5,945 matches
-
niciun sens să le rostesc numele. Unele aluzii (sau chiar exprimări directe) apar în Jurnal. Corespondență am purtat și port cu mai mulți scriitori. Mesajele lor acum pe email, din păcate, le păstrez în arhiva personală. Multe vor interesa, sunt convinsă, peste ani, cititorii. Din timpul scrisorilor trimise prin poștă și scrise de mână păstrez de asemenea câteva de la Ion Biberi, cu multe referințe interesante referitoare la scrisul său, la metoda de lucru, dar și la viața personală. A.B.Ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
a întrebat dacă îl recunoaște, pentru a vedea dacă are să îi transmită ceva, dar Balanișcu s-a cufundat în tăcere, fie pentru că nu l-a recunoscut, fie pentru că îi era frică, mulțumindu-se să îl privească adânc. Deși toată lumea era convinsă că își trăia ultimele zile în infirmerie, tot timpul cât a stat în cameră nu a schițat nici un gest și nu a vorbit deloc. A murit într-o noapte, la doar câteva zile după sosirea în infirmerie, pe 7 iulie
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a fost transferat la Gherla pe 15 septembrie 1949, rămânând aici până în iulie 1954, când a fost dus la Ploiești pentru ancheta în procesul Țurcanu. Inițial a refuzat să răspundă întrebărilor malițioase din anchetă, dar până la urmă s-a lăsat convins și a afirmat că a devenit informatorul administrației în februarie 1950, iar din septembrie 1950 s-a alăturat acțiunii violente. Între mai și septembrie 1951 a condus ostilitățile împreună cu Popa, însă, cel mai probabil, el se ocupa doar de partea
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
iunie 1948, a stat împreună cu Nicolae Cobîlaș, dar și cu Dumitru Bordeianu, care a intrat în conflict deschis cu 'Țanu', pe care îl descrie ca fiind 'de un orgoliu și de un sadism feroce'. Bordeianu spune că Popa era ateu convins, asculta cu atenție ce se discuta în cameră, îi plăcea să polemizeze și fusese anchetat doar câteva zile, fără să aibă urme de bătaie, ceea ce ar sugera că a ajuns la un acord cu autoritățile comuniste chiar din primele momente
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
căutători exact ca secerătorii ce intră în lan și își adună laolaltă spicele în snop. Iar snopii noștri sunt puternici pentru că sunt legați cu... fire Kundalini! Uneori, în careu facem filosofie, alteori dăm Realizarea pur și simplu. Filosofii, chiar dacă pleacă convinși și cu pupilele dilatate ale realizatului, de multe ori nu conștientizează transformarea din ei și lasă mentalul să îi comande ca și înainte. Alegerea le aparține! Altădată, lovindu-mă de ignoranța unuia, mi-am dat seama că trebuie să-i
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
încercărilor ce ți se propuneau. Eu eram pregătit deja! Doresc să vă mai spun câte ceva despre mine, pentru a înțelege mai bine experiența ce urma să o trăiesc în viitorul foarte apropiat. Sunt inginer. Pe vremea aceea eram un ateu convins, singura mea credință fiind știința, cunoașterea demonstrată prin legile fizicii și matematicii. Credința în alte forme de manifestare decât cele materiale (și verificabile) mi se părea cel puțin o stupiditate. Chiar dacă formația mea interioară este una umanistă, instruirea tehnică pe
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
-și cunoștea, grație unui natural simț popular, limi‑ tele. Însă, ceea ce observase colegul meu atunci avea să se manifeste din ce în ce mai pregnant nu doar la Ceaușescu, ci, mai ales, la soția acestuia : disprețul față de poporul peste care stăpâneau. A.M.P. : Sunt convinsă că ne disprețuiau foarte mult. Pentru că, de fapt, asta era una din caracteristicile regimului. Și aveau de ce să ne disprețuiască. Cine prindea anii ’80 ca adult se izbea de trăsĂturile care aș zice că deosebeau comunismul românesc de ce aveam să
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
care scria Kent, dacă erau și inscripționate. A.M.P. : Exact ! Deci Ceaușescu, din păcate, era un vizi‑ onar și un utopist, un om care voia să schimbe țara. Rupt de realitate și rupt de natura umană. De asta chiar sunt convinsă, că ei, cei doi soți, ne disprețuiau. Ne dis‑ prețuiau pentru că ne vedeau ca pe niște oameni care nu 41 Tranziția. Primii 25 de ani erau la înălțimea acestui ideal de transformare. În plus, ne disprețuiau și pentru că nu ne
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
