11,536 matches
-
o piață emer gentă. Astfel, în anii ̕70, Japonia era consider ată o piață emergentă de către americani și vest europeni. Pe măsura dezvoltării piețelor de frontieră și emergente, acestea sunt „promovate“ într-o categorie superioară, până la nivelul de piață dezvoltată. Deși piețele emergente oferă posibilitatea obținerii unor profituri mari, pe termen scurt, există riscuri mari, aso cia te investițiilor de capital, care decurg din următoarele caracteristici ale ace stor piețe: volatilitatea mare a piețelor în formare, comparativ cu piețele dezvoltate
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
dezvoltată. Deși piețele emergente oferă posibilitatea obținerii unor profituri mari, pe termen scurt, există riscuri mari, aso cia te investițiilor de capital, care decurg din următoarele caracteristici ale ace stor piețe: volatilitatea mare a piețelor în formare, comparativ cu piețele dezvoltate; lipsa de eficiență a structurilor de reglementa re și control a piețelor ce accentuează mari de prețuri; tendințele speculative, determinând variații scurgerea de informații prin intermediul “insid er ilor”; r; dependența economiilor respective de un volum limitat al resurselo aprocentul mare
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
pieței. Toate aceste caracteristici ale piețelor în for mar e accentuează însă riscul plasamentelor în acțiunile și obligațiunile firmelor cotate. Inevita bil, riscul investițiilor de capital, în țările em ergente, este sensibil mai mare decât riscul investițiilor similare de pe piețele dezvoltate , însă și rentabilitățile sunt superioare, mai ales pe termen scurt, ceea ce asigură atractivi tatea acestora. Astfel, noile piețe emergente d in Asia de Est, America Latină și Rusia erau considerate de investitori, în an ii ̕90, un „paradis al veniturilor
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
de pe piețele internaționale de capital, acestea pot fi diviz ate în două mari categorii: Din prima categorie, fac parte persoanele fizic e. În mod colectiv, persoanele fizice dețin o mică proporție din activele financiare. Majori tatea gospodăriilor din țările mai dezvoltate d eți ne o cantitate de active financiare, de regulă, sub forma unui cont de p ens ii sau acțiuni la firma la care lucrează un membru al familiei. Majoritate a a cestor proprietăți sunt oarecum mici și variază de la
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
titluri de valoare au reprezentat doar o mică p art e din capacitatea econo mică a majorității statelor. Astăzi, tranzacții le internaționale de acțiuni și obligațiuni sunt de câteva ori mai mari decât P IB ul unui număr de economii dezvoltate - Japonia fiind o excepție notabilă. Modul în care firmele și guvernele obțin fondur i d e pe piețele internaționale s-a schimbat substanțial de-a lungul timpului. Astfel, în 1993, obligațiunile au reprezentat 59 % din finanțări le internaționale, iar până în
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
cazul fluxurilor internaționale de capital, în ca litate de exportator (investitor sau creditor), pot participa doar acei actori e conomici care dispun de un excedent de resurse (a ctori economici aflați, de regulă, dar nu în exclusivitate, în țăr ile dezvoltate). Fluxurile internaționale de capital sau fluxurile financiare interna ționale îmbracă două forme principale: investiț iil e de portofoliu și inves tițiile străine directe. Pe plan internațional, există o mare varietate de definiții consacrate investițiilor străine directe și investițiilor de portofoliu
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
integra ntă a unui sistem economic internațional deschis, precum și un catalizator ma jor al dezvoltării. Acestea au devenit, în ultimii ani, cea mai importantă sursă de finanțare externă pentru țările în curs de dezvoltare, ca și pe ntr u țările dezvoltate, de altfel. Multe firme nu se limitează la importul și expo rtu l de bunuri și servicii, ci găsesc oportună formarea de întreprinderi permanente în țări străine<footnote id=”216”>Flower, J., Global Financial Reporting , Pal gra ve Publishers Ltd
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
2008, odată cu declanșarea crizei ipotecare subprime din S.U.A . Incertitudinile în ceea ce privește identitatea in stituțiilor financiare cu expunere mare la risc și potențialul impact al pierderilor au creat, astfel, un mediu financiar volatil, determinând vânzări masive a le activelor riscante pe piețele dezvoltate, dar și pe cele emergente. În același timp, instituțiile financiare importante, care au înregistrat deprecieri majore, au limitat împrumuturile pentru a reechilibra b ala nța economică. Pe lângă fluxurile reduse de capital către țări le în dezvoltare, acest haos a dus
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
