7,173 matches
-
delegațiilor română și peruană prezente la conferința de la Geneva privind armele chimice, să sugereze ministrului posibilitatea de cooperare a celor două delegații pentru elaborarea unei propuneri comune de progres în negocieri". Pentru mine, care timp de trei ani lucrasem în diplomația multilaterală, la Helsinki și Geneva, solicitarea conducerii M.A.E. era foarte clară. I-am propus ambasadorului să solicit audiența de urgență. Până primeam răspunsul, eu urma să pregătesc un text scris pe care șeful misiunii să-l aibă în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
care două au trecut deja. Întrucât mi-ați cerut părerea, vă voi spune care sunt regulile la toate ambasadele noastre din orice capitală din lume și care se aplică cu strictețe, cel puțin la misiunile unde am lucrat până în prezent; diplomații din M.A.E. sau din M.C.E. au obligații de serviciu bine definite, pe profilul pregătirii lor, pe baza fișei postului pe care este încadrat fiecare și a dispozițiilor primite de la instituția care i-a trimis; personalul tehnico-administrativ, aparține numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
un cunoscător al raporturilor interstatale, poate chiar un "diplomat mascat". Urmăream disputa și îmi dădeam seama că persoana ce fusese încătușată era fie un dizident, fie un fugar din România, care reușise să ajungă în Spania, dar spre ghinionul lui diplomații români mascați îl prinseseră și îl duceau pachet înapoi, în raiul comunist. Era prima oară când asistam la un astfel de spectacol penibil, chiar revoltător. Ca fost negociator al textului Actului Final al C.S.C.E., îmi dădeam seama câtă dreptate aveau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Știți, eu sunt filolog, mă scuzai, de înțeles, înțeleg mai multe, căci am făcut gramatica comparată a limbilor romanice și pe aceea a limbilor slave. Și mi-a plăcut să știu câte ceva din orice limbă. Dumneata ai fi bun în diplomația multilaterală, la O.N.U. Am fost, tovarășe ministru, membru al delegației noastre la negocierile C.S.C.E., la Helsinki și Geneva. N-am știut, dar îți spun că ai avut noroc că ambasadorul ăsta e prost, și nu viclean, putea să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
mai ales cu americanii, trebuia imediat pusă pe hârtie și transmisă grupului de securiști, care deja aveau un birou la etajul al doilea, unde permanent exista cel puțin o persoană de permanență. La ambasada U.R.S.S., îi cunoșteam pe toți diplomații, fiecare îmi solicitase cel puțin o dată să îi facilitez unele cumpărături la magazinele diplomatice din vecinătatea misiunii lor diplomatice, de pe Șoseaua Kiselev. L-am preferat pe unul dintre moldovenii din schema ambasadei, solicitându-i în mod expres săptămânalul "Literatura și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
să nu uit să încep cu el seria de mulțumiri, ceea ce am și făcut în mod firesc pentru gazda principală. În timpul mesei, probabil îl deranja prezența mea în rând cu "augusta sa ființă". De câteva ori a făcut referiri la "diplomații ăștia care de-abia au învățat, "la gât cravatei cum se face nodul"". Văzând că nu reacționez, mi se adresă direct: Ia spune, tovarășe Sbârnă, după cursul ăsta, speri să urci vertiginos pe scara îngustă a diplomației?" "Tovarășe rector, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
făcut referiri la "diplomații ăștia care de-abia au învățat, "la gât cravatei cum se face nodul"". Văzând că nu reacționez, mi se adresă direct: Ia spune, tovarășe Sbârnă, după cursul ăsta, speri să urci vertiginos pe scara îngustă a diplomației?" "Tovarășe rector, am răspuns -, eu am venit din vârful munților și am învățat de la părinții mei că "nu tot ce zboară se mănâncă", că "încetul cu încetul se face oțetul" și că niciodată "să nu zici hop, până nu sări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
țării, a populației Bucureștilor, convocată la miting, mulți cred că se organizau pentru o participare mascată la manifestarea din Piața Palatului, pentru a fi martori direcți la posibile evenimente de excepție. Pe la orele 11, prin rotație, ne programasem și noi, diplomații de la serviciul ceremonial, scurte vizite prin piață. Pe la amiază, eram în fața Ateneului, unde îngrămădeala nu era prea mare, majoritatea se îmbulzea în spațiul din fața Palatului Regal, de unde se putea vedea balconul Comitetului Central, în care urma să apară și să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
pe Sergiu Celac, fost coleg de facultate, apoi bun coleg în minister, director în M.A.E., cu o experiență de excepție în activitatea de relații internaționale. Imediat după formarea guvernului provizoriu, noul ministru a organizat o reuniune cu toți diplomații din Centrala ministerului, unde au fost anunțate toată structura M.A.E., inclusiv numirile de directori. Acestea au fost discutate în timpul reuniunii, în mod democratic. Cele mai aprinse dezbateri au fost despre directorul Direcției de personal, care era adus din afara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
