6,024 matches
-
Opinia judecătorilor din cadrul Judecătoriei Vaslui cu privire la problema de drept ce formează obiectul sesizării a fost în sensul că, în raport cu criteriile stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, respectiv "criteriile Frigel" (Engel și alții c. Olandei), se poate concluziona că în procesul penal inculpatului i se impută același comportament ilicit pentru care a fost sancționat în altă materie decât cea penală (civilă, fiscală sau contravențională), putându-se aprecia prin prisma jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la art. 4
DECIZIE nr. 8 din 30 martie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept: dacă sintagma "când faţă de acea persoană s-a pronunţat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeaşi faptă, chiar şi sub altă încadrare juridică" folosită de legiuitor în cuprinsul art. 6 din Codul de procedură penală, care consfinţeşte principiul "ne bis in idem". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272450_a_273779]
-
DE IDENTITATE/INTERNATIONAL IDENTITY CODE: Utilizându-se se confirmă țara de origine a structurii/unității ce trebuie deplasate. IX. SITUAȚIA GENERALĂ A MIȘCĂRII/GENERAL MOVEMENT SITUATION: Printr-o frază scurtă se descrie și se evaluează situația tuturor mișcărilor în cadrul operațiilor, concluzionând evaluarea prin una din următoarele trei niveluri (folosind semaforul): - "verde" - misiunea poate fi îndeplinită fără probleme; - "galben" - restricții minore privind îndeplinirea misiunii; - "roșu" - restricții majore privind îndeplinirea misiunii. Dacă situația este sub nivelul "verde", descrierea și evaluarea va conține informații
INSTRUCŢIUNI din 15 ianuarie 2014 privind operaţiunile de mişcare şi tranSport ale marilor unităţi şi unităţilor militare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272281_a_273610]
-
esențială într-un stat democratic. În ceea ce privește susținerile referitoare la "pervertirea" condiției stabilite de lege și pretinsul comportament fraudulos al unor candidați, acestea nu constituie critici de constituționalitate și, prin urmare, nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale. 49. Concluzionând în privința excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , Curtea constată că legislația electorală din România a stabilit și stabilește condiția prezentării unei liste de susținători la depunerea candidaturii de către candidații independenți, condiție ce
DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272564_a_273893]
-
autorităților. Situația a creat pierderi semnificative pentru reclamante și a încălcat drepturile lor garantate de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. 37. Guvernul a susținut că licențele societăților reclamante au fost retrase în conformitate cu legea, întrucât instanțele interne au concluzionat că nu mai erau îndeplinite condițiile în care licențele în litigiu fuseseră acordate. În plus, societățile reclamante avuseseră ocazia să sesizeze instanțele pentru o analiză amănunțită cu plângerile lor. În cele din urmă, Guvernul a subliniat că societățile reclamante nu
HOTĂRÂRE din 15 decembrie 2015 în Cauza S.C. Antares TranSport - S.A. şi S.C. Transroby - S.R.L. împotriva României (fond). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272719_a_274048]
-
Prin urmare, reclamantele nu aveau o șansă realistă pentru a fi acceptate să participe la licitație și de a-și continua activitatea care fusese autorizată în baza licențelor în litigiu. 51. Considerațiile anterioare sunt suficiente pentru a permite Curții să concluzioneze că reclamantele au suferit o povară individuală excesivă cauzată de măsura de reglementare. În consecință, a fost încălcat art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. II. Cu privire la aplicarea art. 41 din Convenție 52. Art. 41 din Convenție prevede: În
HOTĂRÂRE din 15 decembrie 2015 în Cauza S.C. Antares TranSport - S.A. şi S.C. Transroby - S.R.L. împotriva României (fond). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272719_a_274048]
-
la conceptul de acces liber la justiție care trebuie să fie concret și efectiv, invocând în acest sens o serie de cauze ale Curții Europene a Drepturilor Omului, precum Vermeire contra Belgiei, Weissman contra României, Iorga contra României etc. 9. Concluzionând, autorul excepției de neconstituționalitate susține că aplicarea în mod diferențiat a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , în sensul că taxele stabilite pentru acțiunile evaluabile în bani au un cuantum diferit față de cele pentru acțiunile neevaluabile, este