reflectă un potențial ridicat de dezvoltare pe termen lung al țărilor, dar și performanța lor impresionantă de a genera profituri mari, în ultimii ani. Standard and Poor’s / International Finance Cor por ation Rentabilitatea capitalurilor proprii în țările mai puțin dezvoltate, așa numitele piețe de frontieră, poate fi comparată cu cea a piețelor emergente, mai ales pentru ultimii doi ani. Cu toate acest ea, investitorii străini ar fi avut dificultăți în realizarea unor profituri mari, deoarece accesul internațional pe aceste piețe
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
o pre ocupare majoră în multe țări, ceea ce crește ri scu l unei scăderi importante a prețurilor, în cazul în care încrederea investi tor ilor s-ar reduce brusc. Rentabilitatea capitalurilor proprii a fost diferită pe piețele din ță rile dezvoltate și în cele în curs de dezvoltar e. Aproape 80 % din țările în curs de dezvoltare au înregistrat, în anul 2007 , u n profit mediu anual cu 25 % mai mare față de ultimii cinci ani, în com par ație cu mai
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
miliarde dolari înregistrată în 2006. Stimulate de lichi dit ățile mari, de dorința de a-și dezvolta piața de acțiuni pe plan extern și de a-și asigura materii prime, țările în curs de dezvoltare au achiziționat companii în țări dezvoltate (investiția sud - nord), dar și în țări în curs de dezvoltare (i nve stiția sud - sud). Mediul financiar global și evoluția fluxurilor de capital Intrările nete de ISD și cele de capital de portofoliu către țările în curs de dezvoltare
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
l ui 2008. Totuși, odată cu intensificarea crizei spre sfârșitul acestui an, printr-o retragere masivă a activelor riscante, piețele financiare din țările în curs de dezvoltare au simțit șocul crizei. Piețele lor de acțiuni s au alăturat celor din țările dezvoltate, reducâ ndu se cu aproximativ 40 % (graficul nr. 3.20.). După cum putem observa din graficul de mai sus, sc ăderea prețurilor acțiunilor s-a remarcat la începutul anului 2008, intensificându-se în septembrie al aceluiași an. Indexul MSCI (măsurat în
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
multe au su fer it pierderi semnificative în contextul crizei curente. Fondurile speculative au reprezentat o forță dominantă pe piețele emergente, în ultimii ani. În prezent, acestea sunt considerate o componentă importantă a tranzacți ilo r IPO - atât în țările dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare - datorită atât volumului achizițiilor lor, cât și implicării lor timpuri i î n procesul IPO. În contextul crizei, multe fonduri speculative s au confruntat cu un val de retrageri de fonduri, înregistrând
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
bilitatea economică internațională. Unii autori fa c responsabilă globaliza rea financiară pentru frecvența tot mai mare a cri zelor<footnote id=”243”>Dehesa, G., Învingători și învinși în globalizare, Ed itura Historia, București, 2007, p. 205</footno te>. În țările dezvoltate, instabilitatea financiară ia forma crizelor ban care și monetare (așa cum s a întâmplat în contextul actualei crize), iar î n țările subdezvoltate, aceasta este un melanj al ce lor două, însoțit de creș terea dificultăților legate de serviciul datori ei
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ultimelor trei decenii pe piețele emergente, pre cum și despre costurile aferente suportate de e con omiile acestor țări. Prima criză financiară globală majoră, rezultat al globalizării financiare de la începutul anilor ̕70, a fost criza datoriilor țărilor mai puțin dezvoltate (TMPD), care a cuprins aproape între aga Americă Latină. Criza a început în august 1982, când Mexicul a anunța t c ă nu mai este capabil să onoreze plățile imediate și nici pe cele vii toa re ale datoriei de
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
pă aproape trei ani de la declanșarea turbulențelor, piața a rămas net ransparentă, ceea ce a amplificat criza financiară și a facilitat trec ere a ei în sectorul real al eco nomiei, mai întâi, în S.U.A., apoi, și în alte țăr i dezvoltate. Așa cum de altfel s-a în tâmplat de multe ori, dificultățile economiei reale au fost anticipate și chiar induse de instaurarea unei situații de cr iză pe piețele financiare. Gradul de afectare a economiilor lumii de către această criză depinde de
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
și exc ese lor ce stau la baza turbu lențelor de pe piață. Acțiunile au scăzut cu 42 %, în anul 2008, pierzând 29 000 miliarde dolari din valoare, singurele active care au înregistrat câștiguri fiind obligațiunile guvernamentale al e ț ărilor dezvoltate și aurul, segmente pe care investitorii și-au căutat refugiu. Anul a început cu un șoc, însă numai un grup restrâns de analiști au an ticipat criza ce avea să urmeze. Pierderea suferită de Société Générale păr ea să fie