București a regelui Spaniei și a reginei Sofia.......................................... 23 5. Misiune temporară în Finlanda 30 6. O aniversare rotundă în condiții de excepție 41 7. Pregătiri de plecare în America Latină 54 9. Un zbor de peste 10.000 kilometri 67 10. Diplomație pe coasta Pacificului 72 11. Lima, capitala viceregilor Spaniei 85 12. Vremea răfuielilor ? 109 13. O bucurie, o satisfacție neașteptată 121 14. Pregătiri pentru reîntoarcerea la București 128 15. Escorialul și La valle de los Caidos 138 16. Cursa TAROM
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
ce au premers primului război mondial, influența germană se manifesta puternic începând cu sferele Curții imperiale - unde împărăteasa Alexandra era cel mai important pion - în conducerea politică, unde în posturile cheie se aflau germani (primul ministru Stürmer era german), în diplomație, în conducerea armatei, a poliției secrete. Filogermanii aveau cel mai greu cuvânt în politica Imperiului. În domeniul proiectelor expansioniste ale celor două imperii se înregistrază un fenomen interesant. Atât Rusia, cât si Germania se simt incomodate din ce în ce mai serios de apetitul
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de eliberare și unificare național statală. În perioada 1858-1870, acest proces s-a finalizat în Italia, prin unificarea național statală în jurul regatului Piemont; pentru Principatele Române, 24 ianuarie 1859 a consemnat prima etapă a unificării național-statale; trei ani mai târziu, diplomația românească și abilitatea lui Alexandru Ioan Cuza au realizat consolidarea internațională a Unirii. Răscoala poloneză din 1863 contra ocupației rusești, deși înfrântă, a demonstrat o dată în plus că procesul afirmării naționalităților nu mai putea fi stăvilit. Susținându-l, Franța lui
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
războaielor purtate de-a lungul secolelor a adunat valori materiale de toate categoriile, greu de evaluat. Ce sens a mai avut atunci confiscarea Tezaurului românesc ? Politic ? Ideologic ? Financiar? -Toate încercările din deceniile al III-lea și al IV-lea ale diplomației române de a obține restituirea Tezaurului s-au lovit de refuzul categoric al U.R.S.S., indiferent de așa-zisele motive invocate. -Conform sloganurilor bolșevice, în România, „eliberată” de Armata Roșie și unde Partidul Comunist era la conducere în umbra tancurilor
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de complexul „supărării stăpânului”, se va implica nemijlocit în tranșarea acestei probleme istorice a recuperării Tezaurului, în conformitate cu tratatele în vigoare, cu angajamentele și documentele semnate de Rusia imperială și Rusia Sovietică, se va implica cu verticalitate și curaj, cu o diplomație inteligentă - inspirată măcar de I. I. C. Brătianu, Take Ionescu sau Titulescu -, acum constat cu regret că nu a atins nici măcar nivelul lui Nicolae Ceaușescu - comunistul care a cutezat să-i spună „Nu !” lui Brejnev, susținând dreptatea cauzei românești. Cinismul folosit
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
nivelul lui Nicolae Ceaușescu - comunistul care a cutezat să-i spună „Nu !” lui Brejnev, susținând dreptatea cauzei românești. Cinismul folosit de Rusia postsovietică în așa-zisele dezbateri cu partea română pe tema Tezaurului, joaca de-a șoarecele cu pisica cu diplomații și factorii de decizie de la București, îndepărtează la ani-lumină perspectiva revederii Tezaurului nostru în locurile de unde a plecat, într-o pribegie fără de sfârșit. În 1973, când descopeream documentele privitoare la Tezaur, era o poveste reală de al cărei sfârșit fericit
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
frunte cu domnul lor Grigore Ghica, împotriva încălcării hotarelor țării, demonstrând Porții că Austria a cuprins două ținuturi întregi din pământul Moldovei, în loc de o fâșie îngustă, necesară pentru deschiderea unei căi de comunicație, dară protestările moldovenilor răsunau în pustiu, fiindcă diplomația austriacă vărsa aur îmbelșugat, pentru a face pe turci de a nu le băga în samă. Și așa s-a întâmplat ceea ce, după constelația de atunci, nu se putea împiedica: cesiunea celor două ținuturi de hotar, pe care Austria le
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
le băga în samă. Și așa s-a întâmplat ceea ce, după constelația de atunci, nu se putea împiedica: cesiunea celor două ținuturi de hotar, pe care Austria le boteză cu un nume impropriu „Bucovina”, pentru a acoperi prada în ochii diplomației europene. Actul de cesiune s-a încheiat fără consimțământul înaintașilor noștri, de Poarta suzerană, care, în virtutea vechilor capitulațiuni cu Domnii Moldovei, n-avea dreptul de a înstrăina nici o palmă de loc din pământul țării. Declarațiile de mai târziu ale părinților
