5,421 matches
-
Configurația generală a craniului variază mult de la o specie la alta. Numărul dinților variază de la 28 la 38. Preferințele față de adăposturi sunt foarte diferite. Vespertionidele pot ocupa practic toate tipurile de adăposturi: arbori, diverse cavități în arbori, în flori, 27 cavități din internodurile bambusului, cuiburi părăsite ale păsărilor, mine, tuneluri, peșteri, construcții umane etc. Se întîlnesc specii atât solitare cât și coloniale. Perioada împerecherii poate fi localizată în timp, cu comportament nupțial pronunțat sau întinsă pe o perioadă mai lungă, mai
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
după terminarea perioadei de lactație sau în timpul hibernarii. Spre sfârșitul primăverii (mai-iunie) femela naște de obicei un pui. Alăptarea durează 30 de zile. Hibernarea: Hibernarea durează din toamnă (sfârșitul lui noiembrie) până la mijlocul primăverii (începutul lui aprilie). Hibernează în diverse cavități subterane. Migrația: Este o specie sedentară. Efectuează migrații locale din adăposturile de vară în cele de iarnă. Comportamentul social: Formează colonii mari, de mii de indivizi. Masculii de obicei sunt împreu nă cu femelele, însă, în perioada creșterii puilor, stau
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
poate fi întâlnită în Eurasia de la nordul Angliei și al Spaniei, până în Caucaz. Este o specie întâlnită în România. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează teritoriile împădurite. Se adăpostește în scorburile și sub scorața copacilor, uneori și în diferite cavități subterane. De regulă iernează în cavități subterane, însă au fost găsiți și în scorburile copacilor. Modul de hrănire: Iese la vânătoare târziu. Are un zbor încet și domol. Vineaza la înălțimi mici, deasupra sau printre coroanele copacilor. Prinde insectele din
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
nordul Angliei și al Spaniei, până în Caucaz. Este o specie întâlnită în România. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează teritoriile împădurite. Se adăpostește în scorburile și sub scorața copacilor, uneori și în diferite cavități subterane. De regulă iernează în cavități subterane, însă au fost găsiți și în scorburile copacilor. Modul de hrănire: Iese la vânătoare târziu. Are un zbor încet și domol. Vineaza la înălțimi mici, deasupra sau printre coroanele copacilor. Prinde insectele din zbor sau le colectează ocazional de pe
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
rară. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează de obicei zonele inundabile din preajma râurilor. Preferă râurile ce au o curgere lină. Vara se adăpostește în podurile caselor, mai rar în scorburile și sub scoarța copacilor, peșteri și mine. Hiberneză în cavități subterane. Modul de hrănire: Perioada de activitate începe seara târziu. Vânează de obicei deasupra apei. În de pendență de suprafața oglinzii apei zborul poate fi liniar, de-a lungul albiei (în cazul râurilor cu albie îngustă) și circular (în cazul
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
circular (în cazul bazinelor cu o suprafață mai mare). Reproducerea: Împerecherea are loc după terminarea lactației sau în timpul iernii. La începutul verii (mai-iunie) femela naște un pui. Lactația durează 1 lună. Hibernarea: Hibernează întreaga perioadă rece, adăpostindi-se de obicei în cavități subterane. Migrația: Este o specie sedentară. Efectuează doar migrații locale, din adăposturile de vară în cele de iarnă. Comportamentul social: Este o specie colonială. Vara formează colonii de reproducere de până la câteva zeci de femele. Longevitatea: Trăiește până la 19 ani
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
se adună în colonii de maternitate, în timpul verii, de obicei de 20 60 de femele. Ele dau naștere la un singur pui în iunie sau iulie. La trei săptămâni puii de lilieci pot zbura. Hibernarea: Formează colonii de hibernare în cavități subterane. Migrația: Migrază pe distanțe mici. Comportamentul social: Trăiește în colonii cu număr mic de indivizi. Longevitatea: Trăiește peste 30 de ani. Liliacul lui Natterer (Myotis nattereri) Descrierea morfologică: Este un liliac de talie medie. Lungimea corpului este de 40-52
