5,217 matches
-
din sufletele lor. Pe front, relațiile cu femeile sunt, cu siguranță, și mai dificile. În timpul cantonamentelor de refacere, petrecute în satele de la marginea frontului, soldații se înghesuie să o întâlnească pe fata de la poștă, pe învățătoare sau pe ospătărița de la cafenea... Se fac multe strădanii pentru impresionarea vânzătoarei de la băcănie, pentru prilejul de a adresa niște complimente curtenitoare, sau pur și simplu "pentru a zări niște bucle bălaie, un gât delicat, mâini îngrijite"76. Dar vai! Locuitoarele satelor nu răspund decât
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
această înfățișare, de vreme ce atât de puține lucruri rămăseseră cum le știam, umblam prin oraș singură, lucru înfricoșător cu care mă deprinsesem, în așa măsură încât nu-mi mai rămânea decât să mă obișnuiesc să intru de una singură într-o cafenea și să mă așez la o masă, așteptând pe cineva sau pur și simplu ca să-mi ocup câteva clipe citind ori privind în jur". În vreme ce înainte de război fetele binecrescute nu ieșeau în oraș decât însoțite, în timpul acestuia multe dintre ele
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
încălțămintei fără tocuri, a portțigaretului. Ea impune de asemenea o imagine cea a tinerei femei eliberate, independente, emancipate. Expresia "băiețoasă" intră în vocabularul curent. Iar contemporanii le pot întâlni pe băiețoase pretutindeni, pe ringurile de dans, dar și pe terasele cafenelelor, în birourile pe care femeile începuseră să le ocupe în ultima perioadă, și chiar în casele burghezilor. Noua regulă a jocului Realitatea nu se ridică la înălțimea clișeului. Există, desigur, băiețoase veritabile. Începând cu faimoasa Colette, care nu ascunde, nici
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
acesta o nouă morală a cuplului. În perioada studenției la Sorbona, începe să se simtă apăsată de propria-i austeritate. "Pe bulevardul Saint-Michel, băieții și fetele se plimbau în grupuri, nu se poate împiedica ea să observe. Râdeau; mergeau la cafenea, la teatru, la cinema. Eu, după ce citisem toată ziua teze și tradusesem din Catul, rezolvam paradoxuri". Într-o seară, vărul său Jacques cu care trăiește o "idilă" platonică o duce pe ascuns într-un bar, Stryx, de pe strada Huyghens. Simone
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
plini de frenezie. Adesea, dar nu neapărat, acestea afișează panoplia completă a tinerei emancipate pălărie cloș și fustă scurtă, pantofi cu talpa plată și își fardează fața. Ele "beau tărie", fumează ca turcii, "înjură ca niște birjari"92 și umplu cafenelele cu hohotele lor de râs, dogite ori cristaline. Însă atitudinea dezinvoltă a acestor tinere femei maschează multe angoase: teama de bărbați, teama de sexualitate, de ce va spune lumea, de o sarcină nedorită. Trebuie să reamintim că în 1920 nu exista
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
în lături de la nimic", îndemnau Gide, Rivière, suprarealiștii și Jacques [vărul ei]. "Fie"", a răspuns așadar Simone de Beauvoir, fără îndoială neînțelegând implicațiile reale ale acestui consimțământ. "Într-o atmosferă destul de posomorâtă, am băut câteva cocktail-uri pe terasa unei cafenele din Piața Bastiliei", continuă scriitoarea. Dar "odată urcați din nou în mașină, bărbatul mi-a atins genunchiul: m-am tras repede înapoi. "Care-i treaba? Îți place să fii plimbată cu mașina, dar la o adică nici nu mă lași
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
libertate de mișcare. Mama sa o lasă să iasă fără guvernantă. "Ce-i drept, spune ironic tânărul, maică-sa habar n-are că Louise profită de asta ca să iasă cu unul ca mine!" Tânărul parizian o duce pe fată la cafenea, la teatru, la cinema sau la dans. La rândul ei, Louise se arată "fermecătoare, veselă, binevoitoare chiar" cu el. Însă acest cavaler preaplecat al timpurilor moderne înțelege în scurt timp că tânăra aristocrată era mai aprigă decât părea și că
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
mormântul Mariei Bashkirtseff. Îi dăruiește o sumedenie de cărți, o încurajează să scrie, o laudă, îi promite să-i găsească un editor... dar nu întârzie să-și dea în vileag adevăratele intenții. Într-o zi, o invită pe fată la cafeneaua Voltaire, un loc unde se reunea elita editorilor francezi, cu pereții lambrisați și canapele îmbrăcate în catifea. Dezamăgirea lui Dominique a fost nemărginită: în loc să o invite în sala mare, criticul rezervase un separeu, unde, după ce o face un timp pe
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
toată noaptea. "Încrederea ei în bărbați [...] [fusese] dintr-odată suprimată". Însă tatăl ei a fost și mai șocat. În așa măsură încât îl cuprinse "o stare asemănătoare cu delirul" atunci când desfăcu din greșeală, spunea el scrisoarea pe care "băiatul de la cafeneaua Voltaire" i-o trimisese lui Dominique. Pentru acest bărbat deja descumpănit de "povestea cu Conservatorul secret", a fost lovitura de grație. Nu există ceva mai greu pentru un bărbat decât să crească o fată", suspina el ștergându-și ochii și