era - a dispărut... V.A. : Liviu Antonesei a fost, un timp, președinte al Consiliului Județean Iași. A.M.P. : Da, a fost singurul care a intrat în politică ; ei erau toți mai mari ca mine, generația de care eram abso‑ lut convinși că va juca un rol după ’90. De fapt, nu s-a întâmplat deloc așa. Iar ieșirea aia studențească spontană a fost a treia poveste de opoziție ieșeană. Deci astea sunt cele trei mari pro‑ teste de stradă de la Iași
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
tran‑ sferului dosarelor. SĂraca Mona Muscă ! Nu, Quintus a dormit jumătate din emisiune și, când se trezea, spunea că nu trebuie luate arhivele de la Securitate. Știm de ce, că și el avea lucruri de ascuns în arhive. Domnul de la PNȚCD, la fel de convins. Deci Ticu Dumitrescu era sin‑ gur contra lor. Eu îl ajutam, cât poate să-l ajute un mode‑ rator. În orice caz, toată emisiunea era făcută să-l ajute pe Ticu. Și la un moment dat se întoarce Ioan Mircea
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
că Elena BĂsescu va candida la europarlamentare. Eu vor‑ bisem trei zile cu toată lumea care era apropiată de ches‑ tiunea aceasta și nimeni nu-mi spusese niciun cuvânt despre asta. Nimeni ! Și atunci am văzut negru în fața ochilor, fiindcă eram convinsă că au încercat să mă folosească ; nu fusese prima oară, dar asta era prea de tot, îmi propuneau mie să vin la europarlamentare să arate lista lor bine, dar ei pregăteau chestia cu EBA. Și, prima oară când avea să
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
de relații care acom‑ pania distracția asta. De-abia găseam timp să scriu, între știință, jurnalism și activism, când să mai scot oamenii la bere și să mă ocup de toată partea asta ? Eu, oricum, când scriam sub socialism, eram convinsă că nimeni nu o să mă publice, așa că nu mă gândeam la literatură ca la o carieră. Caramitru m-a sunat o dată să-mi propună să-i scriu o piesă în franceză, eu în două săptămâni am scris-o, ocazia pe
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
faci ? SĂ îi faci concurență ? DĂ-l dracului ! Și așa m-am lăsat de literatură, dar dorm bine noaptea și, cum frate-meu a luat Palme d’Or, consider că familia mea și-a făcut datoria. Mai e ceva : sunt convinsă că România e plină de genii cu carnet de membru la zi și relaționiști cu normă plină care or să ia potul azi-mâine. Chiar nu eram un scriitor așa mare ca să ne agităm pe tema asta. Și, înainte să uit
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
acela de la primul referat ți-ar spune : „Nu ești destul de bazat pe teorie. Limbajul nu e tipic. FĂ asta ! Nu poți să folosești...“. Sunt multe erori metodologice ș.a.m.d. El, altfel, fiind un băiat care a studiat matematica. Sunt convinsă că e un băiat deștept... V.A. : MĂ rog, prost-crescut, altfel. Dar cu asta se poate lua un doctorat. A.M.P. : De o aroganță absolută. Dar prost nu este, numai că a trecut prin școlile necompetitive românești, care n-au
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
avea, cu ce priorități în relațiile cu stră‑ inătatea. Va menține el relațiile noastre privilegiate cu Uniunea Europeană și cu Statele Unite sau se va îndrepta spre RĂsărit ? A.M.P. : Aici nu am niciun fel de grijă, spre deosebire de restul lumii. Sunt absolut convinsă că, oricine vine, inclu‑ siv domnul Ponta, lucrurile vor fi absolut la fel. Chestia asta că să nu iei investiții din China e o copilărie. David Cameron a umblat cu limba scoasă după China. Germania a umblat cu limba scoasă
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Dv., ca om de calcule, veți înțelege îndată. Să nu regretăm dar, stimate domnule, când prin sacrificiul nostru, fie chiar silit, se poate aduce atâta folos Statului, înecat aproape în ruină prin atâtea risipe, atâtea lefuri exagerate și pensiuni exorbitante”. ... Convins că împărtășiți și dumneavoastră sentimentele mele patriotice, sunt și rămân al dv. Devotat servitor, I.L. Caragiale, fost impegat cl.I în administrația Centrală R.M.S. Trecând peste bruma de patriotism pomenită, gazetarii de la Poporul consemnau știri diferite la 25 decembrie 1926
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
să cumpere o carte despre șamanism a unui anume Eliade, „se pare că scrie și romane”, a adăugat acest nemaipomenit funcționar, cu sprâncenele încruntate... Vedeți, trebuie să vă „dezvinovățiți” și aici. Dar cum avea încredere în mine, s-a lăsat convins să creadă și în valoarea relativă a cărților dvs. „serioase”, iar Stockholmul va avea curând mijloacele de a cunoaște ultimele dvs. cărți. Este păcat dacă nu veniți și la Uppsala, și Stockholm. Dar, pentru moment, relațiile mele cu prietenii noștri
