5,534 matches
-
Fata a Înțeles cu totul altceva și i-a răspuns dur: Moșule, ești un țăran foarte obraznic! Cum Îndrăznești să te iei de fete? Obsedatule! Pleacă mai repede până nu chem pe cineva, iar fata chiar se uita după cineva cunoscut. Victor Olaru supărat că fusese rănit În amorul său propriu de „fost cuceritor și mare fustangiu” dar supărat, mai ales, că nu-și poate Îndeplini misiunea sa de suflet, rămase pe loc, apoi o ajunse și spuse cât putu el
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
putea gindi, diferențele de cultură și educație erau prea mari <victor>: încercase, dar pur și simplu nu avea ce discuta cu ei <victor>: părinții îi cumpăraseră un apartament în Cluj, îi pregătiseră și o mașină <victor>: apelaseră la pețitoare, colegi, cunoscuți... <maya> : cunosc starea. eu nu am apartament, nici mașină, nici pețitori... și mă și bilbii ... <maya> nu spui nimic? <victor>: ce pot spune? Nu cred că ai nevoie de cuvinte goale. Nici de milă cuiva. <maya> : cum a rămas cu
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
sub numele de Djuna a vindecat numeroși oameni,printre care și doi șefi de stat,prin fluxul emanat de mâinile ei.” Când pun mâna deasupra pacientului citesc cu ajutorul semnalelor ce-mi intră în degete totul despre viața acestuia...Mii de cunoscuți și necunoscuți au trecut prin inima mea,durerea lor a devenit durerea mea...” spune ea.Pentru oamenii de știință,Djuna a devenit unul dintre cele mai interesante cazuri.Este admis faptul ca “în toate timpurile au existat oameni care au
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
de vedere tehnic automobilul. Au alimentat cu benzină și au schimbat uleiul. Totul funcționa perfect. S-au oprit lângă Școala de Arte și Meserii, unde la etaj funcționa provizoriu judecătoria locală. Dl.Adanei se judeca de doi ani cu un cunoscut pentru returnarea unei sume de bani. Pe holul judecătoriei o întâlni pe o domnișoara și influentă avocată,provenita din mediul rural.Aceasta îl tulbura evident. Ii aducea aminte de procesul de divorț. Îl pierduse cu brio. Avocata îl simpatiza. Se
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
este cea mai mare descoperire a omenirii”. După ce a terminat toate demersurile de înscriere a societații la instituțiile publice,a început angajarea personalului:un contabil,o secretara casieră și un șofer-paznic.Telefonul a sunat fără încetare. Rudele,prietenii și cunoscuții i-au cerut să-i primească în serviciu pe veri,verișoare, nepoți,nepoate,mătuși,unchi,soacre și soții. Gata,cu nepotismul!Gata cu sistemul clientelar! La interviu nu a ținut cont de rude,ci de competență.A fost fixat și
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
un film interesant.Un pictor trebuia să realizeze portretul unui om politic.Acesta a murit.Pictorul a realizat portretul după... cadavru,dar obosit a adormit în sicriu.A fost înmormântat.A încercat disperat să telefoneze de pe mobil,din mormânt,unui cunoscut. Dar acumulatorul era descărcat... Opera sa s-a bucurat de succes la vernisaj. „Morsele sunt în natură Vietăți fără cultură, Totuși ele până mor Iși au alfabetul lor.” (V.D.Popa) Reportajul -Știrea zilei.In comuna Frecăței populația este oripilată.Săteanul
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
noastre un autor bonom, când vesel, când trist, când Don Juan, când familist, pe care îl urmărești cu interes în ipostazele exprimate. Privit în ansamblu, Jurnalul profesorului C. Manoliu este, în parte, un ansamblu de portrete ale colaboratorilor săi, ale cunoscuților și ale iubitelor care nu i-au lipsit, indiferent unde s-a deplasat în campaniile vieții sale, nu întotdeauna ușoare. Lumea prin care a trecut se înșiră într-o galerie de exponate vii, în care eroii rămân în memoria cărții
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93059]
-
trecut un an și sămânța aruncată atunci în solul sufletului meu a încolțit, a răsărit, a făcut să se maturizeze ceva din identitatea mea de pelerin în această lume, mereu cu nostalgia unui țel de atins, a unor locuri de cunoscut, a unor limite fizice și psihice de depășit, a unor noi și mai frumoase trăiri ale credinței mele. După ce m-am întors de la Santiago mi-am dat seama mai bine că viața mea nu va mai fi ca înainte. De
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
