5,667 matches
-
misiile acestei legislații a fost să corecteze "lipsurile" prezente în tradiția pedagogică românească, "unele dintre acestea izvorind din prevederile Legii din 1948". Fără să îl numească explicit, principalul defect diagnosticat de autoritățile române a fost, cu siguranță, obligativitatea limbii ruse decretată la 1948, care douăzeci de ani mai târziu dispare din noua legislație. Învățământul românesc este de-rusificat pe fundalul ieșirii de sub tutelajul politic al Moscovei. Învățământul obligatoriu, pe care legea de la 1948 îl diminua la 4 ani (art. VI), noua
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
hibride a național-comunismului. Eforturile hermeneutice, adiționate de strădanii exegetice, sunt îndreptate înspre împăciuirea "preocupării pentru înflorirea națiunii socialiste și a statului național" cu solidaritatea socialistă și internaționalismul proletar (Programul PCR, 1975, pp. 145-146). Via Engels și Lenin, Partidul Comunist Român decretă completa compatibilitate dintre cele două doctrine rivale: "națiunea și statul național independent, pe de o parte, și solidaritatea și colaborarea dintre țările socialiste, internaționalismul proletar pe de altă parte, sunt două laturi ale construcției socialismului care nu numai că nu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sau Studii. Iar agenda de cercetare și grila de interpretare erau setate în acord cu normele istoriografiei sovietice întruchipate în manualul prototipic Cursul scurt de istorie a Partidului Comunist (bolșevic) al Uniunii Sovietice (1953). Programul... din 1974 rupe această cutumă, decretând forma cât și fondul, principiile diriguitoare de interpretare a istoriei naționale cât și detalii minuțioase, într-un document de partid. După cum punctează și V. Georgescu, după o scurtă perioadă de détente care a durat între 1965 și 1971, directivele edictate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în crearea României moderne și în special a Partidului în împlinirea destinului social-național. Am văzut cum tot mai pregnant, Partidul și-a asumat sarcina nu doar de avangardă politică a revoluționarismului socialist, ci și rolul de avangardă a reflecției istoriografice, decretând versiunea oficială a trecutului românesc lucrată în Biroul Permanent al CC. Restructurarea memoriei naționale pe coordonate indigene a fost influențată hotărâtor și de o altă evoluție, de data aceasta localizată în avangarda culturală (operând, desigur, tot sub strânsa supraveghere a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în direcția articulării statale și a unificării politice. Astfel, încă de la I. Heliade Rădulescu (1861) este detectabilă configurarea tezei continuității statale a românilor. Motivat de același desideratum politic, N. Iorga a elaborat teza "Romaniilor populare", iar Programul... din 1975 a decretat existența paradoxalului "stat neorganizat". Discursul istoric difuzat prin literatura didactică se înscrie pe aceleași aliniamente. Pe lângă afirmarea permanenței populaționale a românilor în "spațiul strămoșesc carpato-danubiano-pontic", este enunțată și permanența statalității românești într-o formă mai strânsă sau mai laxă de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și a dezvoltării capitalului în societatea românească. Național-comunismul reliefează, în schimb, latura națională a revoluției române, evidentă în lupta de eliberare națională. Cucerirea independenței de stat a României, proclamată în 1877 și obținută pe frontul de luptă în 1878, este decretată ca fiind "opera întregii națiuni", "rodul luptelor purtate timp de veacuri de înaintași, lupte care au culminat cu măreața victorie obținută în 1877 pe cîmpul de bătălie împotriva Imperiului otoman" (Hurezeanu et al., 1988, pp. 111, 120). Dobândirea independeței de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Curriculum Național redefinea coordonatele centrale pe care era construită memoria publică în literatura didactică. Reintroducerea manualelor alternative după o jumătate de secol de monopol statal incontestabil asupra discursului oficial asupra trecutului a pulverizat monofonia discursivă. În 1947 autoritățile comuniste au decretat principiul manualului unic, după ce întreaga tradiție didactică românească se construise pe principiul pluralității cărților școlare. Pluralizarea discursului despre trecut prin instituirea manualelor alternative a facilitat o deschidere interpretativă care a făcut posibilă glisarea dinspre paradigma celebrativ-eroică a cărei finalitate antropologică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de tezaur sunt și rămân desființate. Art. 11. Comitetul și Casa domenială se desființează o dată cu terminarea operațiunii de conversiune aci prescrisă; resursele acestei Case se vor trece în veniturile ordinare ale statului. Art. 12. Un reglement de aplicație se va decreta deodată cu promulgarea acestei legi. În secții unite, după ce s-a dat citire proiectului de lege, au luat cuvântul d-nii A. Lahovary și Carp, cari, deși aprobând în principiu unificarea datoriei publice pe baza rentei 5 procente, au făcut totuși