DECIZIE nr. 466 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 7 şi art. 39 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274572_a_275901]
-
lit. a), b) și c) din Legea nr. 656/2002 , republicată, cu modificările ulterioare, deși instanța care a formulat sesizarea a fost învestită cu fapte încadrate numai în dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. a) și c) din legea menționată, concluzionând că întrebarea este nepertinentă. A opinat că, în măsura în care se va aprecia asupra fondului, nu este necesar să se distingă între cele trei litere ale articolului menționat, putându-se da o rezolvare de principiu, respectiv că infracțiunile se rețin în concurs
DECIZIE nr. 16 din 8 iunie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la cuprinsul acţiunilor enumerate în art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274568_a_275897]
-
apreciază că eventuala compatibilitate a acestora cu dreptul de proprietate, respectiv cu garanțiile constituționale ale art. 44, se impune a fi analizată de la caz la caz, în funcție de justificarea oferită de debitor, dar și de situația concretă a creditorului, neputându-se concluziona, de plano, în sensul neconstituționalității acestora. În același sens, prin analogie, pot fi reținute considerentele deciziilor Curții Constituționale nr. 31/2015 și nr. 528/2013 și ale Deciziei Curții Europene a Drepturilor Omului din 4 septembrie 2012, pronunțată în Cauza
DECIZIE nr. 250 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) şi art. 10 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274155_a_275484]
-
competența deplină de a examina fondul plângerii sale (a se vedea supra, pct. 19 și următoarele). În această privință, prezenta cauză diferă în mod esențial de Begu împotriva României (nr. 20.448/02, 15 martie 2011), în care Curtea a concluzionat că reclamantul, care fusese condamnat printr-o hotărâre definitivă din 22 decembrie 2003, adică înainte de intrarea în vigoare a noilor prevederi ale Codului de procedură penală, nu avea la dispoziție nicio cale de atac efectivă pentru a se plânge de
HOTĂRÂRE din 16 iulie 2013 în Cauza Bălteanu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274158_a_275487]
-
a)-c) din Legea nr. 263/2010 . 14. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile de lege criticate instituie discriminări și, prin urmare, deși nu indică expres textul de referință din Constituție, Curtea constată că, în mod rezonabil, se poate concluziona că susține încălcarea prevederilor art. 16 din Constituție privind egalitatea în drepturi. 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate din Legea-cadru nr. 284/2010 prevăd acordarea - pentru personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut
DECIZIE nr. 344 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 1 din 17 februarie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, şi ale art. 51 lit. a)-c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274365_a_275694]
-
privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare. Întrucât în cazul inculpaților minori nu se pot pronunța hotărâri de condamnare la pedepse privative de libertate, de amânare a aplicării pedepsei ori de renunțare la aplicarea pedepsei, s-a concluzionat în sensul că instanța de judecată nu poate dispune prelevarea de la aceștia a probelor biologice, chiar dacă infracțiunea săvârșită face parte din categoria celor prevăzute în anexa la Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice
DECIZIE nr. 5 din 16 mai 2016 privind examinarea recursului în interesul legii referitoare la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273013_a_274342]
-
această măsură trebuie să fie incidentă în cazul minorilor cărora li s-au aplicat măsuri educative pentru infracțiunile enumerate în anexa la Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare. Prin urmare, s-a concluzionat în sensul că excluderea aplicării art. 7 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare cu privire la minorii cărora li s-au aplicat măsuri educative privative sau neprivative de libertate nu este consecința voinței
DECIZIE nr. 5 din 16 mai 2016 privind examinarea recursului în interesul legii referitoare la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273013_a_274342]
-
