6,500 matches
-
Mircea Dem. Rădulescu, „Eva”, în Poeme pentru Galateea, apud: Ion Pillat și Perpessicius, Antologia poeților de azi, 2, Ed. Cartea Romînească, 1925, p. 182. 3. Din punctul de vedere al moralei creștine, instinctul sexual e o „uneltire a diavolului”, idee contrazisă într-o carte pe care, categoric, Bacoviaa citit-o: Max Nordau, Minciunile convenționale ale civilizației noastre, Traducere din limba germană de B. Marian și M. Negru, Ed. Librăriei Leon Alcalay, f.a. Minciunile... a fost carte unei întregi generații. (Cf. „Inimă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Bacovia am ales un citat din Alecsandri, destul de neutru: „Tot ce privește viața unui autor este interesant”. Inițial am fost tentat să mă sprijin pe niște fraze din Gala Galaction. în „Cuvîntul introductiv” la Viața lui Eminescu (1914), acesta îl contrazice pe autorul „Scrisorilor” (și pe Maupassant, celălalt exemplu de apărător al intimității scriitorului), mefient în privința intențiilor viitorilor cercetători ai vieții sale. „Ei, iată aici Eminescu se înșela”. Părintele se făcea purtător al intereselor științei „care cercetează, analizează și discută totul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
celor opt, douăsprezece sau mai multe versuri. Paragraful din care am citat mai avea două fraze: „Nu-i vina mea dacă aceste simple notițe sunt în formă de versuri și cîteodată vaiete. Nu sunt decît pentru mine”. Declarația poetului e contrazisă de bibliografie, întrucît Bacovia publicase Plumb, în două ediții, Scîntei galbene și Bucăți de noapte. Dar și mai surprinzător e aci clișeul, întîlnit mai ales la autorii de versuri. Sînt înclinat să i-l imput reporterului, poet el însuși, care
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
inversat. Ce i-a uzat pe primii și ce a înviorat receptarea acestuia? în privința valorilor, e numai o iluzie că generațiile își transmit ștafeta. Credem destul de puțin în ceea ce au crezut înaintașii noștri. Motivat sau nu, adesea ținem să-i contrazicem. Dacă lor le plăcea să rîdă, noi arătăm o față serioasă. Sau, din contra: dacă ei erau gravi, noi înclinăm spre amuzament. Larii și penații lor nu sînt decît rareori larii și penații noștri. Se întîmplă și să ne întoarcem
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
plictiseală. Eu nu întrevăd încă posibilitatea realizării acestora. în fine, ar trebui să apară mulțime de poeți care să ne dea un sentiment al valorii mai pregnant decît cel pe care ni-l dă opera sa. Alții, legiuni, pot fi contraziși, uitați. Bacovia - repet - nu; dimpotrivă, el e poetul pe care-l aprobi tot mai des cu cît înaintezi în vîrstă. Mie, așa mi se întîmplă.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
între cele două superputeri (17 minute până la un simbolic "miez al nopții"). Prognozele optimiste generate atunci de diminuarea arsenalelor armelor nucleare strategice prin implementarea acordului START și mai ales de diminuarea gradului de alertă nucleară, au fost în scurt timp contrazise de o resurgență a amenințării nucleare în noul context post-Război Rece. Ultima estimare a Buletinului, de la sfârșitul anului 2010, apreciază că astăzi ne aflăm la doar 6 minute simbolice de o catastrofă totală. Chiar dacă noile evaluări de risc iau în
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
1990, ocupase Kuweitul. Prăbușirea neașteptată a comunismului, instaurarea unor democrații libere și existența premisei cooperării acestora, susținute de normele, regulile și valorile organizațiilor internaționale caracteristici ale noii ordini asumate, în conformitate cu principiile liberale, de președintele american G.H.W. Bush vin să contrazică ideile realismului despre confruntare, concepția pesimistă cu privire la relațiile internaționale, conflict și politică de forță, astfel că se anunță sfârșitul istoriei, care înseamnă sfârșitul războaielor și al revoluțiilor sângeroase. Fiind de acord în privința scopurilor lor, oamenii nu vor mai avea cauze
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
81, ceea ce conduce la respingerea rolului SUA și al NATO în acest spațiu. În SUA, relațiile de cooperare și, în general, încercarea de a explica și gândi sistemul internațional prin prisma principiilor Noii ordini întâmpină, însă, dificultăți odată cu evenimentele care contrazic ideile liberale: fosta Iugoslavie, războiul din Cecenia, Irak. În jurul acestor evenimente se vor construi unele dintre gesturile de politică externă care vor marca noile raporturi bilaterale dintre SUA și Federația Rusă. De cealaltă parte, Kremlinul dă semne că nu îi
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
problema bombelor plimbărețe, al materialelor nucleare scăpate de sub controlul autorităților, în statele fostei URSS, care pot deveni disponibile pe piața neagră, și utilizarea de către teroriști a armelor de distrugere în masă. Ideile liberalilor, cele ale lui Fukuyama, în special, sunt contrazise de S. Huntington, care susține că lumea contemporană este, în continuare, marcată de conflicte, iar cauzele acestora sunt de natură ideologică sau economică, în viitor urmând a predomina conflictele de ordin cultural, între opt mari civilizații: occidentală și latino-americană, africană