a impresionat desigur populația din Transilvania, lăsând și unele mărturii scrise. Spicuim din corespondența acestei epoci două scrisori zugrăvind starea de spirit a orășenilor recrutați din rândurile aristocrației. Astfel, la 1 august, contesa Fanny Gyulay se adresa din Cluj unui cunoscut în termenii: "Dragă prietene! Am primit cu mare groază vestea că a izbucnit holera în Rapolt și Turdaș [...] Spune-i și lui Stánczi; cred că și ea e intimidată și neliniștită [...] Mă aflu într-o teamă extraordinară din cauza voastră, de
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
ca Intrarea în Biserică, Procov, Secu și Sihla au slujit pentru adăpostirea celor refugiați din calea holerei; totuși s-au înregistrat două decese la Mănăstirea Neamț: al Pulheriei, soția marelui logofăt Dimitrie Cantacuzino - Pașcanu și al Eufrosinei, fiica postelnicului și cunoscutului publicist Gheorghe Asachi, ce urma peste o lună să fie mireasă, ambele răpuse de cumplita boală 245. La începutul toamnei, holera a încetat cu totul în ținutul Neamț, iar în ținutul Dorohoi mai subzista, dar într-o formă ușoară 246
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
stârnite de molimă, în ținutul Putnei apar și tușe apocaliptice: Cadavrele zăceau pe drumuri, făcîndu-se pradă animalelor carnivore; însumi în persoană am avut tristul aspect [spectacol] de a găsi pe șosea părți mici din corpuri de oameni..., care nu erau cunoscuți cine au fost și de unde erau. Chiar prin comune, mai ales acelea din drumul mare, cei străini, până ce autoritățile să se informeze, zăceau pe drumuri sau pe sub garduri, fără se se apropie vreun particular de ei, din cauza spaimei ce cuprinsese
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de batjocură. Mă doare s-o spun numai, dar știu că e adevărat. Mai știu și că, în ciuda faptului că unii oameni, puțini, au văzut dincolo de asta și au fost amabili cu mine - oameni ca Geraldine și Ben - celor mai mulți dintre cunoscuți le-am inspirat doar compasiune. Deși mă uit în oglindă și nu mă recunosc, e ciudat, dar și asta pare un joc. Îmi pare că nu e nimic real, că mă joc de-a a fi slabă și că la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
O, Doamne, oftează Ben. Ce m-am mai făcut de râs azi. Nu e de mirare c-ai plecat. ― Nu te-ai făcut de râs. A fost minunat să aud ce mi-ai spus. ― Dar știam eu că era ceva cunoscut legat de tine, doar că n-am visat, n-am crezut niciodată că ... se dă din nou înapoi, privindu-mă. Ești pur și simplu atât de frumoasă. Adică, nu arăți deloc ca tine. Scuză-mă, continuă el, bâlbâindu-se, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
care m-aș fi putut droga. A făcut o pauză, după care a adăugat ca într-o doară: — Crezi c-am fost destul de rău? — Nu. Eram încă nedumerită. —OK, a spus el trăgând aer în piept. Le datoram bani tuturor cunoscuților și nu mai aveam deloc prieteni. Nu era vorba doar de faptul că duceam o viață dezordonată. Nici gândurile mele nu erau cu nimic mai bune. Mi se părea că eram mereu la limită, că nu eram la înălțimea așteptărilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ele. Lipsea deseori de la serviciu pe motiv de boală. Numai că ea nu era bolnavă. Stătea acasă ca să-și facă varză capul. Nu ieșea aproape deloc. Decât atunci când voia să-și facă rost de droguri. A împrumutat bani de la toți cunoscuții. Bani pe care nu i-a mai returnat. Iar atunci când oamenii nu mai voiau să-i împrumute banii, îi fura...“ Oare? m-am întrebat eu. Nu furam, m-am gândit respingând varianta lui. își puteau permite și, oricum, era vina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
să împac și capra și varza, să obțin și aprobarea tuturor celorlalți și compania lui Luke. Mi-am amintit de seara aceea în care mă dusesem cu Luke la o petrecere. Mă simțeam în siguranță fiindcă știam că nici unul dintre cunoscuții mei n-avea să fie acolo. Dar, spre oroarea mea, prima persoană pe care am văzut-o a fost Chloë, una dintre acolitele Helenkăi. înnebunită de panică, m-am întors pe călcâie și am părăsit încăperea. Luke m-a urmat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
că e o greșeală îngrozitoare. Date fiind circumstanțele, cu un bărbat de 77 de kilograme cățărat pe tine, care te țintuiește de saltea, cum să te scuzi și să pleci? Nu poți să te prefaci că tocmai ai văzut un cunoscut în partea cealaltă a camerei. în nici un caz. Nu poți să te uiți la ceas, să tragi aer în piept și să bolborosești ceva incoerent despre colega de apartament care nu are cheie să intre în casă. Nici o șansă. Ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