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
spre est pâna în Ural. Este rar întâlnit în România. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează zonele împădurite. Vara, se adăpostește în scorburile și sub scoarța copacilor. Formează colonii de reproducere în scorburi de zeci de femele. Iernează în cavități subterane. Este rar întâlnită în peșteri. Modul de hrănire: Perioada de maximă activitate începe noaptea târziu. Zboară încet la înălțimi mici, dar foarte abil. Se hrănește cu insecte de dimensiuni mici (fluturi,țânțari,muște) iar uneori și cu arahnide (păianjeni
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
îi strânge de pe substrat. Reproducerea: Împerecherea are loc toamna sau în timpul iernii. Femelele nasc de regulă un singur pui pe la jumătatea verii (iunie-iulie). Lactația durează 6 săptămâni. Hibernarea: Hibernează de la sfârșitul lui noiembrie până la începutul lui martie. Se adăpostește în cavități subterane. Comportamentul social: Este o specie colonială. Vara formează colonii în număr de 20-100 de indivizi. Longevitatea: Trăiește pâna la 20 ani. Liliacul de amurg (Nyctalus noctula) Descrierea morfologică: Este o specie de talie mare. Lungimea corpului este de 60-82
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
de adăpostire și de hrănire: Populează diferite teritorii, de la zonele aride până la acelea temperate. Preferă teritoriile împădurite. În munți poate fi întâlnit până la o altitudine de 1900 metri. Vara se adăpostește în peșteri și mine, în scorburile copacilor. Iarna preferă cavitățile subterane. Modul de hrănire: Iese la vânătoare devreme, după apusul soarelui. Zboară încet și destul de liniștit. Se hrănește cu insecte de talie mică pe care le prinde din zbor. Reproducerea: Pe la începutul verii (mai-iunie) femelele nasc câte 1-2 pui. Perioada
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
după apusul soarelui. Zboară încet și destul de liniștit. Se hrănește cu insecte de talie mică pe care le prinde din zbor. Reproducerea: Pe la începutul verii (mai-iunie) femelele nasc câte 1-2 pui. Perioada de lactație durează o lună. Hibernarea: Hibernează în cavități subterane. Migrația: Este o specie sedentară. Sunt posibile doar migrații locale. Comportamentul social: Formează colonii mici de maternitate, de regulă în jur de 10 femele. Coloniile de hibernare pot fi mai mari. Longevitatea: Trăiesc până la 23 ani. Liliacul urecheat brun
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
de adăpostire și de hrănire: Este o specie comună pentru teritoriile împădurite. Poate fi întâlnită în zonele împădurite muntoase, până la altitudinea de 3550 m. Vara se adăpostește în scorburi și sub scoarța copacilor, în 38 construcțiile umane, mai rar în cavități subterane. Iarna hibernează în cavități subterane. Modul de hrănire: Iese la vânătoare seara târziu și este activ pe parcursul întregii nopți. În căutarea insectelor zboară în apropiere de coroanele arborilor sau chiar în apropiere de pământ, prinzând insectele din zbor sau
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
Este o specie comună pentru teritoriile împădurite. Poate fi întâlnită în zonele împădurite muntoase, până la altitudinea de 3550 m. Vara se adăpostește în scorburi și sub scoarța copacilor, în 38 construcțiile umane, mai rar în cavități subterane. Iarna hibernează în cavități subterane. Modul de hrănire: Iese la vânătoare seara târziu și este activ pe parcursul întregii nopți. În căutarea insectelor zboară în apropiere de coroanele arborilor sau chiar în apropiere de pământ, prinzând insectele din zbor sau colectându-le ocazional de pe substrat
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
