7,234 matches
-
voievodul Și se gândi că nu-i de-ajuns Să fii mereu măreț și veșnic De măreția ta cuprins. Mai trebuie să ai un suflet Frumos, și blând și iubitor De vrei să fii iubit de lume Și de podoaba codrului. Prin anii 1978-89, Adrian Păunescu prezenta Cenaclul Flacăra la TV și în piețele publice, pe stadioane, acest minunat cântec, cu versurile de mai sus, îl cânta o tânără din Iași pe nume Crenguța. Nu-mi pot închipui acum, cum l-
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
aici, cu dânsul! Numaidecât! Ne-am înțeles? Ies pușcă din sală și o pornesc pe urmele colegului bănuit să fie autorul glumei. Îl caut pe unde intuiam că ar putea să fie pe la Cofetăria "Gaudeamus" din colț ori la bufetul "Codrul Cosminului" din piața "Sfântul Spiridon", unde mai obișnuiesc uneori să meargă colegii la un vin profiriu; dar nu-l întâlnesc decât târziu la Târgușorul Copou, la cantină. Când îi spun despre ce-i vorba, se face cum îi buba și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
solicitat și utilizat ca translator și însoțitor. Sau chiar conducător, pentru unele grupuri de turiști din Occident. Însoțea mai ales indivizi bogați din Vest, care, venind ca investitori, participau la partide de vânat, iarna la urși, ori la mistreți, în codrii din Obcinile Bucovinei. Era un om înalt, slab, deșirat, ușor adus de spate. Blond. Avea o față lunguiață, cu multe riduri în jurul ochilor, cu niște sprâncene groase, brumării, bârligate și stufoase, sub care licăreau doi ochișori albaștri, spălăciți. Când îți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
implicații grave atât pentru România, cât și pentru întreaga zonă balcanică tot de această așezare îl legau anii urmați la grădiniță și școala primară, incursiunile întreprinse cu fratele său, Constantin, și alți copii de seama lui pe potecile umbroase din Codrii Orheiului și Lăpușnei, clipele în care a primit și citit "abecedarul scris în dulcele grai românesc", dar și "serile în care mama termina mai repede treburile casei" și el o ruga "să citească fragmente din Amintirile lui Creangă și din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Anuarul Muzeului Județean". Revista, al cărei redactor șef am fost până la revenirea la catedră, în 1980, a fost concepută ca o salbă bogată de rubrici, după modelul publicației ce ieșea în perioada interbelică la Cernăuți, sub redacția lui Ion Nistor, "Codrul Cosminului", cuprinzând: studii de istorie, pagini din istoria culturii Bucovinei, documente, medalioane, muzeologie, note, recenzii, cronici, rapoarte arheologice, aspecte din viața și activitatea muzeului. Această revistă științifică a avut și continuă să aibă un rol foarte important. În jurul ei s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
232 Erich Beck și Bucovina 279 Bucovina și mitul habsburgic 295 Redactor: Simona Modreanu Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Pictorului nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași, tel./fax. 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN ROMANIA 1 Publicat în "Codrul Cosminului", nr. 12, 2006 2 Publicat în Românii din afara granițelor țării. Evoluție istorică și situație prezentă în perspective integrării României în Uniunea Europeană, Lucrările Simpozionului Internațional Iași-Chișinău, 8-12 noiembrie 2006, coordonatori Mircea-Cristian Ghenghea, Iulian Pruteanu-Isăcescu, Casa Editorială Demiurg, Iași, 2006. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------1
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
face de lucru cu mătura aia. Era oricum a doua pereche de ochi a soțului și stăpânului pentru tot ce ieșea și intra pe poarta Unității petrecut de haita aia de câini de pripas cărora doar ea le Împărțea din codrii de pâine și mămăligă rămași de la masă. Zdreanța aia de halat Îmbâcsită de praf de ciment și mutra Întunecată și ponosită de veghe asupra avutului te-ar fi dus cu gândul la un soi de vrăjitoare ori mumă a pădurii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
omenirea vreodată!... Cei fără Dumnezeu și Cruce, sunt din nou la Prut, și, ca și strămoșii noștri, în vremi de restriște, trebuie să fugim din calea lor. Vechi altare vor sări în țăndări, apele se vor roși de sângele victimilor, codrii vor arde ca torțe aprinse și, cum scrie în Apocalips: „... oamenii se vor ascunde în peșteri și în stâncile munților și căuta-vor moartea și nu o vor afla, și vor pofti să moară, moartea însă va fugi de ei
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