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
luptă cu ceea ce aduc forțele răului și dorește să implementeze vindecarea. Succesul său În vindecare simbolizează mântuirea. Spre deosebire de sănă‑ tate, care este bună doar În măsura În care permite crești‑ nilor să Îndeplinească poruncile lui Dumnezeu, făcându‑i astfel buni, remediile medicinii sunt decretate de Dumnezeu pentru ușurarea suferinței umane și evitarea unei morți premature. Și totuși, dacă lăsăm deoparte originea ei divină, cu alte cuvinte, dacă pacienții nu sunt Învățați - ca În vin‑ decările săvârșite de Domnul Hristos - să răspundă la recu‑ perare
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
o pagină web numită www.killourboss.com îmoarteșefului.comț. Nu, nu ești singur, iar amploarea globală și înrăutățirea acestei stări de fapt sînt de-a dreptul înfricoșătoare. Deci, ce se întîmplă? Devin șefii din ce în ce mai idioți? Specialiștii în Resurse Umane au decretat cumva posomoreala și insensibilitatea drept competențele esențiale ale managementului? S-a înființat oare la Harvard o nouă universitate de management pentru cei cu deficiențe etice și morale? Sîntem pe cale să ne transformăm într-o națiune de plîngăcioși hipersensibili? Deși ei
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
locul lăsat liber de religie, o eroare pe care postmodernismul a găsit de cuviință că poate s-o elimine prin abandonarea definitivă a sacrului, a oricărui fel de transcendență. Nici nihilismul lui Nietzsche nu e unul de factură postmodernistă, căci, decretând "moartea lui Dumnezeu", filosoful german nu ajungea până la moartea Zeului, ci înlocuia o valoare cu altă valoare, pe Dumnezeul creștin cu zeii precreștini, preferându-l îndeobște pe Dionysos aureolat de Apollo, zeu în care vedea vitalismul anunțător al Supraomului, căci
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
recăzând în violență malefică. Franța se pomenește în plină criză sacrificială, uitând calea hristică a rezolvării acesteia și pariind doar pe raționalismul justiției. În locul libertății după fire, intelighenția franceză, în frunte cu Jean Jacques Rousseau, proclamă libertatea după natură și decretează codul drepturilor și libertăților omului, marea miză a Revoluției Franceze. Dar nu există libertate după natură, nici egalitate sau dreptate, căci ar trebui să credem că natura își este suficientă sieși, că are suport ontologic în sine, ceea ce au și
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Enrichessez-vous!, în cel postmodernist devine: Amusez-vous!73 Este eonul ridicării oricărei distracții la demnitate culturală: "nici o valoare transcendentă nu trebuie să frâneze sau să condiționeze exploatarea plăcerilor și dezvoltarea consumației"74. Spre a nu se cădea în elitism, mass-media a decretat vremea show-bussiness-lui, a publicității, a filmului american contra celui european, care e anacronic prin problematizare și finețuri artistice. Tradițiile au fost abandonate ca rămășițe penibile ale trecutului. A trecut pentru totdeauna și vremea modernismului "disperaților", al lui Kafka, al lui
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
prin consacrarea Sfintei Treimi: "Cultura noastră este una a întrupării legii în caz; ca atare, cu manifestările ce decurg din întrupare, ea proclamă peste tot ceva întreit. Împotriva oricărui gnosticism, incapabil a înțelege cum trei să fie una, s-a decretat că trei sînt efectiv una. În termeni filozofici, ființa este și ea trinitară, neînsemnând numai legea, nici realitatea individuală numai, ci laolaltă legea, realitatea individuală și determinațiile sau procesele lor"162. Modelul cultural creștin treimic este primul model cultural deschis
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
lui Mihai Ungheanu conform căreia " Cine se plasează în afara țării reale nu poate fi elită". Cristian Tudor Popescu 201 sesiza și el că intelectualul român "nu-și mai simte țara". Intelectualul român nici nu mai are în vedere așa ceva, după cum decreta un tânăr teleintelectual imberb, "analist politic" curtat de televiziuni, Cristian Preda, dat fiind că ar exista o incompatibilitate între postmodernismul politic (și cultural) și specificul național 202. Adrian Dinu Rachieru se arată încă optimist, sperând în soluția lui Dimitrie Gusti
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
nerăbdării președinților de a-i avea pe lângă dânșii, ci li se trimit în "așternut" după chibzuieli de care bieții șefi de stat habar n-au. E și firesc, în cazul unei valori europene și naționale ca Eminescu, de îndată ce și Patapievici decretează că toate compartimentele personalității poetului sunt nule și neavenite: "Categoriile lui Eminescu? Azi nimeni nu mai poate vorbi despre sursele originare (sic!) ale sensibilității lui Eminescu fără să pună totul între ghilimele, adică fără a face cu ochiul, fără a
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