de nord, peninsula Arabică, subcontinentul Indian. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Poate fi întâlnit în locuri populate de om. Vara se adăpostește în diverse construcții (podurile caselor, clădiri vechi), mai rar în scorburile sau sub scoarța copacilor. Iarna preferă cavitățile subterane. Modul de hrănire: Perioada de maximă activitate începe seara, odată cu apusul soarelui. Zboară repede și cu abilitate deasupra coroanelor copacilor, străzilor,clădirilor. Se hrănește cu insecte mici pe care le prinde din zbor. Un singur individ poate consuma până la
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
de hrănire: Este o specie exclusiv cavernicolă. Modul de hrănire: Zboară rapid, cu 50 km/ h și vânează fluturi. Reproducerea: Împerecherea are loc în mai și iunie. Nasc un singur pui în decembrie ianuarie. Hibernarea: În zonele temperate hibernează în cavități subterane. Migrația: Migrează pe distanțe mari până la sute de kilometri. Comportamentul social: Este o specie colonială. Longevitatea: Trăiește până la 22 de ani. Liliacul bicolor (Vespertilio murinus) Descrierea morfologică: Este o specie de dimensiuni medii. Lungimea corpului este de 49-64 mm
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
diferite tipuri de roci etc.) sau artificiale (tuneluri, mine părăsite, gropi, puțuri etc.). Dintre acestea, adăposturile prefeate de liliecii din regiunile temperate sunt peșterile, deoarece le oferă condiții microclimatice practic constante. Cele mai favorabile din acest punct de vedere sunt cavitățile ascendente cu o singură intrare sau sălile în care tavanul formează o cupolă, deoarece în astfel de spații există întodeauna o atmosferă umedă și caldă. Majoritatea liliecilor din România sunt troglofili, adăpostindu-se doar temporar în peșteri. Excepție fac Nyctalus
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
în atmosferă și se pot răspândi la distanțe mari. Gradul de contaminare a aerului este mai scăzut în peșterile în care diferența de temperatură față de atmosfera externă generează o ventilație cvasipermanentă. Acest fapt poate explica de ce liliecii preferă astfel de cavități mai ales în perioadele lor active, de hrănire intensă și eliminare a dejecțiilor. 2.1.5. Ecolocația, zonele de vânătoare și dieta 2.1.5.1. Ecolocația Ultrasunetele emise de lilieci au o frecvență foarte mare, de 20.000 - 120
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
agricole) sau păduri și plantații forestiere nu prea dese, precum și pe cursul unor râuri. Estimările sunt repetate la intervale mici de timp pe aceiași fâșie. 3.4.3. Metoda cartografică Este utilizată în special pentru localizarea adăposturilor (peșteri, grote, avene, cavități subterane artificiale). 3.4.4. Metoda observației din puncte fixe Din punctul fix, ce corespunde de obicei locului instalării taberei, în preajma adăpostului, se notează toți indivizii ce trec în zbor, într-o anumită perioadă de timp. Metoda prezintă ca avantaj
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
frecvență redusă 2,25-3,5 MHzutilizate pentru examinarea regiunilor profunde și frecvență mare 5-7,5-10 MHz utilizate pentru examinarea pediatrică și a organelor superficiale: tiroidă, glande mamare, carotide transductoare endocavitare utilizate pentru examinarea în detaliu a unor organe din vecinătatea cavităților naturale transductori pentru uz intraoperator, complet sterilizabile, cu frecvență mare Imaginea ecografică este produsul „finit” al oricărei examinări ecografice. O imagine ecografică este alcătuită din totalitatea liniilor de informație ultrasonoră obținute în urma efectuării de către transductor a unei singure mișcări de
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Monica Puticiu () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1105]
-
