8,169 matches
-
apoi, trânti sticla de tejghea de se făcu țăndări. Ca un fior trecu prin toți cei înghesuiți în crâșmă, la acel ceas de Duminică și de Sfânta Maria Mare. În crâșmă se făcu o tăcere deasă, s-o tai cu cuțitul. Ochi întrebători s-au țesut de la unul la altul... toți tăceau, parcă muțiseră. „Di cânili turbat, trebuie să te ferești... ori, să-l omori!“ gândeau ei o vorbă veche, și-l știau pe Lisandru cât e de arțăgos la băutură
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
gura căscată larg... Părea că o aștepta... S-au oprit la zece, poate cincisprezece pași... văzând că lupul n-are de gând să se ferească din cale. Se priviră îndelung în ochi, într-o tăcere groasă s-o tai cu cuțitul. Lupul avea în toată ființa lui, în ochi mai cu seamă, o liniște poruncitoare, care parcă paraliza orice voință. Cu o liniște de neînchipuit, se lăsă pe pântece și pe labele dinainte, parcă, gata să se arunce și să sfâșie
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
tu ești tot aceeași flușturatică. Cele două fete se priviră și o scânteie bruscă de furie se ivi între ele. Apoi Nieve îi zâmbi lui Darcey. —Haide, Darcey, doar n-o să ne certăm, nu? Sigur că nu, zise aceasta punând cuțitul și furculița jos. Scuze. Doar că... arăți bine exact așa cum ești. Nu trebuie să-ți mărești nimic. Are dreptate, zise Aidan. Nieve roși. —Mersi. — Eu mă duc doar să iau niște paracetamol. Darcey se ridică de pe scaun. Mă întorc într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
ar fi trebuit să fac, și încă mult mai des, observă Anna. Am răsfățat-o îngrozitor pe fata aia. Nu-i adevărat, zise Darcey tocmai în momentul în care chelnerița apărea cu mâncarea lor. E chiar o fată bună. Luă cuțitul și furculița și începu să-și taie din panini. Da, probabil, încuviință Anna. Totuși, nu știu ce părere o să aibă Neil Lomond despre ea. Darcey se înecă cu o bucățică de panini. —Ești bine? întrebă Anna, pe când aceasta se ștergea la ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
le spună oamenilor cu glas tare că n-avea iubit, când își închipuise odată că va avea logodnic. Degeaba ziceau toți că timpul le vindecă pe toate. De fiecare dată când se gândea la Aidan Clarke, parcă îi trecea un cuțit prin inimă, cu toate că se străduia din răsputeri să nu i se citească asta pe față. De îndată ce rezolvă problema cu locuitul, se duse la o agenție de plasament. Clădirea era plină de lumină și de forfotă, iar lui Darcey i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
mea cu dinții. Și ce cumplită continuitate Ne-aruncă, veșnic, dintr-un mal în altul, În mine țipă, insensibil, șpaltul, Și mă consum în ubicuitate. Ajută-mă să fiu metamorfoză, Să ies din propriul trup, ca o nălucă, Îmi fac cuțit din dorul meu de ducă, Tăindu-mi drumuri prin anamorfoză. Nu îmi mai simt nici pulsul, de o vreme, În urma mea se cern elucubrații, Conflicte, amănunte, declarații, Frânturi de viață dusă la extreme. Iubita mea, mi-e dor nebun de
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
în postul Sf Paști. Seara și dimineața ne închinam toți pe rând că așa ne făcea controlul dacă știm rugăciunea, dacă nu ne ajuta el, ne spunea, ne învăța. Duminica se respecta cu multă strictețe, nu umblam cu acu, foarfecul, cuțite sau altele, nu se lucra deloc, nici la piață nu se mergea. El a învățat un an de școală la analfabet. Dar știa să citească Biblia, cunoștea banii, valoarea lor. Era un om de țară cu frica de Dumnezeu, încerca
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
pe cineva care a dispărut În orașul ăsta blestemat decât să-l cauți la poliție sau la morgă. — Da, dar ăsta avea un tac de biliard Înfipt În nas. I-a străpuns creierul, zic ei. Am pus jos furculița și cuțitul: — Te superi dacă amâni detaliile astea sângeroase până termin de mâncat? — Scuză-mă, spuse Stock. Păi, cam asta e tot, de fapt. Dar În mod normal Gestapoul nu face astfel de chestii, nu? — Nu se poate spune ce anume este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
presiunea unui jet de apă dintr-unul din cele două robinete Înalte care erau montate la fiecare capăt. Masa era suficient de mare Încât să permită așezarea pe lungime a două cadavre, de fiecare parte a scurgerii. Dar acum, sub cuțitul și sub fierăstrăul chirurgical era un singur cadavru, acela al unui bărbat. Instrumentele erau mânuite cu pricepere de un tip pirpiriu, ușor adus de spate, cu părul negru și frunte Înaltă, cu ochelari pe un nas lung, coroiat, cu mustață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
