6,847 matches
-
locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,93%), cu o minoritate de romi (1,18%). Pentru 1,89% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,86%). Pentru 1,89% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Aninoasa, Gorj () [Corola-website/Science/298744_a_300073]
-
români (96,93%), cu o minoritate de romi (1,18%). Pentru 1,89% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,86%). Pentru 1,89% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Aninoasa, Gorj () [Corola-website/Science/298744_a_300073]
-
și din Sibiu, Rășinariul fiind legat de oraș, din 1947, printr-o linie de tramvai electric. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 5.281 locuitori, dintre care 5.229 români, 32 țigani, 13 germani, 4 maghiari ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 4.798 ortodocși, 454 greco-catolici, 11 romano-catolici, 7 luterani, 7 baptiști, 4 reformați ș.a. Biserica a fost construită din piatră și cărămidă între anii 1725-1758 pe cheltuiala episcopului greco-catolic Petru Pavel Aron de la Blaj. Edificiul a
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
mai demult se afla locul de judecată și cimitirul satului. Pe locul actualei biserici de piatră a existat o mai veche biserică din lemn, datată 1688, și vândută în secolul al XVIII-lea parohiei din Satu Nou, Brașov. Odată cu tulburările confesionale iscate de intervenția mitropoliților sârbi de la Carloviț, în deceniul al șaselea al secolului al XVII-lea, s-a instalat la Rășinari episcopul sârb Dionisie Novacovici, urmat de Sofronie Chirilovici, Ghedeon Nichitici și Gherasim Adamovici. Prezența sârbă la Rășinari a avut
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (55,24%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (37,27%) și romi (5,64%). Pentru 1,7% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (57,78%), dar există și minorități de reformați (33,26%) și baptiști (3,98%). Pentru 1,97% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel: Prima menționare documentară
Comuna Căpușu Mare, Cluj () [Corola-website/Science/299558_a_300887]
-
7% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (57,78%), dar există și minorități de reformați (33,26%) și baptiști (3,98%). Pentru 1,97% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel: Prima menționare documentară a satului Căpușu Mare este din 1282. În Evul Mediu sat preponderent maghiar, aparținând episcopatului ardelean, apoi domeniu latifundiar al Gilăului.
Comuna Căpușu Mare, Cluj () [Corola-website/Science/299558_a_300887]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,65%). Principalele minorități sunt cele de romi (3,45%) și maghiari (1,19%). Pentru 4,52% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (73,46%), dar există și minorități de penticostali (12,61%), martori ai lui Iehova (3,2%) și greco-catolici (2,63%). Pentru 4,96% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. De-a lungul timpului populația comunei
Comuna Ciurila, Cluj () [Corola-website/Science/299577_a_300906]
-
este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (73,46%), dar există și minorități de penticostali (12,61%), martori ai lui Iehova (3,2%) și greco-catolici (2,63%). Pentru 4,96% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:
Comuna Ciurila, Cluj () [Corola-website/Science/299577_a_300906]
-
anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (51,91%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (36,75%) și romi (7,95%). Pentru 3,33% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (55,68%), dar există și minorități de reformați (26,32%), romano-catolici (9,42%), penticostali (1,97%) și adventiști de ziua a șaptea (1,11%). Pentru 3,4% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Populația comunei
Comuna Aghireșu, Cluj () [Corola-website/Science/299566_a_300895]
-
de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (55,68%), dar există și minorități de reformați (26,32%), romano-catolici (9,42%), penticostali (1,97%) și adventiști de ziua a șaptea (1,11%). Pentru 3,4% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Populația comunei a evoluat de-a lungul timpului astfel: Din punct de vedere confesional evoluția demografică a fost următoarea: Următoarele obiective istorice din Aghireșu au fost înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului
Comuna Aghireșu, Cluj () [Corola-website/Science/299566_a_300895]
-
reformați (26,32%), romano-catolici (9,42%), penticostali (1,97%) și adventiști de ziua a șaptea (1,11%). Pentru 3,4% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Populația comunei a evoluat de-a lungul timpului astfel: Din punct de vedere confesional evoluția demografică a fost următoarea: Următoarele obiective istorice din Aghireșu au fost înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010: Prima menționare documentară a satului Aghireșu este din
Comuna Aghireșu, Cluj () [Corola-website/Science/299566_a_300895]
-
Bisericii se adunau "7 care de fân" ("Foeneta Currum: 7"). Numele satului, precum și al preoților, erau redactate cu ortografie maghiară, întrucât rezultatele recensământului erau destinate unei comisii alcătuite din neromâni, îndeosebi din maghiari În trecut educația se făcea în școli confesionale: reformată (datată din anul 1864) și greco-catolică (înființată în 1869, când au fost înscriși 26 elevi, din care 15 băieți și 11 fete). Azi se invață în "Școala Generală" care funcționează într-o clădire din 1907. Satul are un tezaur
Vișea, Cluj () [Corola-website/Science/299560_a_300889]
-
locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (84,26%), cu o minoritate de maghiari (11,62%). Pentru 3,14% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (74,66%), dar există și minorități de reformați (10,37%), penticostali (4,8%) și martori ai lui Iehova (3,11%). Pentru 3,23% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Populația comunei a evoluat de-a
Comuna Jucu, Cluj () [Corola-website/Science/299559_a_300888]
-
