6,257 matches
-
individ. (Sau nu ?) Dar revolta subiacentă a ramonei v este de fapt provocată de însăși existența canonului. Ca și în cazul userilor de pe Cinemagia, Ramona de pe pagini.com este alergică la ideea de canon. Or, a fi alergic la ideea de canon presupune, cred eu, două lucruri care se întrepătrund : ideea că nu există valori absolute și practica unei democrații a gustului, cu care canonul se află în conflict. Dar, chiar și pentru a-ți exersa democrația gustului, alegând ceea ce dorești din
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Ramona de pe pagini.com este alergică la ideea de canon. Or, a fi alergic la ideea de canon presupune, cred eu, două lucruri care se întrepătrund : ideea că nu există valori absolute și practica unei democrații a gustului, cu care canonul se află în conflict. Dar, chiar și pentru a-ți exersa democrația gustului, alegând ceea ce dorești din tot ce s-a făcut în cultura lumii, e preferabil, zic eu, să cunoști ceea ce s-a făcut ; altfel, cum să alegi ? ! Or
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Mirandola, care se putea laudă că citise absolut tot, este condamnat a citi selectiv. În limba latină, ne avertizează Costache Olăreanu, lego înseamnă a citi, dar și a alege. De la nevoia de selecție, s-a ivit, adăugăm, și conceptul de canon, fie el literar sau nu. Autorul ne amintește că încă de la 1854 un Auguste Comte redacta o listă cu 150 de autori, din toate domeniile, necesare unui adevărat intelectual. După el, John Lubbock a publicat o broșură cu titlul Cele
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
un ofis emis de Sfatul domnesc și aprobat de Alexandru Ghica Vodă recomanda autorităților „a nu autoriza căsătoriile mixte” - nu doar cele contractate Între creștini și evrei, dar și cele dintre ortodocși și creștini de alt rit -, ca fiind contrare canoanelor bisericești <endnote id="(322, p. 212)"/>. Evident, această mentalitate avea mai multe secole vechime. Iată ce scria În anii 1630 călugărul italian Niccolo Barsi, după două călătorii prin Moldova : „Pe vremea domnilor de odinioară, dacă un moldovean s-ar fi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
al IV-lea de la Lateran (Roma, 1215) au „instituționalizat” acest tip de stigmatizare. În diverse forme, acesta va supraviețui În Europa Occidentală până la Revoluția Franceză. Preluând ceea ce era de preluat și schimbând ceea ce era de schimbat din „Pactul lui Omar”, Canonul 68 adoptat de Conciliu stipula următoarele : „Tot timpul și În toate provinciile creștine, evreii și sarazinii, de ambele sexe, vor fi Însemnați, deosebindu-se de ceilalți oameni prin felul cum sunt Îmbrăcați” <endnote id="(136, p. 40)"/>. Se lăsa libertatea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu dormi”, iar dacă totuși o faci, „să nu dormi singur” <endnote id=" (3, pp. 17-18)"/>. Vezi și sensul negativ al zicalei „Te culci și te scoli cu jidanii !” <endnote id="(171, p. 486)"/>. Aceste credințe sunt totuși blânde față de canoanele bisericești de la mijlocul secolului al XVII- lea, care aruncau anatema asupra celui care „va face taină cu ovreii și le va zice frate sau va mânca cu dânșii, fiind altă seminție” (Pravila de la Govora, 1640 ; <endnote id="vezi nota 52
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Îi Împărțește <endnote id="(259, p. 454)"/>. Nedreptăți flagrante se făceau și atunci când se judecau „străini” În cadrul Divanului, ca În acest fragment dintr-o cronică versificată, Istoria Țării Românești dă la leat 1769 : Amândoi [dregătorii] ținea bastoane Și judeca din canoane. Pe armeni și pă ovrei Îi lăsase numai p[i]ei <endnote id="(712, p. 134)"/>. Câteodată, crima etnică era privită cu (auto)ironie : „Un ghiet creștin a omorât pe un tâlhar de jidan” <endnote id="(3)"/>, sau cu umor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la un consult medical deoarece nu se simte bine încă din toamnă. Lucrurile au involuat mereu, complicate între timp și din pricina unei fracturi care m-a imobilizat în gips și-n cîrje cinci săptămîni. Abia după ce am scăpat de acest canon ne-am putut gîndi și la călătoria la clinicile din Cluj. Între timp am primit fotografia (îndoită firește, de vreme ce ați specificat pe plic ce conține) și apoi cartea. De fapt cartea o luasem îndată după apariție, citindu-i „Posfața”, pentru
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
decît rebătute la mașină, am întîrziat și datorită altor materiale, dar mai ales din pricina dificultăților ce mi le face editura de aici cu publicarea romanului istoric, Umbra de la Cozia . Propriu-zis doar directorul Simion Dima , refractar la tot ce iese din canoanele obișnuite, pentru că redactorul a îmbrățișat de la început ideea nouă a cărții. Mi-a trimis manuscrisul și la un referat extern în speranța că va fi respins. Iar cînd N. Manolescu a trimis un referat elogios n-a voit să-l