mi-am retras mâna rămasă întinsă spre cer, murmurând cu o tristețe în suflet nemărginită... „Rămâneți cu bine, oameni buni... rămâneți cu bine!” Capitolul IV ULTIMUL SPECTACOL... 1945... După un întreg an de pribegie, ne întorceam acasă... Trenul aluneca prin codrii Bârnovei, ca un șarpe lung și negru. Urmează stația Bârnova..!”, se auzi glasul gros al cheferistului de pe culuar. Ne apropiam de casă. După verificarea frânelor... trenul își dădu drumul prin tunel într-un iureș amețitor. „Încă o jumătate de ceas
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cineva în întunericul din compartiment. Un fior ne săgetă inima la toți. După un an de pribegie, în marele refugiu, ne întorceam acasă... acasă la noi. La ieșirea din tunel, trenul se repezi la vale cu o iuțeală năucitoare, înfiorând codrii cu șuierul mașinii și huruitul asurzitor al roților pe șine. Nălucind pe la ferești, copacii alergau îndărăt, vâjâind și plesnind cu frunzele în geamuri, parcă vrând să se năpustească înăuntru. Pe partea dreaptă, un perete de un verde crud, primăvăratec, se
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
se prăvălea în văi adânci până în șes... și privirea ți se pierdea în zările îndepărtate, pe culmile cenușii ale dealurilor Moldovei. O priveliște neașteptată și negrăit de frumoasă se înfățișa ochilor. Un șuierat prelung, parcă speriat, aproape jalnic, trezește somnul codrilor Bârnovei... toată valea ăuind de ecoul lui. Învăluit într-o ceață subțire, cenușiu albăstrie, cu nuanțe roșiatice ale asfințitului... Orașul celor șapte coline, cum i se mai spunea Iașului, începu a se arăta... Pe cer sus, sus de tot, pluteau
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
răsăreau doar hornurile cu fuioare subțiri de fum.. „.. O iarnă cum n-o mai fost alta..!”, spun bătrânii. Și, tot ningea, ningea întruna, cu fulgi mari și grei.. Crivățul gemea cumplit. Urlete de fiare flămânde, străbăteau de sus, din inima codrilor. În nopțile senine, cu lună plină, povesteau ei înfiorați..sălbăticiunile înfometate, se apropiau de sate, peste garduri, care nu se mai știa pe unde sunt. Uneori, stând pe coadă cu botul întins spre cer, dădeau drumul unor urlete prelungi, lugubre
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
gândurile lor, tăceau... tăceau, și, scormoneau cu ochii mai adânc în șperlă, de parcă acolo ar fi aflat adevărul și dreptatea... O clipă, trase cu urechea înspre pădurea din vale, ca jivinele la pândă.. Nici o suflare... Pădurea părea pustie, doar... tăcerea codrilor cu clătinarea frunzelor, răsuflarea apelor, chemări în răstimpuri de sălbăticiuni, ori păsări de noapte... Stăteau muți ca să asculte foșnetul nopții din pădure...și-i înfiora... „ - Unde s-o fi dus căpitanul...Ce s-o fi întâmplat cu el ?!”, murmură Cârțu
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
În Ion Cârțu avea încredere ca în sine, dar nu avea nici o cât de mică dovadă împotriva lui Alistar. Era duminică... înainte de ivirea zorilor, dar mai era încă până a se crăpa de ziuă. Un bubuit de armă răscoli somnul codrilor la poalele Hășmașului și din valea Bicăjelului, cu ecouri vălurite până mai departe înspre văile Dămucului... urmat de o rafală de armă automată. Baltă, odată cu toți ceilalți, sări direct în picioare... recunoscând semnalul de alarmă dat de Neagu, la postul
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Alistar, se pomeni strigând...” - Alistar !.. Unde-i Alistar ?!” Întâlnindu-i privirea întunecată a lui Cârțu... răcni mai tare, din tot plămânul...” .. Unde-i Alistar..?!”, scrâșnind printre dinți. Dar, nici nu s-a stins bine ecoul răcnetului său, înghițit în inima codrilor, că, de după niște tufari, Alistar apăru ridicându-și pantalonii, și cu un calm uimitor, spunând..” „ - Aici sunt, Căpitane... sunt aici !”. Baltă își mușca buzele la sânge, de rușine.. că, pentru a doua oară îl năpăstuia pe nedrept de „vânzare”. Cârțu
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
odihnească în pace, să-l primească și să-l ierte !”, încheie rugăciunea Tudosă. „ - Dumnezeu să-l ierte !”, murmurară toți camarazii, și-și făcură cruci de mai multe ori, săși simtă sufletul ușurat. Baltă simți cum îl pătrunde întunecata liniște a codrilor.. cum totul fusese spulberat de sufletul de gheață al mormântului. Deodată, un răget de urs, sfâșie liniștea muntelui, și încă unul.. și încă unul, și apoi, toți deodată, înspăimântător de furioși. Toți camarazii îi căutară privirea, prin întuneric, a lui
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
