KorAP: Find »[drukola/base=clătina & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...197 198 199 ...249 >

6,220 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324

cuțit de bucătărie. Așa că iată-l pe comisarul Logan McRae conducând investigațiile unui caz major de crimă și rugându-se să nu o dea În bară până reușea să Îl paseze altcuiva. Bun venit Înapoi la treabă! Polițistul tinerel ieși clătinându-se din cort și, lipăind prin mocirlă, i se alătură lui Logan sub stejarul răsucit. Părea să aibă aceeași stare de spirit ca Logan. Doar că mai rea. — Isuse, spuse polițistul tremurând și Își Înfipse o țigară În gură, ca și cum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
fost „vag și incoerent“ ca un „boșorog senil“ ce sunt. În timp ce bărbatul se Îndrepta agale către biroul său, Logan și Watson se grăbiră către toalete. Spre surpriza lui Logan, Watson nu avu nici o reținere În a intra În toaleta bărbaților. Clătinând din cap, o urmă Într-o sală de baie ai cărei pereți erau Îmbrăcați În faianță alb-negru. Când Watson strigă „Colin Miller?“ se auziră diverse țipete În timp ce oameni În toată firea, Își Închiseră la repezeală șlițurile și o luară la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
crimă, atâta timp cât e o știre la mijloc. Dezgustat, Leslie se opri o clipă. — Și, În orice caz, scrie numai prostii. Logan Îl privi gânditoare. — Ai cumva idee cine i-a spus că l-am găsit pe David Reid? Bătrânul reporter clătină din cap. — Habar n-am, dar dacă aflu, vei fi primul care va ști! Mi-ar face o plăcere deosebită să i-o trag și eu lui. Logan Încuviință. — Excelent, spuse el și Încercă să zâmbească. Păi, noi cam trebuie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
care se plimbă nestânjenit prin Aberdeen. — Nu neapărat, spuse Watson acceptând să ia o tabletă portocalie pe care scria În relief „SHERRY“. Există un singur cadavru, nu mai multe, și criminalul se poate să nici nu fie din zonă... Insch clătină din cap fără să spună. Logan alese un jeleu „PORT“. — Cadavrul a stat liniștit acolo trei luni. Criminalul chiar s-a Întors la un moment dat, cu mult după ce starea de rigor mortis s-a instalat și a luat o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
Înnebunită prin Încăpere, rozându-și unghiile până la carne. L-a răpit, nu-i așa? Întreba iar și iar, cu vocea ei ascuțită și panicată. Mi l-a luat pe Richie! Mi l-a luat și mi l-a omorât! Logan clătină din cap. — Încă nu știm asta. Poate fiul dumneavoastră nu și-a dat seama cât e ceasul. Cercetă din nou pereții ticsiți cu fotografii, Încercând să găsească una În care copilul să pară cu adevărat fericit. — De cât timp lipsește

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
Toate camerele Îl urmăriră pe Logan cum traversează strada și se oprește În ploaie sub umbrela de Împrumut Încercând să nu se tragă În spate din cauza mirosului de prepelicar umed care se degaja din interiorul mașinii. — Vai, vai, făcu inspectorul, clătinând din cap către mulțimea de camere de luat vederi. Se pare că vom apărea la televizor diseară. Își trecu mâna peste capul chel. — Bine că mi-am adus aminte să mă spăl pe cap. Logan schiță un zâmbet. Cicatricile care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
obișnuit cu ploile, dar, Isuse, locul ăsta le Întrece pe toate. Reuși să găsească ceea ce căuta În gură și Îl aruncă În ploaie. — Crezi că se va opri weekendul ăsta? Logan privi către norii grei, cenușii. — Weekendul ăsta? spuse el clătinând din cap și trase cât de mult fum la mâna a doua putea În plămânii săi bolnavi. Vorbim despre Aberdeen: nu o să se oprească până În martie. — Prostii! Vocea era adâncă, autoritară și venea exact din spatele lor. Logan Își răsuci capul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
considera că decesul a fost constatat. — Mulțumim, doctore, spuse Logan, În timp ce bătrânul Își Îndreptă spatele și Își șterse mănușile din latex pe pantaloni. — Nici o problemă. Vrei să mai pierd vremea pe-aici până vin patologul și cei de la Fiscal? Logan clătină din cap. — N-are sens să ne Înghețe spinarea la toți. Mulțumim oricum. Zece minute mai târziu, un fotograf de la Biroul de Identificări Își vârî capul În cort. — Îmi pare rău că am Întârziat, un idiot s-a dus să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
spumă albă destul de vagă deasupra. — OK, spuse el. Deci Chalmers iese din discuție În cazul Reid. Logan Încuviință din cap. — Un criminal e Încă În libertate, vânând băieți tineri. Insch se prăbuși pe automatul de cafea, făcându-l să se clatine alarmant de tare. Își trecu din nou mâna peste față. — Și cum rămâne cu Înălbitorul? — Turnat după deces: nu era nici un pic În stomac sau În plămâni. Probabil că Încerca să scape de probele ADN. — A reușit? Logan ridică din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
scurgerea de informații către presă. Faptul că Își schimbaseră numele din Reclamații și Disciplină nu Îi făcuse deloc mai populari. Și ultima treime Îmbătându-se În ultimul hal. Unul din agenți - Logan nu reuși să Își aducă aminte numele - se clătină până la masă cu un nou rând de beri. Intrase În acea fază a beției În care totul pare din cale-afară de amuzant, chicotind din cauză că o jumătate de țap de bere se vărsase pe masă și pe piciorul unui agent bărbos