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Matta? Cred că Editura Univers ar fi interesată s-o publice. Poate chiar Mircea Radu Iacoban care s-ar putea, apoi, mîndri cu apariția unei asemenea cărți în editura „lui” încerc să închei o piesă, ștefan la Putna, iarăși în afara canoanelor pieselor istorice. E vorba de cultură, Voievodul fiind interesat și de apărarea țării, dar și de creațiile spiritului, singurele care ne asigură permanența. Nu cred că am vreo șansă să se joace. Astăzi e nevoie de un teatru zăngănitor, retoric
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
o piele foarte albă, un nume cu Von sau Van și o pisică siameză ca a unui personaj negativ din James Bond-urile anilor 60. Dar nici ea n-o poate opri pe Tracy care, pe lîngă faptul că redefinește canoanele de frumusețe ale show-ului, îl mai și transformă, pînă la final, dintr-un show segregat rasial (cu o singură zi din lună dedicată negrilor) într-unul mixt. Chiar și la standardele unui basm cîntat și dansat, drumul lui Tracy
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
s Crossing și un Hudsucker Proxy nu au cum să aibă aceeași sevă, iar Coenii rareori au îndrăznit să înmoaie vechile tipologii și convenții în niște seve mai moderne. Millers Crossing ar putea fi considerat o addenda perfectă la canonul filmului noir, dacă n-ar veni la cel puțin 30 de ani după ce noir-ul a încetat să mai fie o expresie a condiției contemporane. Așa, e doar o glosă și un exercițiu de decorațiune retro. Probabil că îi nedreptățesc pe
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
muncitori 18(75%); intelectuali 2; revoluționari de profesie 2; țărani 1; fără profesie, restul. Menționam -că Alexandru Iliescu "Ignat" s-a înscris drept muncitor, desi atunci când a fugit în U.R.S.S. el avea o băcănie; așadar; un mic burghez, conform canoanelor staliniste ale muncii de cadre. SPECIALITATEA CELOR 18 MUNCITORI AUTODECLARAȚI: metalurgiști 10; ceferiști 2; constructori 1; tăbăcari 3; tâmplari 1; tipografi 1; muncitori la cartonaj 1. Printre cei 18 muncitori autodeclarați, nici unul nu lucra, în acel moment, în vreo întreprindere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
jocul de cuvinte îl face vizibil. Ceea ce stătea sub semnul efemerului și al eboșei, „momentul”, decupaj din cotidian, schiță de moravuri, centrată în jurul unui nucleu anecdotic, era proiectat la scara capodoperei literare și cea a eternizării pe care o presupune canonul literar. Știm că sensul etimologic al cuvântului „monument” provenit din latină este acela de mormânt. Unele morminte, cele ale notabilităților, ale eroilor sunt adesea concepute la o scară „monumentală”, în măsură să reflecte simbolic grandoarea într-un context meritocratic. Monumentele
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
noul regim democratic. Acest cetățean nu este autorul niciunui discurs, deși majoritatea personajelor lansează discursuri, uzează de anumite retorici și strategii persuasive. Toate personajele stau sub semnul diferit al câte unui exces. Zoe clamează excesul de sentiment, jucat dramatic după canonul vode- vilesc, la Zaharia Trahanache discursul se remarcă prin excesul de principii pe care „nu le are”, la Tipătescu excesul stă în impulsivitate, în caracterul coleric, la Cațavencu excesul constă în patetismul și demagogia inflamată a discursului politic, la Farfuridi
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
lumea libretelor de operă, de obicei destul de sărace), ne-a provocat - pe scenograful grec de prestigiu Yannis Kokkos și pe mine - să inventăm un decor În continuă mișcare, Încălcând astfel regula unității de loc a tragediei. Muzica și textul explodau canoanele clasice. Ca și Enescu, atunci când a compus Oedipe, cei doi creatori, exprimând liber neliniști ce erau mult mai aproape de sensibilitatea secolului XX, au interpretat Antichitatea cu ochii de acum, iar noi i-am urmat, evocând vizual țesătura complexă a poveștii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
expoziții caricaturale defăimătoare o batjocură națională: "Black Rumania", "Fane cel Mare" -, batjocorind și țara și lupta lui eroică. (Și Eminescu a avut partea lui de "demitizare", de batjocură). Tuturor acestor defăimători repetenți la istorie, și la suflet, le-aș da canon să sape în altarul bisericii din Războieni: vor da de oase albe. Sunt osemintele vitejilor căzuți pentru libertate la Valea Albă, pe care, după ani și ani, Ștefan le-a deshumat, le-a spălat, le-a adunat cu pioșenie și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