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
se petreceau în locuri ferite din grădinile publice, pe marginea fântânii Médicis, în grădina Luxembourg, pe aleile întortocheate din Buttes-Chaumont, în spatele templului iubirii din parcul Montsouris. Stăteam îmbrățișați în metroul care ne ducea de la un parc la altul. Când ploua, cafenelele din Cartierul Latin și din Montparnasse aveau separeuri care-ți dădeau un sentiment încântător de izolare la orele când nu era aglomerat. Ne întâlneam în fiecare joi și duminică, și uneori și în alte zile, spre seară. Intervalul dintre întâlniri
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
provocând bombănelile foștilor privilegiați, nemulțumiți să-și vadă locurile de vilegiatură invadate de "țopârlani cu șapcă". Cei care nu-și permit, în ciuda biletelor de concediu oferite la preț redus, s-o șteargă pe undeva, se mulțumesc să meargă duminica la cafenea sau la pescuit, să trebăluiască pe lângă casă sau să grădinărească. Mulți fac drumeții, plimbări, se duc la țară. Își instalează cortul prin vreun loc cu verdeață, fac picnicuri pe malul vreunui râu, străbat drumurile Franței cu bicicleta sau tandemul. Tinerii
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
puritanismului moral. Este vorba de cei numiți swing și zazous, tineri de 17-18 ani care se îmbracă într-un mod excentric veste și păr lung, pantaloni scurți și strâmți, încălțări cu talpa groasă și care dansează pe muzică jazz, frecventează cafenelele și dancing-urile, nesocotind reglementările în vigoare. Aceștia flirtează, nu încape nicio îndoială, cu excepția cazului când nu afișează moravuri încă și mai deșucheate. Oricum, atitudinea lor este criticată vehement de presa vichistă și de o mare parte a opiniei publice
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
germanofil fervent și antisemit virulent, o obligase să participe la această ieșire. Voia să-l cucerească pe doctorul german și conta pe Sofia, care era "mortală" și stăpânea perfect limba germană, pentru a face impresie bună. Stând pe terasa unei cafenele alături de cei doi bărbați, tânăra se simte foarte stingheră. Se tot foiește pe scaun și abia așteaptă să se termine totul. Cu toate acestea, treptat-treptat, în vreme ce tatăl ei perorează, conversează plin de exuberanță, Sofia descoperă cu uluire "că-l place
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și pantalonii negri, cu pletele ei lungi lăsate libere, tinerii dansează în jeanși, bascheți și cămăși cadrilate. După cum își amintește Roger Vadim, tineretul acesta respinge mai cu seamă logica banului, a rentabilității, a reușitei. Pierzând ore în șir pe terasa cafenelei Flore și ducându-se la culcare în zori, el își afirmă dreptul la lenevie. El înțelege de asemenea după cum afirmă Lucien (Daniel Gélin), studentul la etnologie din Rendez-vous de juillet 139 că lumea le era deschisă, că tinerii aveau în
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
mult pe cei cu gândire convențională este faptul că o parte dintre acești tineri se prevalează, fără măcar s-o fi revendicat, de o mare libertate sexuală. Că aceștia au transformat, potrivit expresiei scriitorului Jean-Louis Bory, faimosul "triunghi sacru" Lipp, cafeneaua Flore și Les Deux Magots unde spiritul respiră din nou, în "triunghiul lui Venus". Juliette Gréco, Simone de Beauvoir Multe fete se mărginesc la a flirta, așa cum face de pildă Thérèse (Brigitte Auber), actrița novice din Rendez-vous de juillet, care
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
să schimbe locurile fără un motiv sau fără nici o scuză; a merge în grup pe stradă în șir indian; a face un compliment unui necunoscut; a se ridica în picioare și a închina în sănătatea cuiva pe rînd, într-o cafenea. Este extrem de util dacă terapeutul și-a format deja o idee cu privire la ce s-ar putea întîmpla cînd se utilizează setul de sarcini menite să testeze anumite credințe fundamentale. În mod ideal, pacienții trebuie să îndeplinească sarcina fără să ofere
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
cazurile arătate obligațiile izvorăsc din fapte juridice cărora nu li se aplică regulile restrictive menționate și care, ca atare, pot fi dovedite cu martori fără nici o restricție. 471 Practică judiciară a extins textul art. 1198 al. 2 și la restaurante, cafenele, băi publice, bibliotecă, închirierea de camere mobilate, garderobele sălilor de spectacole. 472 Dec. nr. 854/1989, sec. civ., a T.S., în Dreptul nr. 3/1990. 473 T.S. sec. civ., dec. nr. 196/1984, în C.D. 1984, p. 135; în același sens