de avertizată că și "teologia căcatului" poate aluneca în extremă. Din dogma acordului absolut cu ființa s-a născut kitsch-ul comunist deopotrivă cu cel postmodernist. Curiozitatea cea mare e că tocmai criticii radicali ai metafizicii și teologiei clasice au decretat kitsch-ul drept componentă principală a canonului postmodernist. Kitsch-ul mai este văzut ca dictatura inimii asupra rațiunii. Dar el poate fi la fel de bine drept dictatura rațiunii asupra inimii. Acestea și sunt extremele. De aceea a insistat Eminescu atât de
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
r-forț]”), care, dup] p]rerea să, ar reflecta mai bine baza indian] a acestei tehnici. Ceea ce înseamn] c] Gandhi nu mai este mulțumit de ideea de a „întoarce cel]lalt obraz”, de a reține taxele și obligațiile sau de a decretă „nu v] pripiți”, ci caut] o metod] prin care adversarul 1) s] fie confruntat cu situația și s] existe contactul direct, „fâț] în fâț]”, în problema disputat] și 2) s] redreseze r]ul sau greșeală f]r] a utiliza forță
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s]r]cie sau putere, argumentele sunt discutate adesea în termenii drepturilor omului și ai inc]lc]rii acestora. De asemenea, în cadrul diverselor societ]ților, drepturile joac] un rol important în discuțiile despre probleme morale controversate: avort, eutanasie, pedeapsa suprem] decretat] de lege, felul în care trat]m animalele și mediul înconjur]tor, obligațiile fâț] de semenii noștrii și fâț] de generațiile viitoare. Și asta în vreme ce, din punct de vedere lingvistic, drepturile aparțin unei tradiții a rațion]rii etice care își
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unirii Ardealului cu Ungaria, Împotriva dorinței românilor, Îl dăduse ostașilor năsăudeni? În numele cui și pentru interesele cărei patrii avea să fie plătit tributul de sânge reclamat de acest angajament, mai ales În condițiile În care guvernul maghiar făcea recrutări și decretase mobilizarea? Soldați români grăniceri! Jurământul pe care voi l-ați depus pe numele Împăratului și marele Principe al Transilvaniei să nu-l uitați ș...ț În 30 mai 1848, Dieta Transilvaniei adunată la Cluj-Napoca proclamă uniunea, adecă Întruparea de tot
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
BAC c) CAB d) ACB 24) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) Dimitrie Brătianu cere Constantinopolului garanții pentru neutralitatea veșnică a pământului românesc B) Austro- Ungaria și Rusia încheie convenția de la Budapesta C) România a decretat mobilizare general în vederea obținerii independenței a) ABC b) BAC c) CAB d) ACB 25) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) marele duce Nicolae solicită intrarea principelui Carol în război B) tratative româno- ruse la Livadia
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
acesta avea nevoie pentru împingerea României în războiul balcanic. Din cele 52 de scene ale Independenței României, nu mai puțin de 12, însumând cam o treime din cele două ore de proiecție, îl au ca personaj central pe Carol I, decretând mobilizarea, spunând „Asta-i muzica care-mi place”, țintuind, sfințind, distribuind drapele, vizitând răniții, îmbărbătând soldații după o luptă grea, supraveghind totul de pe deal. Numele nici unui general sau colonel dintre cei menționați pe generic - Manu, Cerchez, Cernat, Davila, Anghelescu - nu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
lucru la Washington. Premierul Ion Gheorghe Maurer se duce la Paris. Dej se întâlnește cu „proscrisul” Tito. Pe fondul conflictului sovieto- chinez, România se distanțează tot mai mult de Moscova. Pe plan intern, Dej declanșează un proces de reconciliere națională, decretând amnistierea tuturor deținuților politici, care se încheie în 1964. Continuă derusificarea, prin desființarea instituțiilor culturale sovieto- române colate în 1948. Străzile și cinematografele rusificate își schimbă numele, Orașul Stalin revine la numele Brașov. Se deschid expoziții americane în București, sunt
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
lui Ipsilanti. Atât în proclamația de la Padeș, cât și în celelalte documente emise de cancelaria sa, chestiunea esențială a împroprietăririi țăranilor este evitată sistematic. De asemenea, nu sunt suprimate toate birurile pe care aceștia le aveau de plătit, așa cum Tudor decretează în film. Motivul era simplu : Vladimirescu avea nevoie de suportul boierilor pământeni în efortul său de a- i înlătura pe fanarioți. Pe aceștia îi numește, cu o expresie rămasă celebră, „tagma jefuitorilor”. Un surâs în plină vară (1963) sau Bisnismenul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
poate de corect ideologic nu e corespunzătoare, atunci filmul e contrarevoluționar. Asta reușește Lucian Pintilie, după încercările ratate ale lui Manole Marcus și Iulian Mihu în Viața nu iartă sau Mircea Săucan în Când primăvara e fierbinte. După ce Stalin a decretat că important în cinematografie este scenariul, story- ul, verificabil de către culturnici, și nu felul în care se filmează, cineaștii cu vocație s-au aflat într-o adevărată cămașă de forță. Marcus, Mihu și Săucan aveau de luptat cu niște scenarii
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]