, altețe regale
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
o altă clădire încă frumoasă, o altă inscripție: Aici s-a născut Emil Racoviță. Doi oameni apăruți pe lume pe aceeași stradă din Iași, doi savanți care au făcut faimă științei românești. Pe loc mi-am dat seama că pe bulevardul paralel din stânga, cel mare (cu numele regelui Carol) care duce tot spre Copou, undeva se vede fostul Liceu militar, acolo a învățat Henri Coandă. Un specialist în topometrie ar măsura rapid un dreptunghi care ar ava probabil o suprafață de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Horia Rosetti, fiii defunctului, Mihail Cornea, ginerele, Dimitrie Radu Rosetti (Max în pseudonimul din presă), nepot. D-na Maria Rosetti, soția, și d-na Cornea, fiica, în trăsură, cu Nicolae Fleva, primarul Capitalei. Cortegiul a trecut prin stradele Episcopiei, Victoriei, Bulevardul Academiei, Colțea, Doamnei (astăzi Paris), Calea Victoriei, Lipscani, șelari, Rahovei și 11 Iunie. În fața redacției Românului din strada Doamnei, I.G. Bibicescu a rostit o cuvântare în numele redactorilor. Toate felinarele, pe parcurs, erau aprinse și cernite, toate casele au arborat drapele negre
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Gisoon, T. Petrescu Tyrphon, Papadopolu Topha, d-na A. Manolescu Astarbée, d-na Amelia Nottara Benaida, d-ra A. Alexandrescu Succesul acestei piese a fost foarte mare. [inaugurarea băilor eforiei] Duminică, la 9 februarie, s-a inaugurat localul Băilor Eforiei de pe Bulevardul Elisabeta, cât și sala de serbări. La 1886 actuala sală de baluri era alta, lojile de sus existau, dar nu erau ieșite cum sunt astăzi, iar sub parchet era bazinul unde se scălda lumea vara. Iarna se așeza parchetul deasupra
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
nu le putea suferi. Dezgustat de spectacolul ce-l avea înainte, declară că nu poate rămâne căci i se întoarce stomacul. De aceea se urcă în birjă și porni repede în oraș, spre a dejuna la Capșa sau la otel Bulevard. Democratul Panu erea foarte aristocrat în unele deprinderi. [bucureștiul pitoresc de altădată: ionică cobzarul] Între anii 1873 și 1890, dacă nu și mai departe, a circulat în București un oarecare cobzar cam cretin, care suferea de epilepsie. Lumea îl numea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
-l hrănească. Ghiță Berbecu era petrecerea de un ceas a fetelor. La ora 2 precis era la Senat. Dacă mulți senatori veneau la ore neregulate sau făceau absențe, Ghiță Berbecu era exactitatea personificată; la ora 2 era la peronul din Bulevard și primea defileul senatorilor. Mai târziu era la cafeneaua Union din strada Regală, iar seara se instala lângă un rahagiu care, în toate serile, își întindea taraba cu zaharicale pe Calea Victoriei, lângă vechea poartă a casei unde era instalat Clubul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Erea prefectul poliției, Dimitrie Moruzi. Moruzi erea rudă cu Filipescu. Văzând că lucrurile iau proporții, Regele trimite un aghiotant care cere ca jandarmii să se retragă. Cu încetul, lumea se retrage din curtea Palatului, dar masa populară umple Calea Victoriei între Bulevard și Episcopie, până noaptea târziu. Pe când acestea se petreceau pe stradă, la Cameră, Constantin Nacu, ministrul de Interne, răspundea unei interpelări a lui Tache Ionescu. În această clipă se aude un zgomot de voci de afară, iar Nicolae Fleva, Gheorghe
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
capitala României. Lui i se datorește sistematizarea multor cartiere, dărâmarea unui număr de biserici, printre care și biserica Sărindar. El a deschis piețe, a aliniat strade, a amenajat Cișmegiul - unde a introdus fântânele luminoase - a instalat lumina electrică pe marele bulevarde, la șoseaua Kiseleff, la Abator, etc. El a pus la punct cestiunea filtrelor de la Arcuda. El a dărâmat Turnul Colței, ceea ce a produs o puternică protestare din partea arhitecților. Dar opera lui capitală este prelungirea marilor bulevarde, dintr-o parte de la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
lumina electrică pe marele bulevarde, la șoseaua Kiseleff, la Abator, etc. El a pus la punct cestiunea filtrelor de la Arcuda. El a dărâmat Turnul Colței, ceea ce a produs o puternică protestare din partea arhitecților. Dar opera lui capitală este prelungirea marilor bulevarde, dintr-o parte de la strada Brezoianu până la Cotroceni, din altă parte de la strada Colței până la Obor. Pache Protopopescu a fost un om de o mare activitate și foarte pasionat pentru opera lui. Cestiunea înfrumusețării orașului îl preocupa foarte mult, îl
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
din altă parte de la strada Colței până la Obor. Pache Protopopescu a fost un om de o mare activitate și foarte pasionat pentru opera lui. Cestiunea înfrumusețării orașului îl preocupa foarte mult, îl preocupa și cestiunea locuinței. După ce a deschis marile bulevarde, a înțeles că ele vor fi foarte cu greu populate, clădirile mari ar fi venit târziu. Preocupat de aceste idei, a intrat în negocieri cu o societate de construcții din Paris, această societate se obliga să construiască pe întregul bulevard
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
bulevarde, a înțeles că ele vor fi foarte cu greu populate, clădirile mari ar fi venit târziu. Preocupat de aceste idei, a intrat în negocieri cu o societate de construcții din Paris, această societate se obliga să construiască pe întregul bulevard, de la Cotroceni la Obor, numai case înalte de 6 etaje; terenurile trebuiau să fie cedate de Primărie, iar casele, după 99 de ani, reveneau comunei. Era o afacere strălucită din punctul de vedere estetic și edilitar. Reprezentantul societății, pe care
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
vremea aceea primăria era agenție electorală. Pache avea în proiect multe lucruri însemnate, între altele desființarea accizelor comunale și înlocuirea lor cu o altfel de taxație. Dar atât politica cât și moartea l-au silit să părăsească administrația comunală prematur. Bulevardul de la strada Colței la Obor l-a deschis într-o noapte. Seara era încă pe temelii o casă în dreptul pieței, unde se află astăzi statua lui Ion Brătianu; lucrători numeroși au lucrat cu torțele toată noaptea, unii au pavat, alții
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
într-o noapte. Seara era încă pe temelii o casă în dreptul pieței, unde se află astăzi statua lui Ion Brătianu; lucrători numeroși au lucrat cu torțele toată noaptea, unii au pavat, alții au dărâmat ultimul perete al casei care masca bulevardul. Pache Protopopescu a vegheat toată noaptea. A doua zi, alt tablou: bulevardul era deschis. [dărâmarea turnului colței] Am spus că Turnul Colței a fost dărâmat de către Pache Protopopescu. Să dau amănunte. Acest turn construit de către soldații lui Carol al XII
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
unde se află astăzi statua lui Ion Brătianu; lucrători numeroși au lucrat cu torțele toată noaptea, unii au pavat, alții au dărâmat ultimul perete al casei care masca bulevardul. Pache Protopopescu a vegheat toată noaptea. A doua zi, alt tablou: bulevardul era deschis. [dărâmarea turnului colței] Am spus că Turnul Colței a fost dărâmat de către Pache Protopopescu. Să dau amănunte. Acest turn construit de către soldații lui Carol al XII-lea, regele Suediei, la întoarcerea lor din Turcia, unde fuseseră internați în urma
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]