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
deopotrivă prin simțământul mândriei noastre. Nimeni nu a căutat să păstreze mai neștirbită suveranitatea acestui stat decât Brătianu, în toate raporturile lui cu cei mari, prin el România a stat întodeauna cu fruntea sus. Aceasta a fost nota personală a diplomației lui și i-a reușit, căci cei mari respectă mai mult pe cei demni, decât pe cei ce se umilesc. Mai ciudată a fost însă povestea cu cele două sute de mii de ruși. Alexeev, dintr-un început, a declarat că
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
a chemat să asist și eu. Era în dimineața zilei de 4 august 1916, ora 11, pe o căldură tropicală. Ca să nu se poată afla nimic, scena nu s-a petrecut la Brătianu acasă, unde obișnuia să primească pe toți diplomații, ci în casele lui Vintilă Brătianu din Strada Țăranilor. Cuvântul de ordine a fost ca toți să venim pe căi deosebite și pe jos. Cu Brătianu am fost la Procopiu, în Strada Dumbrava Roșie, și de acolo, la interval de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
cu siguranță, el le va invoca. În urma deliberărilor, s-a redactat o Notă colectivă, semnată de toți ambasadorii și miniștrii puterilor neutre și aliate reprezentate în Rusia. Se cerea punerea în libertate, neîntârziat, a diplomatului prizonier. [...] La orele 4, toți diplomații ne-am întâlnit în peristilul Palatului Smolnâi. Am fost punctuali la întâlnire, pentru că voiam să intrăm toți odată la dictatorul Rusiei. N-am să uit niciodată dezordinea indescriptibilă din încăperile unei case cândva aristocrate. Echipamente militare, oale mari în care
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
transformări. Atunci mi s-a părut a fi o crimă. Acum schimbările operate mi se par nesemnificative. Am avut norocul să lucrez cu un editor temperat, care înțelegea foarte bine cum funcționează sistemul, și m-a ajutat, cu tact și diplomație, să-mi scot cărțile de poezie. Numele lui e Florin Mugur. Danilov nu sună bine! mi s-a spus. Terminația asta "ov" nu e fericită... Deși ne știm de mai bine de douăzeci de ani, abia acum, de vreun an
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
au particularizat, fenomene la care nu a fost insensibil eposul anonim, fiindcă le pune în stih duios: De când ne-am privatizat/ viața noastră s-a schimbat. Cu efectele negative aferente, dibaci speculate în chinezeasca doctrină despre yin și yang, baza diplomației de la Pekin. Ai elemente rele în bine, și bune în rău. Le presimțea oare Omul din Humulești când, la o întrunire electorală, versifica admirabil tautologia politicului (Dragi ieșeni din astă sală, / Știu că toți gândiți ca mine, / Cum că-n
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
parte integrantă a Imperiului Otoman, era tratată ca teritoriu inamic, ocupată, arsă și prădată din ordinul guvernului țarist, la fel de creștini, ce se erijau în eliberatori ai creștinilor din Balcani. De la Petru cel Mare (1682-1725) încoace, nu puține au fost proiectele diplomației țariste de integrare a Moldovei până la Carpați, dar și a Munteniei până la Dunăre, și arareori acest teritoriu nu a fost ruinat de armatele de ocupație. Raportul înaintat Congregației Propaganda Fide, la 4 aprilie 1789, de către Fedele Rocchi, arată că parohia
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
electorale și de a intimida pe alții care au drept de vot, fiind o dovadă fără echivoc de parțialitate a caimacamului și în vădită opoziție cu intențiile Congresului de la Paris”. Protestul profesorului B. Galian a provocat o puternică impresie în diplomația europeană. Partizanii Unirii și-au manifestat mereu dezacordul privind măsurile abuzive ale lui Nicolae Vogoride, astfel încât Marile Puteri au intervenit la Poartă. Singurul mijloc pe care îl mai putea folosi Nicolae Vogoride în vederea câștigării alegerilor pentru Adunarea ad-hoc era falsificare
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dintre cele două state vecine. M-a primit într-o vizită amicală la somptuasa sa reședință din Carrasco, mobilată cu un gust desăvârșit, cu pereții decorați cu tablouri de epocă. Era diplomat de cariera, format la excelenta școală a unor diplomații sud-americane-Argentina, Chile, Brazilia... Știam că e născut în aceeași localitate, Rosario, ca și Che. Am discutat în liniște despre relațiile bilaterale, despre Mercosur, Uniunea Eu-ropeană și raporturile cu "marele licurici", despre Borges și Julius Popper și bineînțeles despre Che. Îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]