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
de justițiari învinși. Luciditatea îl conduce pe erou la sinucidere. Din romanele lui Rebreanu și Petrescu se desprinde imaginea, care se va impune, a unui contrast dezarticulat între front și momentele de lux și de plăcere petrecute la București, la cafeneaua Capșa, pe Calea Victoriei, unde se degustă minunatele achiziții ale patiseriei orientale în căldura verii anului 1916. Ruptura se produce atunci cînd experiența războiului nu poate fi transmisă. Această temă, a rănirii vechilor combatanți nu este proprie doar României, apariția marii
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
trecere a timpului care se repetă fără a însemna că e istorie, se face simțită. În schimb, în centrul orașului, o stradă Calea Victoriei afirmă pretenția de eleganță, cu circulația sa intensă și cu însemnele unei lumi pestrițe care frecventează de la cafenele vieneze, la care cîntă tarafuri de țigani, la patiseriile turcești și buticurile lui Niculescu Dragomir care vinde tartine cu caviar. Efemerul rezidă într-un tapaj ce se pretinde a fi lux. La un hotel de renume, Athénée Palace, străinilor le
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
tradiționale, plutind la suprafața media a vieții contemporane, cu atenția ațintită asupra culturii media. Filmul Slacker face parte din categoria celor cu buget redus și evidențiază etosul inovator al cinematografiei independente. Într-o scenă de la începutul filmului, plasată într-o cafenea din Austin, un student ia în mînă un exemplar al colecției de eseuri despre cultura postmodernă publicată de Hal Foster, intitulată Antiestetica (1983), iar cartea lui Mark Berman asupra modernității și culturii moderne, intitulată All that is Solid Melts in
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cît și textura experiențelor și modului de viață al personajelor. 20 Printr-o coincidență, în perioada în care se turna filmul, eu predam un curs despre modernitate/postmodernitate, foloseam în cursul meu cele două cărți ce apar în scena de la cafenea, iar cîțiva dintre studenții mei apar, și ei, în film. Ca urmare, dezbaterile estetice cu privire la modernism și postmodernism pluteau în aer în acea perioadă, iar Linklater, pe care îl cunosc de multă vreme, a folosit în mod evident aceste idei
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
românesc. Povestea propriu-zisă are, între ingredientele imediat perceptibile, o evidentă notă psihanalitică și o ancorare solidă în mitul lui Don Juan. Doi prieteni, Daniel și Joseph, legați printr-o solidaritate ciudată și o pasiune comună de a pierde vremea în cafenele și de a cuceri femei, trăiesc experiența neverosimilă a unei dedublări biografice. Într-un orășe burghez dintr-o țară occidentală imaginară, cei doi se cunosc la Café de l'Union, local frecventat de o clientelă melancolică, al cărei înger păzitor
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
viziune aparte asupra acesteia, înțelegând-o ca pe o posibilă metaforă a modului în care umanitatea însăși își trăiește, circular și convulsiv, ascensiunile și dezintegrările. Personaje diverse migrează dintr-o vârstă în alta, din atelierul de croitorie al tatălui în cafenelele zgomotoase ale Parisului - burghezi ridicoli, aristocrați decăzuți sau prostituate. În propriul său cod clasic, Henry Miller îi surprinde în mediul lor, în ipostaze fidele esenței fiecăruia. Descrierile sexuale stau alături de observații culturale și trimiteri la Nietzsche și Dostoievski, iar regimul
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
prin concepția lui Lautréamont despre frumusețea întâlnirii întâmplătoare dintre o mașină de cusut și o umbrelă pe o masă de disecții. De asemenea, funcția sa metaforică poate contamina definitiv existența, Turnavitu fiind timp îndelungat doar "un simplu ventilator pe la diferite cafenele murdare, grecești, de pe strada Covaci și Gabroveni". Prin mijloace politice obscure depăși mizeria umilei poziții "și reuși astfel să fie numit ventilator de stat...". O dată pe an, ia "formă de bidon" se umple cu gaz "până sus" și călătorește în
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
spațiu în care au loc de obicei petrecerile, ar marca în mod evident declinul conversației în societatea actuală.). La nivelul claselor populare nu aflăm decît schițe de saloane ori de cercuri, locurile predilecte ale conversației fiind în exteriorul casei, în cafenele sau bistrouri. Nimic nu este uitat, nimic nu e neglijat în acest inventar: nici problema timpului afectat conversației, nici diferențele de la o clasă la alta, nici sporovăiala femeilor și așa mai departe. Toate explicațiile sînt susținute în profunzime de două
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]