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
noi arme nucleare, lansând două bombe tip B61-11, armă nucleară capabilă să penetreze solul și să distrugă ținte subterane inaccesibile armelor de distrugere convenționale, la poligonul Fort Wainwright (Alaska). Erau continuate, astfel, măsurile de perfecționare a arsenalului nuclear american, ceea ce contrazicea prevederile Tratatului de Interzicere Totală a Testelor, deși SUA promiseseră să încheie toate testele nucleare ca un prim pas în stoparea dezvoltării unor proiecte de fabricare a noi arme nucleare. Continuarea fabricării unor arme precum B61-11 sporea îngrijorarea oponenților CTBT
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
retragere Vladimir Zinovievici Dvorkin, fost șef al Institutului Central de Cercetare nr.4 de pe lângă Ministerul Apărării din Moscova, cercetător principal la Centrul pentru Securitate Internațională din cadrul Institutului de Economie, în opinia căruia, cooperarea cu Statele Unite în domeniul apărării antirachete nu contrazice interesele rusești, ca să aibă loc o asemenea cooperare, Rusia ar putea veni cu o propunere concretă: dislocarea unor sisteme rusești de rachete S-300 și S-400 în România și Bulgaria. Propunerea neoficială privind posibila desfășurare în Bulgaria și în
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
împotriva vinovatului. (Mediafax, 9 martie 2004, 10 februarie 2005, 22 aprilie 2005, Janes Intelligence Digest, 20 septembrie 2005). 259 Janes Intelligence Digest, 28 septembrie 2005. 260 Mediafax, 26 iulie 2006, 9 octombrie 2006. 261 Rador, 9 octombrie 2006. Opțiunea este contrazisă de ministrul japonez de Externe, Taro Aso (care a declarat că Japonia deține tehnologia necesară pentru a produce o armă nucleară, dar nu are în plan să facă acest lucru) și de diplomați niponi, potrivit cărora nu vor fi abandonate
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
principale din acea literatură care vede în populism o amenințare la adresa calității democrației, putem alcătui o listă cu următoarele efecte potențial negative. (1) Populismul se poate utiliza noțiunea de suveranitate populară și de practicile care îi sunt asociate pentru a contrazice sistemul de checks and balances și separația puterilor specifică democrațiilor liberale. (2) Populismul poate face uz de noțiunea de regulă a majorității și de practicile care îi sunt asociate pentru a se sustrage și ignora drepturile minorităților. (3) Populismul poate
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
consideră că: prin participarea lor la un concert pentru toleranță (...) acești artiști rup legătura între VB și "poporul flamand de rând". Mai mult, acesta consideră că: "O moblizare de o asemenea amploare poate fi considerată drept o încercare de a contrazice pretențiile populiste ale VB de a fi reprezentatul poporului" (DE Cleen, 2009: 587; vezi și De Cleen și Carpentier, 2010). Concluzii În 1969, Ionescu și Gellner scriau: "Un spectru bântuie lumea: populismul". Observația lor par să fie pertinentă și astăzi
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
luate în seamă, într-o mai mare măsură, însă, nepăsarea față de legile existente - manifestată în surdină atunci când acesta era primar, amplificată în opoziție - a fost prezentă atât în timpul mandatului de primar, cât și după, în timpul campaniei din 2006. Acest argument contrazice, într-o oarecare măsură, ipoteza 1, propusă de editori, care afirmă că populismul la guvernare are efecte mai puternice asupra democrației decât populismul aflat în opoziție, dar și ipoteza 5, care spune că populismul în opoziție, chiar și în democrațiile
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
în cea mai mare parte - dar nu în mod exclusiv - în factură narativă. Dacă nu a reușit nimic altceva, măcar această discuție asupra diferitelor sisteme de denumiri (nomenclaturi) ar putea demonstra că există o categorie de afirmații critice care se contrazic între ele, și care sunt ele însele cea mai bună dovadă a existenței acestei forme - categorii literare. Dacă subînțelegem că această formă este activă în cea mai mare parte sub formă de structuri narative este important să subliniem faptul că
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
șomeri și soțiile lor. Anderson o compară cu "cârciumele de demult pe care le știam în copilărie", caracterizând-o drept un loc în care "nu se bea mult", probabil deoarece puțini își permiteau (225-26). Pe parcursul serii doctorul și editorul se contrazic pe tema semnificației sociale a obiectului analizei lor și din această dispută reiese discrepanța dintre subiectivitatea editorului și ceea ce vede - o lume pe care o obiectivizează profesional: ""Dar acești fermieri", spunea el, "au fost dintotdeauna niște plângăcioși înnăscuți". Editorul se