l-am Întrebat, observând felul În care fiecare cadavru avea pumnii ridicați, ca la luptătorii care se bat fără mănuși. — E ceva destul de comun Într-o astfel de moarte. Dar tăieturile astea din piele? Arată ca niște răni cauzate de cuțit. — Din nou, ceva la care te poți aștepta, răspunse Illmann. Căldura din timpul unui incendiu puternic face ca pielea să crape precum coaja unei banane coapte. Asta, dacă mai ții minte cum arată o banană. — Unde ai găsit canistrele cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
aș fi fost un sac fără fund și nu m-am ales și eu măcar cu o mahmureală ca lumea. În bucătărie, mi-am făcut un ibric de cafea pe care ai fi putut să o mănânci cu furculița și cuțitul, și apoi m-am spălat. M-am bărbierit Îngrozitor de prost, iar când mi-am dat cu palmele ude de colonie peste obraz, mai că am leșinat. La apartamentul lui Inge tot nu răspundea nimeni la telefon. Blestemându-mă pe mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
rușinea în aventuri mai dure, în care succesul depindea în primul rând de lipsa de scrupule. Dacă e exact ce-am învățat la școală, echipajele corăbiilor plecate spre îndepărtatele terrae incognitae erau compuse din indivizi deprinși să folosească mai bine cuțitul decât spada. Și care ar fi râs în nas cuiva care i-ar fi provocat la duel după legile onoarei cavalerești. La drept vorbind, există două Spanii. Una care i-a dat lui Columb, dintr-un tezaur secătuit, sume importante
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
care lumea n-ar fi mai veche de două milenii! La miezul nopții, preoții scrutau din vârful piramidei, cu înfrigurare, cerul. Când steaua Aldebaran ajungea la zenit, un prizonier era așezat pe piatra sacrificiilor. Îi era deschis pieptul cu un cuțit de obsidian și smulsă inima. În locul ei era pus un vas de turcoază, conținând o bucată de lemn cu care era aprins noul foc, de la care toți își aprindeau torțele. Focul regenerator... La ivirea zorilor, aztecii respirau ușurați. Încă o dată
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
sa mască, asistat de vulturii care vin noaptea să se culce în iarba crescută peste pietrele piramidei. Acești zei nu dădeau șanse de mântuire, ci amânări. Nu așteptau rugăciuni, ci sacrificii. De altfel, ei înșiși s-au născut dintr-un cuțit de sacrificiu. Omacihuatl, zeița mamă, ar fi dat naștere unui cuțit de obsidian care, căzând în câmpie, ă făcut să apară 1600 de zei. Mai târziu, plângând pe fiul ei mort, Cihualcoatl legăna tot un cuțit de sacrificiu. Zeii se
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
în iarba crescută peste pietrele piramidei. Acești zei nu dădeau șanse de mântuire, ci amânări. Nu așteptau rugăciuni, ci sacrificii. De altfel, ei înșiși s-au născut dintr-un cuțit de sacrificiu. Omacihuatl, zeița mamă, ar fi dat naștere unui cuțit de obsidian care, căzând în câmpie, ă făcut să apară 1600 de zei. Mai târziu, plângând pe fiul ei mort, Cihualcoatl legăna tot un cuțit de sacrificiu. Zeii se întîlnesc (rezum dintr-o legendă) la Teotihuacan, după eșecul celor patru
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
au născut dintr-un cuțit de sacrificiu. Omacihuatl, zeița mamă, ar fi dat naștere unui cuțit de obsidian care, căzând în câmpie, ă făcut să apară 1600 de zei. Mai târziu, plângând pe fiul ei mort, Cihualcoatl legăna tot un cuțit de sacrificiu. Zeii se întîlnesc (rezum dintr-o legendă) la Teotihuacan, după eșecul celor patru lumi precedente, pentru a crea Soarele și Luna. Un zeu mai important, îmbrăcat în veșminte strălucitoare, și altul umil și disprețuit, îmbrăcat în scoarță de
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
avut cu siguranță un rol decisiv. Dimineața de pe scenă s-a umplut de zgomotul ciomegelor care anunța locuitorilor Tulei că doi prizonieri capturați în munți vor fi sacrificați după ritual. Preoții îi vor așeza pe piatra sacrificiilor, apoi, cu un cuțit de obsidian, alt preot le va tăia coastele, le va smulge inima din piept și, caldă, încă, o va arăta zeilor, ca aceștia să se bucure. " Este nevoie de atâta durere? a întrebat Tatle, care a crescut alături de Quetzalcoatl, ca și cum