este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (74,66%), dar există și minorități de reformați (10,37%), penticostali (4,8%) și martori ai lui Iehova (3,11%). Pentru 3,23% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Populația comunei a evoluat de-a lungul timpului astfel: Din punct de vedere confesional evoluția demografică a fost următoarea: Domeniul Juc a aparținut familiei nobiliare Suki, odinioară una din cele mai bogate și mai influente familii din Transilvania. Primele atestări
Comuna Jucu, Cluj () [Corola-website/Science/299559_a_300888]
-
există și minorități de reformați (10,37%), penticostali (4,8%) și martori ai lui Iehova (3,11%). Pentru 3,23% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Populația comunei a evoluat de-a lungul timpului astfel: Din punct de vedere confesional evoluția demografică a fost următoarea: Domeniul Juc a aparținut familiei nobiliare Suki, odinioară una din cele mai bogate și mai influente familii din Transilvania. Primele atestări documentare datează din secolul al XIV-lea. "Jucu de Jos" apare menționat în documente
Comuna Jucu, Cluj () [Corola-website/Science/299559_a_300888]
-
anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (82,76%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (11,61%) și romi (1,11%). Pentru 4,52% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (57,33%), dar există și minorități de greco-catolici (23,69%), reformați (10,23%), penticostali (2,21%) și romano-catolici (1,57%). Pentru 4,52% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Populația comunei a evoluat de-a
Comuna Aiton, Cluj () [Corola-website/Science/299567_a_300896]
-
este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (57,33%), dar există și minorități de greco-catolici (23,69%), reformați (10,23%), penticostali (2,21%) și romano-catolici (1,57%). Pentru 4,52% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Populația comunei a evoluat de-a lungul timpului astfel: Din punct de vedere confesional evoluția demografică a fost următoarea: Pe teritoriul comunei au fost descoperite urmele mai multor vechi așezări din neolitic (cultura Turdaș, mileniul al IV-lea î.e.n.), din
Comuna Aiton, Cluj () [Corola-website/Science/299567_a_300896]
-
există și minorități de greco-catolici (23,69%), reformați (10,23%), penticostali (2,21%) și romano-catolici (1,57%). Pentru 4,52% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Populația comunei a evoluat de-a lungul timpului astfel: Din punct de vedere confesional evoluția demografică a fost următoarea: Pe teritoriul comunei au fost descoperite urmele mai multor vechi așezări din neolitic (cultura Turdaș, mileniul al IV-lea î.e.n.), din epoca bronzului, din epoca fierului (Hallstatt și La Tène), din perioada stăpânirii romane și
Comuna Aiton, Cluj () [Corola-website/Science/299567_a_300896]
-
anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (61,53%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (29,02%) și romi (6,39%). Pentru 2,88% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (58,78%), dar există și minorități de reformați (22,49%), romano-catolici (7,61%), penticostali (2,02%), greco-catolici (1,84%) și baptiști (1,28%). Pentru 3,37% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Populația comunei a
Comuna Baciu, Cluj () [Corola-website/Science/299569_a_300898]
-
punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (58,78%), dar există și minorități de reformați (22,49%), romano-catolici (7,61%), penticostali (2,02%), greco-catolici (1,84%) și baptiști (1,28%). Pentru 3,37% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Populația comunei a evoluat de-a lungul timpului astfel: Structira populației, dispusă pe localitățile comunei la Recensământul din 2011 era astfel: Cercetările arheologice au relevat faptul că localitatea Baciu prezintă urma unor așezări încă din neolitic. Din perioada ocupației române
Comuna Baciu, Cluj () [Corola-website/Science/299569_a_300898]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (86%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (8,44%) și romi (2,81%). Pentru 2,75% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (74,12%), dar există și minorități de greco-catolici (11%), reformați (7,56%), penticostali (2,5%) și baptiști (1,19%). Pentru 2,75% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. De-a lungul timpului populația comunei a
Comuna Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/299571_a_300900]
-
nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (74,12%), dar există și minorități de greco-catolici (11%), reformați (7,56%), penticostali (2,5%) și baptiști (1,19%). Pentru 2,75% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel: Prima menționare documentara a satului Borșa este din 1216 sub denumirea de "Bursă". A fost reședința plasei Borșa. Printr-un document emis de regele Ludovic I (1326-1383), datat 1337, sătul Borșa
Comuna Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/299571_a_300900]
-
locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (86,88%), cu o minoritate de romi (9,49%). Pentru 3,18% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (83,66%), dar există și minorități de penticostali (7,39%) și greco-catolici (3,76%). Pentru 3,38% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel: Localitatea apare menționată
Comuna Cășeiu, Cluj () [Corola-website/Science/299574_a_300903]
-
18% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (83,66%), dar există și minorități de penticostali (7,39%) și greco-catolici (3,76%). Pentru 3,38% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel: Localitatea apare menționată în documente din 1261 sub numele de "Kassal". Pe teritoriul localității Cășeiu a fost descoperit Castrul roman Samum, ridicat în jurul anului 106 e.n. odată cu linia de apărare Porolissum
Comuna Cășeiu, Cluj () [Corola-website/Science/299574_a_300903]
-
anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (77,66%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (10,88%) și romi (8,34%). Pentru 2,72% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (83,59%), dar există și minorități de reformați (10,7%) și penticostali (1,6%). Pentru 2,81% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel: Cercetările arheologice în
Comuna Călățele, Cluj () [Corola-website/Science/299573_a_300902]