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
mare măsură, de efectele crizei asupra cererii de export, atât direct, cât și prin impactul scăderii cererii de bunuri. În urma falimentului Lehman, activele de pe piețele emergente au scăzut și m ai mult, în timp ce temerile privind stabilitatea sistemelor bancare în economiile dezvoltate au de clanșat preocupările legate de colapsul dezvolt ări i globale, dar și de scă derea prețurilor bunurilor și accesul la sursele externe de finanțare. Ca urmare, spread urile obligațiunilor de stat s au extins dramatic, iar titlu rile de
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
panelul central și panelul din stânga). 4.5.4. Etapa a patra a crizei financiare și eco nom ice actuale În această etapă, investitorii se concentrează asupra problemelor financiare ce s au extins la nivel global, propagându se și în țările dezvoltate (figura nr. 4.2.). Analizând graficul, se observă că, în contextul crizei financiare, turbulențele financiare internaționale se accentuează afectând, în mare măsură, poziția financiară a băncilor și determinând numeroase con strân geri asupra posibilităților lor de creditare. D e a
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ar fi început să achiziționeze obligațiuni acoperite denominate în euro. Ca urmare a crizei, economia mondială a intrat înt r-o severă recesiune, din cauza celui mai periculos șoc care a lovit pie țele financiare mature după anul 1930. Principalele economii dezvoltate au int rat deja, sau vor intra, în recesiune, astfel încât factorii de decizie tre bui e să aleagă între stabilizarea condițiilor financiare, pe de o parte, și intra rea economiilor acestora, într-o fază de coexistență a recesiunii cu inflație
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
din S.U.A., în 2007, testează ab ili tatea Fondului Monetar In ternațional și rolul acestuia de instituție cen tra lă internațională de moni torizare a sistemului monetar mondial. Deși est e p uțin probabil ca FMI să acorde împrumuturi țărilor dezvoltate puternic afectate de criză, acesta trebuie să concureze și cu alte instituții financiare internaționale, în calitate de sursă de idei și coordonator al pol iti cii macroeconomice mondiale. Efectele negative ale crizei asupra economiilor emergente și subdezvoltate oferă FMI-ului oportunitatea de
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
În plus, Statele Unite și alte țări vestice împreună cu unele state petro lie re din Orientul Mijlociu reprezintă principalii contribuabili la resurse le FMI și este puțin probabil ca aceste țări să solicite asistența FMI. Cel m ai recent moment când țările dezvoltate au primit împrumuturi de la FMI a fost între 1976 și 1978, când Regatul Unit, Italia și Spania au luat împ rum uturi de la FMI, pentru a diminua efectele creșterii prețului petrolului din 1973. În urma crizelor financiare de acum un deceniu
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
din nou. De la un nivel de aproximativ 1,2 trilioane dolari, în 1995, rezervele mondiale de valută depășesc acum 7 trilioane dolari. FMI pr ezi ntă informații că, în al doilea trimestru al lui 2008, rezervele de valută ale țărilor dezvoltate erau de 5,47 trilioane dolari în comparație cu 1,4 3 trilioane dolari, în țările nou industrializate. Această acumulare de rezerv e a fost determi nată de creșterea prețurilor mărfurilor (ca de exe mplu, petrol și minereuri) și de surplusurile mari
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
un rol constructiv în r ezo lvarea sau, cel puțin, în temperarea efectelor recesiunii mondiale pe două fronturi: în primul rând, prin management imediat al crizei, în pri nci pal, prin sprijinirea ba lanței de plăți a țărilor mai puțin dezvoltate și a celor cu piață emergentă și, în al doilea rând, prin contribuția sa la reformarea sistemică, pe ter men lung, a sistemului financiar internațional. În ceea ce privește managementul imediat al crizei, regulile FMI menționează că țările pot împrumuta până la de trei
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
rea crizelor de la o eco nomie la alta, odată cu importul mecanismelor ș i p roduselor financiare și cu deschiderea piețelor naționale față de inves tit orii străini. Unii chiar au încercat să identifice vulnerabilitățile acesto r e conomii financiarizate ale țărilor dezvoltate, menționând dificultatea de a c ontrola sau lipsa de control asupra fondurilor speculative și a produselor financiare derivate, în primul rând. Alții au semnalat faptul că manage men tul macroeconomic la nivel național, în condițiile globalizării fina nci are, este
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]