Mai mult, măsurile ar putea avea chiar un efect de prevenție asupra comportamentului minorului. Având în vedere caracterul neunitar al jurisprudenței naționale, Curtea Supremă din Olanda a pronunțat la 13 mai 2008 o hotărâre în interesul legii în cadrul căreia a concluzionat că minorii nu erau persoane exceptate de la măsurile prevăzute de lege și, mai mult, o astfel de exceptare nu ar putea să rezulte din Convenția privind drepturile copilului. Referitor la plângerile reclamantului adresate Curții Europene a Drepturilor Omului, acestea au
DECIZIE nr. 5 din 16 mai 2016 privind examinarea recursului în interesul legii referitoare la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273013_a_274342]
-
544/96, pct. 28, CEDO 1999-I]. Astfel, Curtea a menționat că, deși este de competența instanței naționale, în principiu, să se pronunțe cu privire la necesitatea sau la oportunitatea de a cita un martor, circumstanțe excepționale ar putea determina Curtea să concluzioneze că neascultarea unei persoane ca martor nu este compatibilă cu art. 6 (Bricmont împotriva Belgiei, 7 iulie 1989, pct. 89, seria A nr. 158). 36. Cu privire la faptele speței, Curtea constată, în primul rând, că și Curtea de Apel Constanța a
HOTĂRÂRE din 15 septembrie 2015 în Cauza Moinescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270681_a_272010]
-
semnificativ caracterul efectiv al dreptului la apărare (Găitănaru, citată anterior, pct. 32, Văduva, citată anterior, pct. 50 și, mutatis mutandis, Lacadena Calero împotriva Spaniei, nr. 23.002/07, pct. 49, 22 noiembrie 2011). 40. Aceste elemente îi permit Curții să concluzioneze că respectiva condamnare a reclamantului pentru favorizarea infractorului, pronunțată fără ascultarea directă a martorilor, deși acesta fusese achitat de două instanțe inferioare, este contrară cerințelor unui proces echitabil în sensul art. 6 § 1 din Convenție. 41. Prin urmare, a fost
HOTĂRÂRE din 15 septembrie 2015 în Cauza Moinescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270681_a_272010]
-
patrimoniului lui D.M.M. - au fost imputate persoanei în cauză în cadrul celei de a doua proceduri, nu este mai puțin adevărat că cele două proceduri în cauză coincideau în privința actelor de violență. 38. Or, în cauze similare prezentei spețe, Curtea a concluzionat deja în sensul existenței, în esență, a acelorași fapte, chiar dacă cele două proceduri vizate au tratat elemente parțial diferite (a se vedea, în acest sens, Gradinger împotriva Austriei, 23 octombrie 1995, pct. 55, seria A, nr. 328-C). Cel mai recent
HOTĂRÂRE din 23 iunie 2015 în Cauza Butnaru şi Bejan-Piser împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269443_a_270772]
-
2012), în care reclamanții au făcut obiectul a două proceduri distincte privind o manifestare la care participaseră, Curtea a admis că infracțiunile de săvârșirea cărora persoanele în cauză erau acuzate erau diferite în raport cu un anumit număr de elemente, dar a concluzionat că procedurile se suprapuneau în ceea ce privește elementele esențiale ale infracțiunilor (ibidem, pct. 157). 39. În ceea ce privește Cauza Muslija citată anterior, în care reclamantul făcuse obiectul a două proceduri - administrativă și, respectiv, penală - pentru că își lovise fosta soție, Curtea a urmat un raționament
HOTĂRÂRE din 23 iunie 2015 în Cauza Butnaru şi Bejan-Piser împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269443_a_270772]
-
suprapuneau în ceea ce privește elementele esențiale ale infracțiunilor (ibidem, pct. 157). 39. În ceea ce privește Cauza Muslija citată anterior, în care reclamantul făcuse obiectul a două proceduri - administrativă și, respectiv, penală - pentru că își lovise fosta soție, Curtea a urmat un raționament identic și a concluzionat că faptele erau esențial aceleași, întrucât actele de violență erau, între altele, un element atât al abaterii administrative, cât și un element al infracțiunii (ibidem, pct. 34). 40. În același timp, în Cauza Ruotsalainen împotriva Finlandei (nr. 13.079/03
HOTĂRÂRE din 23 iunie 2015 în Cauza Butnaru şi Bejan-Piser împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269443_a_270772]
-
și un element al infracțiunii (ibidem, pct. 34). 40. În același timp, în Cauza Ruotsalainen împotriva Finlandei (nr. 13.079/03, 16 iunie 2009), în care reclamantul fusese condamnat în două rânduri pentru infracțiuni prevăzute de legislația fiscală, Curtea a concluzionat că faptele de care era acesta acuzat în cadrul procedurilor respective erau, în esență, aceleași, chiar dacă elementul intențional nu fusese reținut decât în cadrul primei proceduri (ibidem, § 56). 41. În schimb, în Cauza Pirttimaki împotriva Finlandei (nr. 35.232/11, 20 mai