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
antichităților le-a descoperit. Acesta a străbătut jungla, împreună cu un desenator și cu câțiva însoțitori, afundîndu-se într-o vegetație luxuriantă (țin minte și acum detalii din aventura lui Stephens)... pădurea virgină și perfidă, țipetele maimuțelor și papagalilor, călăuzele tăind cu cuțitul lianele, exploratorii istoviți, crezând din ce în ce mai puțin în șansa lor, când, deodată, sub plantele care barau drumul au descoperit o stelă impunătoare, acoperită cu hieroglife ciudate... apoi altele, ruine aproape devorate de pădure, unele prinse, înlănțuite de rădăcinile și de ramurile
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
Mexic de emisarii lui Cortes: Niciodată în viața mea n-am văzut ceva care să mă tulbure atât ca aceste admirabile obiecte de artă". Autorul acestei mărturisiri se numea Albrecht Durer. Dincolo de acoperișul sub care stăm, lumina e ca un cuțit alb de ghilotină. Paharul de xtabentun mă așteaptă tot plin. Mai există și azi triburi care cred că beția pune omul în comunicație cu zeii, dar în acest domeniu n-am nici o șansă. Zeii nu mă pot ajuta decât să
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
dintre ele putea fi Aldebaran. Zeul vântului continua să șuiere o melodie ciudată. Parcul s-a retransformat, spre groaza mea, în junglă. Nu mai stăteam pe o bancă, eram în vârful piramidei de la Palenque unde un preot maya ascuțea un cuțit de obsidian. Două somnifere ar rezolva, desigur, totul. Dar mă încăpățînez să fac din ultima noapte pe care o petrec la Merida o noapte ambiguă. Probabil, intoxicația cu soare a atins punctul culminant. Mă gândesc la triburile care folosesc în
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
pat. în întunericul absolut stau cu ochii deschiși și mă gândesc. Cum să lupt cu himera mea? Cu acel dragon de focuri bengale care s-a ridicat și a țipat în viața mea de adolescent retras și sfios. Cu acel cuțit irizat care, apăsând ușor, sadic, în structurile mezencefalului, mi-a despărțit emisferele una de alta. Victor, tu ești curat și spiritualizat, pe când eu, știi bine, nu-ți pot privi ochii fermi. Merg încet cu povestirea, pentru că rana e profundă și
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
scris dimineața, după ce m-am îmbrăcat și am făcut ordine în cameră, pentru că nu suport să scriu într-o odaie în care cărțile nu sânt una peste alta, aliniate la muchie, borcanul de nes la locul lui pe tavă, cu cuțitul și lingurița, patul făcut și pantofii așezați la linia covorului. Am de gând să ies, ca să iau aer și să-mi scutur nițică zăpadă în păr, într-un scurt urcuș prin pădure. Zăpada trebuie să fie acum cristalină și să
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
timp, dezbrăcîndu-se și culcușindu-se în paturi, apoi au stins lumina. Dar nici nu mi-a trecut prin minte să adorm, căci știam prea bine ce urmează. După vreun sfert de oră de liniște, o liniște groasă s-o tai cu cuțitul după vacarmul de până atunci, s-a aprins o lanternă. Erau, evident, Lulu și Bazil, care au început obișnuitele bancuri tâmpite. Unuia i-au uns lentilele ochelarilor cu cremă de ghete. Altuia i-au pus bocancii la nas, cu toți
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
a împuns cu el în piept, zîmbindu-mi mereu, până ce filmul, părând că pătrunde ca un pumnal prin pijamaua mea, s-a scurtat de tot. Durerea a fost însă atât de violentă, de parcă mi s-ar fi împlîntat în inimă un cuțit. Am gemut și am deschis ochii în lumina gri și rece a dimineții. O vreme am rămas cu ochii în gol, paralizat de mesajul teribil al visului meu, împietrit încă de fascinație și de groază. Nu știu de ce, îmi venea
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
dinafară și se-ncalecă una peste alta, Și totuși, tabloul lui nu-i numai o masă amorfă de vopsele, prinde contur, pare să se lege, chiar dacă ochii lui au pierdut măsura exactă a luminii, roșul de sânge înfipt ca un cuțit netrebnic în galbenul de soare, Autoportretul unui orb, așa am să-i spun, vorbește el cu amărăciune, Nu! protestează întreaga mea ființă, Nu, adresat nu numai cuvintelor lui, ci și, Doamne iartă-mă! se roagă iute în gând Daniel, cerându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]