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
lucrul de care ai nevoie ca să-ți vindeci stomacul plin de toxine. Steve Începea să nu arate prea bine. Nimic nu-i mai bun cu untura pentru bătrânul... Nu fu nevoie să meargă mai departe. Steve se ridică de la masă clătinându-se, Își duse o mână la gură și o luă la goană spre toaletă. În timp ce sunetul celui care voma și Împroșca pereții vasului de toaletă răzbăteau din baie, ultimul venit rânji satisfăcut, Înșfăcă sandvișul cu șuncă abandonat de Steve pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
Logan, Încercând să spargă gheața. Apoi simți mirosul. — O, Doamne! Își duse imediat mâna la gură și la nas. Era mirosul scârbos și greu al descompunerii. Al cărnii lăsate prea mult timp În soare. Mirosul morții. 11 Agentul Steve se clătină o dată, de două ori și eșuă În tufișuri, unde făcu o reprezentație zgomotoasă și susținută a stării de greață În care se afla. — Vezi? zise Tipul nervos de la consiliu. Ți-am spus eu că e groaznic? Ți-am spus? Logan

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
ducă la secție și să te pună sub acuzare pentru că ai dat o declarație falsă. Ai Înțeles? Femeia se așeză și tăcu din gură. — Domnișoară Erskine: trebuie să știu. Mama lui Richard Își termină băutura și se ridică În picioare, clătinându-se. Se aplecă spre stânga și apoi porni În partea opusă, spre perete, unde Începu să cotrobăie Într-un sertar, Împrăștiind foi de hârtie și cutiuțe pe podea. — Uite! spuse ea triumfător, ținând În mână un plic de carton cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
același om. — Da? spuse Darren, iar Logan Împinse ușa brusc. Tânărul se dădu câțiva pași Înapoi, se lovi de o măsuță și căzu cât era de lung pe podea. Logan și agenta pășiră Înăuntru, Închizând ușa În urma lor. — Nț, nț, clătină Logan din cap. Ar trebui să vă montați un lanț de siguranță, domnule Caldwell. Îi Împiedică pe oameni să vă calce pragul neinvitați. Niciodată nu poți ști cine e afară. Tânărul bărbat sări În picioare, Încordându-și pumnii. Cine ești

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
de undeva de lângă ieșire, iar Logan Își ridică privirea pentru a zări o bătrână indecisă lângă una dintre jucării - o locomotivă albastră de plastic, care se legăna senină Înainte și Înapoi, pufăind. O privi pe femeie cum zâmbește și se clatină concomitent cu Locomotiva Thomas, până se termină cântecelul și locomotiva se opri. Bunicuța Își deschise poșeta, Își scoase portofelul și căută fără succes niște mărunțiș ca să pornească din nou jucăria. Din interiorul locomotivei ieși o fetiță cu un aer trist