corespunzătoare [40]. Din punct de vedere tehnic, au fost descrise diverse modalități de efectuare a montajului pancreatico-jejunal, cele mai uzitate fiind: telescoparea pancreatico-jejunală (tehnica „dunking”) și tehnica duct la mucoasă [40]. În cazul anastomozei pancreatico-gastrice, bontul pancreatic este introdus în cavitatea gastrică printr-o breșă de gastrotomie la nivelul peretelui posterior, fixarea efectuându-se cu fire monofilament 4-0 lent resorbabile (PDS). Anastomoza hepatico-jejunală se va realiza pe ansa enterală ascensionată transmezocolic, în maniera termino-laterală, cu fire monofilament 5-0. În funcție de tipul de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Claudiu Turculeţ, Mihai Matei () [Corola-publishinghouse/Science/92164_a_92659]
-
peretelui, stenoza Histo-infiltrat inflamator, granulom tip sarcoid, colagenizare 24 Clinic Diaree - colonic, malabsorbție săruri biliare, malabsorbție IS Scadere în greutate inflamație, malabs, anorexie Durere - FIDileon Afectare perianală - 20-80%: abces, fistule, fisuri Astenie, anemie, febră Scădere ponderală 25 Simptome - f localizare Cavitatea orală - afte Esofag - disfagie, durere Stomac, duoden asimptomatic, stenoză pilorică, ulcer ISmalabsorbție, enteropatie cu pierdere proteică, diaree, steatoree, durere, suprapopulare bacteriană Ileocecal - distensie abdominală, durere, borborisme, masă palpabilă Colon - diaree, durere abdominală, rar sânge Perianalfistule, abces Fistulizare Pneumaturia, scaun în
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
pentru EH. Alte metode de tratament ale EH: ocluzia șunturilor porto-sistemice mari, eradicarea infecției cu Helicobacter pylori, transplantul hepatic. c) ASCITA ȘI EDEMELE consemnează decompensarea vasculară a CH. Ascita este definită simplu prin prezența unei cantități excesive de fluide în cavitatea peritoneală. Elementele implicate în producerea ascitei sunt: hipertensiunea portală, retenția renală de sodiu, vasodilatația arterială splahnică, modificări ale circulației sistemice, formarea de limfă în exces la nivel splahnic și hepatic și hipoalbuminemia (scăderea presiunii coloid osmotice). TABLOU CLINIC Ascita se
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
mai speciale de tratament: - Ultrafiltrarea și reinfuzia ascitei (reperfuzia lichidului de ascită după filtrare, eventual desodare și îmbogățire cu albumină); - Șuntul peritoneo-venos (Le Veen) realizează printr-un tub din plastic cu o valvă care limitează scurgerea unidirecțională a lichidului din cavitatea peritoneală în vena jugulară. Riscuri: peritonită bacteriană, tulburări de coagulare, CID, febră, embolii pulmonare, hemoragii digestive, complicații legate de deficite de plasare (pneumotorax, tamponadă cardiacă etc.), mortalitate perioperatorie mare. - Șunt portocav transjugular (TIPS) este o metodă prin care se implantează
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
un suflu sistolic. EKG - hipertrofie VD; Rx - proeminența arterei pulmonare; ecocardiografia, cateterizarea evaluează gradientele presionale. Tratament dificil cu rezultate slabe: antagoniști de calciu, albastru de metilen, spironolactonă + molsidomine + betablocant. Hidrotoraxul cirotic, este definit ca acumularea de lichid de ascită în cavitatea pleurală, în absența unei afecțiuni cardiace sau pulmonare. Este o complicație obișnuită a cirozei hepatice, prevalența fiind raportată între 0,4 și 12,2% și creează probleme clinice speciale. Mecanismul de formare a hidrotoraxului. Mai multe mecanisme au fost sugerate
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
este localizat pe stânga, puncția pleurală se poate dovedi utilă. Evidențierea unui lichid sero-citrin, cu Rivalta negativ, paucicelular (<250 celule/mmc), sărac în proteine(mai puțin de 25 g/l) indică hidrotoraxul cirotic. Concentrația proteinelor, colesterolului și lipidelor totale din cavitatea pleurală poate fi mai mare decât în cea peritoneală, datorită particularităților de reabsorbție locală. De regulă, efectuarea unor investigații suplimentare, de tipul ecocardiografiei sau testelor funcționale respiratorii nu este nici necesară nici indicată. Demonstrarea faptului că originea lichidului este abdominală
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]