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
aceleași fapte, a fost condamnat la 3 ani. Dar mie, la Suceava, mi-au dat 12 ani de închisoare!". Judecați fără public, în beciurile Securității, nu vor duce lipsă de asistență oameni beți, îmbrăcați în cojoace noi, care scandau aproape convinși: "Moarte lor! Moarte lor!" Condamnat la 12 ani, va face 14. Trimis la Jilava, la intrare, condamnații treceau printr-un culoar de gardieni cu bîte, care îi băteau, la fel, la ieșire. În celule, unde intrau douăzeci și cinci-treizeci de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
care am trecut personal în '89 și rămîn uimit cum nu realizau că arestații, cu un al șaselea simț, îi depistau pe provocatori), îi toarnă acestuia cîteva minciuni gogonate. Anchetatorul este imediat informat și îl ia cu binișorul pe Dragotă, convins, după ce i-a dat și ceva de mîncare, că va scrie tot ce a înșirat în celulă. Cînd revine, se înțelege, coala de hîrtie era tot albă, iar anchetatul îi spune securistului că și-a dat seama că are în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
puțin conștient de crimele comise de regimurile comuniste totalitare. Partidele comuniste sînt legale și încă active în unele țări, atîta vreme cît, uneori, nici măcar nu au luat distanță față de crimele comise în trecut de regimurile comuniste totalitare; 7. Adunarea este convinsă că asumarea istoriei este una dintre condițiile de îndeplinit pentru a se evita repetarea crimelor similare în viitor. Judecarea morală și condamnarea crimelor comise joacă un rol important în educarea tinerelor generații. O poziție clară a comunității internaționale față de acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cortină. Atâta tot. Și ar fi bine să avem grijă să nu-i dăm artistului cu cortina-n cap și să ne vedem de treabă. Eu n-am venit aici să mă tocmesc, nici nu caut atenție să mă las convins, am venit cu o plasă de texte din care poate dumneata o să scoți ceva. La fel de bine, poți s-o arunci. Eu îndată ce mă voi ridica de la masa asta, dus voi fi. — Mai las-o și mai rumeg-o, Sachi. Noaptea
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
turbulențelor politice - turbulențe care În zilele și săptămânile de după 22 decembrie ’89 au prins o intensitate insuportabilă nu numai pentru clasa politică, dar pentru Întreaga comunitate națională. Și, iată, În aceste memorii, pe care le intitulăm cam „arogant” - Sensul vieții (convinși că lectorii și contemporanii mei sunt interesați, la urma-urmelor, de o temă pe care filosofia vremurilor noastre o ignoră sau o tratează Într-un limbaj și după o anume grilă - de fapt, feluritele interpretări ale ultimelor curente filosofice! - care o
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
dar și ca „antidot” eficient contra acelui „fatalism românesc” care se instalează iute În conștiințele noastre odată ce un grup ia puterea politică și o menține cu o anume rigiditate. Pentru prima oară, atunci, În toamna lui ’96, Românii au fost „convinși” că arma esențială a oricărei democrații, votul liber, secret și universal „funcționează” și că, pentru prima oară după o jumătate de secol, o „altă echipă” politică, cu alte „convingeri și cu alți leaderi” poate să acceadă la puterea supremă. De
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
a-și publica tot mai temerarele, uluitor de originale versuri - prin stil și tematică! -, dar și de a revoluționa poezia română, după un Ion Barbu, Arghezi și Blaga! Eram tineri, foarte tineri și „nebuni”, da, nebuni cu adevărat, deoarece eram convinși, iar Matei - dar și alți câțiva! - ne confortau În această credință că, deși aflați Într-o „periferie geografică și culturală europeană” și scriind Într-o limbă și Într-un ambient cultural „recent” față de secularul și orgoliosul Apus la care se
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
care se prezintă ceva mai bine decât condițiile materiale ale societății. De aici, tot felul de frustrări și chiar o doză de disperare. Te poți realiza În România? Sunt români care cred că merită mai mult, dar nu sunt deloc convinși că acest „mai mult“ Îl vor putea dobândi cândva În România. România a devenit o țară de emigranți, ceea ce prin tradiție nu era. Mai Întâi, comunismul i-a determinat pe mulți români să plece din țară sau cel puțin să
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]