fac cu ulcica! Vă prostesc! Și voi, proștii, vă robiți unei fuste! Așa-așa! Ispită diavolească! Sărmanii de noi!... Cum să reziști! Peste poate! Robi vă suntem! Cârpă suntem la picioarele voastre tulburătoare! M-am pocăit. Mi-a dat popa canon o sută de mătănii; m-am ales cu o ruptoare. Suntem blăstămați s-avem parte d-aiastă spiță de-i zice muiere: cu voi rău; fără voi și mai rău. Diavolițe! Uit și de ruptoare, și pe ce lume mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
din raza privirii lor, se topi undeva, în întuneric. „Cine e?” „Un tip bizar, l-am cunoscut de mult...” Și cel care-l cunoscuse cândva pe bătrân începe să povestească: „prin anii ’50, omul ăsta își impusese un fel de «canon»; oriunde întâlnea - în cărți, reviste, ziare - cuvântul Dumnezeu, scris pe atunci obligatoriu cu literă mică, cu «d» mic, el făcea cuvenita (cuvioasa) corectură, punea majuscula maiestuoasă. Ajunsese să citească anume în acest scop tipăriturile noi, se înțelege ateiste, din care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
o făcuse. Atunci s-a dus Lot la Avraam și i-a destăinuit acestuia cele petrecute. Avraam l-a povățuit și i-a dat cele trei surcele spunându-i: Mergi acasă, sădește-le în pământ și să le uzi!” Era canonul pentru îndreptarea lui. Așa a făcut. Căra apă din Iordan cu un măgăruș de la distanță de 30 km. Nu era deloc ușor dar făcea ascultare. Însă nu ajungea niciodată cu apă acasă să poată udă, pentru că de fiecare dată
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
pretutindeni, în toate dimensiunile în care natura însăși își desfășoară magnificul ei șuvoi de creații dintre cele mai fascinante posibil. Aprilie M-am gândit din nou la întrebările lui Socrate, puse ca niște condiții la scrierea unei cărți, amintind de canoanele tiranice ale literaturii realiste. Trebuie subliniat că: iubirea, necesitatea și adevărul poetic trebuie să existe - într-un fel inconștient, neprogramat, nici de individ și nici de colectivul societății. În plus, gramatica trebuie și ea respectată, în mod relativ, ca Pantheon
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
liber, deoarece un cuvânt stă pentru el însuși, este în sine deja o geneză. Poetul știe asta. Dar, în același timp, limbile sunt în mișcare - măturând constant locurile comune, prea prostituate, aerisind, vindecând scleroza stilurilor devenite „exemple”, mode de urmat, canoane simplificatoare. Nu există reguli pentru scris (în afara celor individuale), dacă ar fi existat, ar fi fost imposibilă înnoirea perpetuă, apariția din haos a unor libertăți stilistice care vor rămâne strict individuale. Mă gândesc la Proust, Joyce, Virginia Woolf și alții
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
din afara țării. 17 martie București. Comemorarea poetului Al. Mateevici la biserica Precupeții Noi. Scrisoare adresată din partea comisiei de Ecologie Umană Parlamentului European (aprilie) cu rugămintea să intervină În favoarea grupelor de români aflați ca minoritate În alte țări. D-na Rene Canon, membră În Parlamentul European din partea Partidului Verzilor ne promite sprijinul și subscrie apelul nostru (14-05-1990). La 6 mai participăm la marea sărbătoare Podul de Flori când s-au Întâlnit frații de pe ambele maluri ale Prutului. A fost o imensă tălăzuire
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
adesea senzația că barocul administrării textului este mai important decât conținutul. Da, pentru ei aspectele tehnice sunt extrem de importante. Îi scutește de multe, printre care, nu puțin, îi protejează de acuzații că publică plagiate; c) Scrierea academică are rigorile ei, canoanele ei, e drept, frustrante pentru stiliști și pentru spiritele greu de disciplinat. Dar când aplici pentru un post într-o profesie, oricare ar fi aceea, nu ai încotro. Regulile competiției sunt aceleași, iar standardele sunt agreate de către comunitatea profesională care
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Labiș devine figura de marcă a noii poezii ieșene care, din talentele atrase de centrul universitar, începeau să se înfiripe în jurul revistei Iașul Nou, poetul abia împlinea șaisprezece ani. În vreme ce emulii lui Labiș se căzneau cu subtilități prozodice înghesuite în canoane lozincarde, poetul căuta formula care să-l exprime și care venea spre dânsul ca valurile din ocean, cu o expresivitate din ce în ce mai bogată. Nimeni însă nu avea anvergura sa, nici măcar la București unde va fi înconjurat de valori pe care urma
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]