repede pe cer, argintie ca un zbor de hulub. Noaptea era senină, cerul înstelat, dar, copacii întunecau mai tare pădurea. Toți erau numai ochi și urechi... îi așteptau. Așteptau ca vietățile la pândă... Nici o suflare... Pădurea părea pustie,.. Doar tăcerea codrilor, cu clătinarea crengilor, chemări în răstimpuri de sălbăticiuni, păsări de noapte croncănind, ori câte un fâlfâit greu de aripi... Țipătul unei păsări de noapte, spintecă tăcerea.. ca un tăiș de sabie. Căpitanul Baltă tresări... Era semnalul dat de Sofronie, care
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Căpitanul Baltă tresări... Era semnalul dat de Sofronie, care din punctul de observație supraveghea Cheile și marginea pădurii. „Țipătul păsării”, venea cu vești rele. De jur împrejur, întunericul era negru, tainic și plin de amenințări.. Ei scormoneau cu ochii adâncimea codrului, pe versantul estic al Danciului, prin minte trecându le fel de fel de gânduri. La fiecare trosnet de vreasc călcat, toți tresăreau ca scuturați de un fior. O mitralieră toca întruna, nimicitor, ținându-i pe loc și, tăindu-le retragerea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
și Iason, fugăriți de Aetes: am dorit să ajung în locul în care, potrivit legendei, se afla ascunsă Lâna de Aur. Pentru asta, m-am documentat precis, recitind atent Argonauticele lui Apollonios din Rhodos. Mâinile mele au pipăit scoarța salcâmului din codrul sacru în care a fost sacrificat berbecul ritualic. Sacrificiile omenești trebuie să fi fost frecvente pe atunci: se credea că pot face pământul mai roditor și pot îmbunătăți rasa oamenilor. O preoteasă locală alegea pe cel mai curajos tânăr, îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
îmi poartă trupul să-și întâlnească începutul. De acolo, din clipita aceea, voi porni din nou; de acolo va prinde aripi renașterea mea. Poate că acum încep să înțeleg bucuria geților când ajung la epilogul aventurii lor pământești. Revoltă Toamnă. Codrul nu mai e decât un mormânt pustiu. Dacă voi muri aici, poate că alt poet - eu însumi într-o altă viață - va putea să exprime aceeași stare de dezolare tombală. Mă cuprinde un strigăt de revoltă infinită. Socrate Plouă fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
avea puterea să mute luna de pe orbită și să alunge în beznă caii soarelui. Se credea că e-n stare să oprească brusc ziua să-nlocuiască noaptea și să țină râurile în loc, să facă pietrele să umble și să miște codrii uriași și sălbatici. Unii jurau că au văzut-o călcând, înspăimântătoare, cu părul despletit, printre mormintele deschise, ca să adune oseminte din ruguri ce încă mai ardeau. Ca să se răzbune pe Iason, plăsmuia figuri din ceară și le înfigea apoi un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
a purta La izvoare reci, Să te răcorești Pe mâni până-n coate De fiori de moarte. Și-ți va mai ieși Lupul înainte, Ca să te spăimânte. Să nu te spăimânți, Frate bun să-l prinzi, Că lupul mai știe Seama codrilor Și-a potecilor. Și el te va scoate La drumul de plai, La-un fecior de crai, Să te ducă-n rai, C-acolo-i de trai; În dealul cu jocul, C-acolo ți-e locul; ’ N câmpul cu bujorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
de o energie celestă. Nu știu dacă mai contează biografia proprie. Mă întorc la Sulmona, îmi retrăiesc copilăria pură. Călătorie în Geția (2) În drumul nostru dificil spre Sarmisegetuza am întâlnit multe făpturi și animale necunoscute ce populează pădurea - sau codrul, cum îi spun geții în limba lor zgrunțuroasă. Pe aici există un curios atașament între desișul plin de fiare și de păsări exotice și omul nesofisticat ce locuiește prin părțile astea. Înregistrez uimit gesturi și răspunsuri ciudate. Le trăiesc aproape
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
victima marelui seducător care s-a căsătorit cu o femeie nobilă și bogată ca să poată trăi mai bine într-un status rei publicae felicissimus. Călătorie în Geția (5) Călătoria e fabuloasă. Zi și noapte traversăm râuri și râulețe, dormim în codrul cel mai adânc, mereu ascunși de vederea dușmanilor, care pot fi romani, bastarni, sarmați sau alte neamuri ce dau năvală pe aceste meleaguri. Cunosc un peisaj atât de diferit, de sălbatic, plin de animale pe care nu le-am mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
concupiscentă a lui Apollo. Cavalerii Danubieni Într-o seară am rămas să înoptăm afară din sat pentru că ne depărtaserăm prea mult. Deoarece era târziu, am fost găzduiți de un prieten roman, care dezertase din armata imperială și se retrăsese în codru, căsătorindu-se cu o getă. Cu prilejul acela, am putut să asist la un ritual secret, săvârșit de o sectă ocultă, cunoscută sub numele de Cavalerii Danubieni. Nimeni nu vorbea deschis despre acești războinici călare, care apărau teritoriul sacru din jurul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]