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-i spune nimic, Darren! Darren arătă spre cel mai mic dintre cele două dormitoare, abia vizibile dincolo de umărul polițistei. Tocmai a adormit, spuse atât de Încet că Logan abia-l auzi. Polițista făcu un semn În direcția dormitorului, iar Logan clătină din cap. Se Întoarse cu un băiețel somnoros În pijamale cu dungi galbene și albastre. Acesta căscă și-i privi nedumerit pe oamenii din camera de zi. — Haide, Richard, spuse Logan. E vremea să mergem acasă. 15 O mașină de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
privind prin imaginea sa reflectată grădina Întunecată. — O să mă duc la Închisoare, nu-i așa? Întrebarea fusese puțin mai mult decât o șoaptă. — Ești sigur că nu vrei să-ți schimbi declarația, Darren? Fața de pe fereastra Întunecată Își mușcă buza, clătinând din cap. — Nu. Nu, eu am făcut-o. Se șterse cu mâneca la ochi și suspină din nou. — Eu l-am luat. Logan se rezemă de blatul de lucru. — Nu, n-ai făcut-o tu. — Ba da! — Erai la serviciu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
ultimele două ore. Voia să știe dacă i-am găsit fiul. Bietul tip pare disperat. Logan oftă. Toate echipele de căutare se duseseră acasă: nu mai puteau face nimic până dimineață. — L-ai găsit pe inspectorul Insch? Întrebă el. Gary clătină din cap, strâmbând din nas. — Nici o șansă. Se uită la ceas. — Spectacolul mai durează vreo... cinci minute. Știi cum face dacă-l sună cineva când dă tot ce poate din el pentru teatru. Ți-am povestit cum... Ușa batantă de la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
Ai idee cât e ceasul? — Îhî. Și-acum deschide până nu se răcește porcăria asta. Se așezară la masa din bucătărie, cu Logan revenind Încet la viață, iar Miller servindu-se din conținutul dulapurilor, În vreme ce pe foc fâsâia și se clătina ceainicul. — Ai niște cafea ca lumea? Îl Întrebă, trântind un set de uși și trecând la următorul. — Nu. Doar nes. Miller oftă și clătină din cap. — Locul ăsta afurisit e ca o țară din lumea a treia. Nu contează. Mă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
Încet la viață, iar Miller servindu-se din conținutul dulapurilor, În vreme ce pe foc fâsâia și se clătina ceainicul. — Ai niște cafea ca lumea? Îl Întrebă, trântind un set de uși și trecând la următorul. — Nu. Doar nes. Miller oftă și clătină din cap. — Locul ăsta afurisit e ca o țară din lumea a treia. Nu contează. Mă descurc eu... Reporterul scoase două căni uriașe și puse cu lingurița În ele granule maronii și zahăr. Examină suspicios cutia de lapte semidegresat care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
din umeri. — Apelul a fost lansat la televizor aseară, așa că avem grămadă de declarații de trecut În revistă. Am avut și o babă care spunea că putem să abandonăm căutarea, pentru că micuța „Tiffany“ se joacă la de nisip În grădină. Clătină din cap. — Cotoroanță nebună... În orice caz, am o duzină de polițiști care verifică lista. — Deci, practic, stai cu mâinile-n sân până mai apare ceva, nu? Logan roși, apoi admise că așa era. — Și-atunci ce te oprește să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
dintre umilințele la care fusese supus de Gerald Cleaver fu explicată ca fiind fantezia bolnavă a unui copil cu o nevoie disperată de atenție. Până când, În cele din urmă, Martin sărise la avocat, urlând: — Te omor! Fu imobilizat. Sandy Șarpele clătină din cap cu tristețe și scuză martorul. Watson Înjură tot drumul Înapoi spre celule, dar se Înveseli când Logan Îi spuse despre noua misiune. — Inspectorul Steel vrea să mă ocup de Geordie Stephenson: cadavrul pe care l-au pescuit din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
cel Murdar, Dougie Cățelul... Scoase o țigară ușor turtită din pachet. — Cum i se mai zicea? — Doug Disperatul? — Așa. Doug Disperatul. După ce l-a sufocat pe tipul ăla cu un exemplar din Dandy. Tu probabil că erai Încă În scutece. Clătină din cap. — La naiba. Ce vremuri erau alea. Credeam c-a murit. — A ieșit de la Barlinnie acum trei luni. Patru ani fiindc-a schilodit un agent de vânzări din construcții cu o șurubelniță. — La vârsta lui? Bătrânul Doug Disperatul. Își

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
blana animalelor adunate În jurul corpului. O pereche de cleștișori roz erau prinși de craniul putred. Agrafe Barbie. — E fată. Logan se ridică În picioare. Nu mai putea suporta așa ceva. — Hai, doctore. Declară decesul și lasă asta pe seama medicului patolog. Doctorul clătină din cap cu tristețe. — Mda. Poate ai dreptate. Biata micuță... Logan stătu afară În zăpadă, cu fața Întoarsă În vânt, lăsând frigul și umezeala să spele duhoarea de putreziciune. Doar că nu Îi lua și senzația de greață. Tremurând, Îl

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
cu un xilofon pe care Logan Îl primise la cea de-a patra aniversare a sa. Clang și cling și bong, o cacofonie ce semăna mai mult cu soneria de la telefon decât cu muzica. Și atunci se trezi. Logan se clătină prin camera de zi și ridică receptorul din furcă. — Ce-i? Întrebă el. — Crăciun fericit și ție. Colin Miller. — O, Doamne... Logan Încercă să se trezească frecându-se la ochi. E șase jumătate. Ce-ai tu cu diminețile? Ați găsit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]