într-un viitor care deja se profilează la orizont, al aerului curat, bineînțeles, când alesele noastre foruri legiuitoare vor stabili prin lege că aerul curat se va vinde la pungă, sterilizat și cu ștampilă de valabilitate. Parcă văd cum un cunoscut de-al meu, bine uns portocaliu, deși nu lasă să se vadă asta, mustăcește iar împotriva mea, mormăind în barbă: „uite dom’le, că iar se ia de cei geniali, democrați și curați, iar pe comuniști îi lasă în pace
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
căuta el. Se apucă din nou de lucru, lovind cu sete, în stâncă. Muntele gemu din nou. De data asta nu mai încăpea nici o îndoială, sunetul venea de acolo, din golul îngust de sub tavan. Era copleșitor, nu semăna cu nimic cunoscut. Iuliu Crișan auzise la viața lui tot felul de zgomote din subteran. Putea să recunoască fără greș cântecul lemnului când cintrele amenințau să se prăbușească sub apăsarea stâncilor de deasupra ori scrâșnetul straturilor de rocă deranjate de scormonitul oamenilor, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
jocurilor de noroc, rămăsese cuplat pe această idee. Bomba venise peste noapte, Rusia tocmai scosese in afara legii cazinourile. Știrea era larg dezbătută în mediile de afaceri, iar ziarele o tipăreau cu litere de o șchioapă pe prima pagină. Un cunoscut de-al său îi spusese că guvernul din Cipru avea de gând să își salveze economia taman prin ridicarea interdicției de funcționare a acestora. Pregătea un pachet legislativ în acest sens și nu mai urma decât să rezolve problema cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
an al împăratului Ioas, preoții încă nu dreseseră stricăciunile casei. 7. Împăratul Ioas a chemat pe preotul Iehoiada și pe ceilalți preoți și le-a zis: "Pentru ce n-ați dres stricăciunile casei?" Acum, să nu mai luați argint de la cunoscuții voștri, ci să-l dați pentru dregerea stricăciunilor casei." 8. Preoții s-au învoit să nu mai ia argint de la popor și să nu mai fie însărcinați cu dregerea stricăciunilor casei. 9. Atunci preotul Iehoiada a luat o ladă, i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
doar bucureștenii pensionari mai sunt pe-afară, cu câinele în lesă. Prietenul meu nu mai are nici câinele, de anul trecut când a dat o mașină peste el. Pe șosea, întorcându-se de la Filipești, se oprise la vorbă cu niște cunoscuți și în fracțiunea de secundă cât a rămas deschisă portiera câinele, înnebunit se vede de cădura din mașină, a sărit de pe bancheta din spate drept sub roțile bolidului care venea pe banda cealaltă... Inutil să-i spun că exact la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
umorului deosebit de dezvoltat. La pofta ei de a trăi era suficient să mișc un deget ca ea să începă să râdă și să mă mai pupe un pic, când îi venea. Mihai și Gigi se resemnaseră. Acceptaseră că sunt un cunoscut de al ei de mai înainte și ne-am împrietenit imediat fiindcă o aveam pe Creața ca punct comun. Ne purtam acum ca și cei din anul doi și colegii noștri ne priveau derutați. Auzi Creațo? De când m-a făcut
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
eu nu aveam curajul să mă dezbrac. Eram inhibat de gândurile mele, nu voiam să fiu un alt nume caligrafiat pe un carnețel plin de autografe, visam la o relație bazată pe iubire, nu la un joc asistat de mulți cunoscuți, ca o gravidă la naștere. Nu mai eram eu și am simțit nevoia să mă ridic și să plec după Shumy. Trebuia să evit pasul spre o mare prostie. Poate că Erjika se simțea datoare pentru că intervenisem pentru ea în
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
M-a sunat Khadafi, zice că are informații că merg într-acolo să distrugă tot. Liiceanu e disperat... S-a țicnit?... Care Khadafi? Apoi îmi revin. Desigur, e vorba despre directorul Institutului Goethe. Pe care îl găsim acolo. Convocase toți cunoscuții să vină să apere - cu un lanț uman, cu pieptul gol, cu vorba, cu pumnul? - elita postdecembristă. Am răspuns apelului vreo cinci. Cu toții, reprezentanți ai unor agenții de presă străine. * În fiecare dimineață, mama și mătușa ei beau cafeaua împreună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]