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
glutation reductază și NO sintetază, deficiența de NADPH ar fi responsabilă de scăderea glutationului redus (GSH) și total, precum și de amplificarea stresului oxidativ observate în retină și nervii periferici la pacienții diabetici. Există însă o serie de date experimentale care contrazic mecanismele de mai sus (14): (a) nu s-a constat o creștere a glutationului oxidat (GSSG) corespunzătoare scăderii GSH nici în retină și nici în nervii periferici; (b) valoarea raportului citoplasmic NADP/NADPH este scăzut și nu crescut, atât în
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
care nu i-au schimbat cu nimic statutul în Cetate, că trebuie să-și reorganizeze singură rolul în cadrul tradiției. Caracterul predilect masculin-public și feminin-privat al secolului al XIX-lea, ce antrenează diviziunea genurială a rolurilor, spațiilor, ocupațiilor și obligațiilor, este contrazis de femeia pariziana, care relativizează delimitarea sferelor, lărgindu-și progresiv micro- si macrouniversul. Dacă femeile au, de regulă, raporturi privilegiate cu domeniul casnic și sentimental, Pariziana are pasiunea socialului. Ea este una dintre puținele femei care reușește să pătrundă, în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Brontë, Rebeca Sharp la Thackeray, doamna de Vionnet la Henry James ș.a.). Reluată și interpretată, Pariziana se întoarce, îmbogățita, spre spațiul ei originar. Personajul Parizienei este o lecție de cultură, recitita din perspectiva mitopo(i)etică de astăzi. Femeia pariziana contrazice reflecția asupra caracterului imuabil al femininului și conferă un sens nou femeilor în lumea modernă. Miturile nu mor chiar dacă realitatea modernă și postmodernă le dezminte. Mitul Parizienei are soarta pielii de șagri, care s-a subțiat pe parcursul timpului, s-a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
din sexul al treilea. Criticul literar G.H.Lewes mărturisește în 1850 despre competitivitatea feminină: "Faptul că grupul de femei autoare devine, pe an ce trece, tot mai numeros și are tot mai mult succes este o tristă realitate și ea contrazice orice economie politică. Femeile scriu cele mai bune române, cele mai bune jurnale de călătorii, cele mai bune recenzii, cele mai bune articole de fond și cele mai bune cărți de bucate [...] ele ne distrug categoria profesională" [apud Bock, p.
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
aliniat unor alte curente, mai degrabă de natură politică, în care vom asista mai târziu la separarea puterii laice de orice formă religioasă și de orice influență metafizică. În asemenea situații, România devine totuși o zonă experimentală care tinde să contrazică "hotărârile" luate de multe dintre statele dezvoltate al Uniunii Europene (Franța, Olanda, Belgia, ulterior Spania etc.) în privința laicizării totale și a neimplicării Bisericii nici măcar ca și for consultativ în problemele politice sau în deciziile care se iau cu privire la societate în
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
mare parte, statul este declarat laic. Bineînțeles că la enunțurile împotriva importanței pe care o poate avea pentru societate gândirea socială a Bisericii și gânditorii care-și fundamentează principiile existențiale plecând de la o gnoseologie teologică au oferit câteva răspunsuri care contrazic cele expuse mai sus. Din punct de vedere sociologic, argumentele curente astăzi în științele sociale și politice în favoarea posibilității concrete ca gândirea socială creștină să fie un ghid etic al practicii nu sunt multe. Astfel de argumente ar putea fi
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
la activitățile structurilor puterii legislative și executive. Prezența în societate a unor convingeri politice diferite și uneori opuse, precum și a unor interese contrastante, determină lupta politică, purtată atât prin metode legale și justificate moral, cât și prin metode care uneori contrazic normele dreptului public și ale moralității creștine și naturale. Potrivit poruncii lui Dumnezeu, Biserica are sarcina de a purta grijă de unitatea copiilor ei, de pacea și de armonia în societate, de implicarea tuturor membrilor ei în eforturi creative comune
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
tomografia de perfuzie. Studiul japonez JET (Japanese EC-IC Bypass Trial) a demonstrat un efect benefic din punctul de vedere al prevenției AVC la pacienții simptomatici având ocluzii sau stenoze severe ale vaselor mari intracraniene [31]. Aceste rezultate au fost însă contrazise de stoparea prematură în primăvara lui 2011 a studiului COSS (Carotid Occlusion Surgery Study) [32] din cauza rezultatelor identice în grupul chirurgical și medical la analiza intermediară a eșantionului. Tehnicile de bypass rămân, deci, foarte controversate în contextul ischemiei cerebrale cronice
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]