HOTĂRÂRE din 23 iunie 2015 în Cauza Butnaru şi Bejan-Piser împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269443_a_270772]
-
care era acesta acuzat în cadrul procedurilor respective erau, în esență, aceleași, chiar dacă elementul intențional nu fusese reținut decât în cadrul primei proceduri (ibidem, § 56). 41. În schimb, în Cauza Pirttimaki împotriva Finlandei (nr. 35.232/11, 20 mai 2014), Curtea a concluzionat că nu fusese încălcat art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenție pe motiv că cele două proceduri menționate nu se refereau la fapte, în esență, identice, întrucât circumstanțele de fapt și părțile erau diferite (ibidem, pct. 51-52). 42. Prin
HOTĂRÂRE din 23 iunie 2015 în Cauza Butnaru şi Bejan-Piser împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269443_a_270772]
-
afirma că reclamantul a fost trimis în judecată în mai multe rânduri pentru "o infracțiune pentru care fusese deja achitat sau condamnat printr-o hotărâre definitivă" [Garaudy împotriva Franței (dec.), nr. 65.831/01, CEDO 2003-IX (extrase)]. Astfel, Curtea a concluzionat în sensul caracterului vădit nefondat al unei cereri într-o cauză în care instanța națională pusese capăt celei de-a doua proceduri atunci când a fost pronunțată o hotărâre definitivă în cadrul primei proceduri [Zigarella împotriva Italiei (dec.), nr. 48.154/99
HOTĂRÂRE din 23 iunie 2015 în Cauza Butnaru şi Bejan-Piser împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269443_a_270772]
-
legii. 15. Cu privire la încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (4) și art. 126 alin. (1), se face referire la jurisprudența Curții Constituționale, precum și la doctrina referitoare la principiul separației puterilor în stat și la principiul loialității constituționale, concluzionându-se că respectarea acestor principii nu presupune un individualism al fiecărei puteri care acționează conform puterilor conferite, ci și o cooperare loială între autoritățile publice. Niciuna dintre cele trei puteri statale nu poate interveni peste competențele altei puteri, limitând sau
DECIZIE nr. 887 din 15 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38^2, art. 38^3 alin. (1), (3) şi (5), art. 38^9, art. 41^1 şi art. 41^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996 , precum şi ale art. II din Legea nr. 20/2015 pentru aprobarea acestei ordonanţe de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269969_a_271298]
-
reclamantului, respectiv cu garanțiile constituționale ale art. 44, se impune a fi analizată de la caz la caz, în funcție de justificarea oferită de debitor, dar și de situația concretă a creditorului (data dobândirii dreptului de proprietate fiind relevantă), de plano, neputându-se concluziona în sensul neconstituționalității acestora. În susținerea acestei opinii, instanța judecătorească invocă considerentele deciziilor Curții Constituționale nr. 31 din 3 februarie 2015 și nr. 528 din 9 octombrie 2014, precum și Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului din 4 septembrie 2012, pronunțată
DECIZIE nr. 15 din 19 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) şi art. 10 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270159_a_271488]
-
10 coroborat cu art. 3 alin. (2) din Legea nr. 164/2014 consideră că eventuala compatibilitate a acestora cu dreptul de proprietate, respectiv cu garanțiile constituționale ale art. 44, se impune a fi analizată de la caz la caz, neputându-se concluziona, de plano, în sensul neconstituționalității acestora. 12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de
DECIZIE nr. 15 din 19 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) şi art. 10 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270159_a_271488]
-
Concurenței conferă forță obligatorie angajamentelor propuse de întreprinderi, în măsura în care acestea sunt suficiente pentru protecția concurenței și dacă îndeplinirea lor conduce la înlăturarea situației care a determinat declanșarea investigației. Decizia Consiliului Concurenței poate fi adoptată pe o durată determinată și poate concluziona, fără audierea părților implicate, că nu mai există motive pentru acțiunea autorității de concurență. ... (4) În cazul în care Consiliul Concurenței constată că angajamentele nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (3), acesta va informa, în scris, întreprinderile cu privire la motivele pentru
LEGE nr. 21 din 10 aprilie 1996 (**republicată**)(*actualizată*) legea concurenţei*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269552_a_270881]