5,717 matches
-
felul printre care socialpolitice, cercul literar Junimea și multe altele. Dar evenimentele vremii au adus și schimbări nu prea bune ce îi scoate pe oameni din obișnuințele de până atunci: în 1866 Cuza este înlăturat și înlocuit cu o Locotenență Domnească formată din trei membri și prin plebiscit în 1866, cu toate că țăranii îl voiau pe Cuza, Ion Brătianu îl aduce în fruntea statului pe prințul Carol de Hohenzollern Sigmaringen care avea 27 de ani. Acesta, după ce a cunoscut țara, poporul și
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
facă dreptate, răscoală ce a ridicat toată România și a aprins dorința dreptății împotriva arendașilor, a moșierilor hrăpăreți. Din punct de vedere administrativ, din trecutul vremii, Botoșani era un ocol dependent de ținutul Hârlăului, până în anul 1741, când prin hotărâre domnească a domniei lui Grigore al II lea Ghica, Botoșani este ridicat la rangul de ținut, al vorniciei de Botoșani și ține până la reforma administrativă de sub domnia lui Alexandu I. Cuza. Din trecutul îndepărtat, a evenimentelor petrecute pe teritoriul actualului județ
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
ținut, al vorniciei de Botoșani și ține până la reforma administrativă de sub domnia lui Alexandu I. Cuza. Din trecutul îndepărtat, a evenimentelor petrecute pe teritoriul actualului județ Botoșani au fost înscrise multe fapte istorice, dintre care amintim doar câteva: prima mențiune domnească a localității Botoșani datează din anul 1350 prin pisania bisericii armenească, deci înainte de formarea Principatului, pe locurile lui Botos (Botoș) evrei și armeni veniți din Polonia, se așează în târg ocupându-se cu comerțul și alte afaceri. O altă atestare
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
la Botoșani; în 1499 Ștefan luptă împotriva turcilor învingâdu-i „la Cișmea”; Doamna Elena Rareș ridică biserici în Botoșani și are Curte cu terenuri ce-i aduc mari venituri; în 1563 Ștefan Tomșa îl învinge pe Dimitrie Wizniewiecki care râvnea scaunul domnesc al Moldovei, îl ia ca prizonier și-l duce la curtea sa din Botoșani; în 1616 Doamna Elisabeta Movilă vrea tronul Moldovei pentru fiul ei și vine ca ajutor cu o armată din Polonia. În sânul familiei domnitoare Movilă s-
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
stăpânire, a acelor vremi, îi împuternicea pe boieri printr-un act ce se numea uric, zapis sau hrisov prin care se recunoștea denumirea moșiei boierești ca fiind proprietate personală. Acele acte se eliberau de către domn și erau pecetluite cu pecetea domnească. Dar dacă vreun boier (boieri) era prins că nu-i credincios domnului și umblă cu trădare de țară, moșia sau moșiile, după caz, era confiscată. Așa se face că, în anul 1546, s-a emis un uric pentru satul Hlipiceni
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de aur, de argint și de bronz. Serbările încoronării s-au făcut cu un fast deosebit, ajutate de asentimentul, entuziasmul și însuflețirea generală. La 1866, adică cu 15 ani mai înainte, prințul Carol de Hohenzollern fusese primit de o locotenență domnească compusă din: generalul Nicolae Golescu, Lascăr Catargiu și colonelul N. Haralambie, iar ministerul erea astfel compus: Ion Ghica, prim ministru și Externele Dimitrie Ghica, Internele Petre Mavrogheni, Finanțele C.A. Rosetti, Cultele și Instrucția D. Sturdza, Lucrări Publice Dimitrie Lecca
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
oricare ar fi numărul membrilor prezenți și cu majoritate absolută a voturilor. Dacă Adunările s-ar afla dizolvate în momentul vacanței Tronului, se va urma după modul prescris la Art. următor. în timpul vacanței Tronului, Adunările întrunite vor numi o Locotenența Domnească, compusă de trei persoane, care va exercita puterile domnești până la suirea Domnului pe Tron. în toate cazurile mai sus arătate, votul va fi secret. Art. 85. La moartea Domnului, Adunările se întrunesc, chiar fără convocațiune, cel târziu 10 zile după
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
absolută a voturilor. Dacă Adunările s-ar afla dizolvate în momentul vacanței Tronului, se va urma după modul prescris la Art. următor. în timpul vacanței Tronului, Adunările întrunite vor numi o Locotenența Domnească, compusă de trei persoane, care va exercita puterile domnești până la suirea Domnului pe Tron. în toate cazurile mai sus arătate, votul va fi secret. Art. 85. La moartea Domnului, Adunările se întrunesc, chiar fără convocațiune, cel târziu 10 zile după declararea morții. Dacă din întâmplare ele au fost dizolvate
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
jurământ: „Jur de a păzi Constituțiunea și legile poporului român, d-a manține drepturile lui naționale și integritatea teritoriului“. Art. 88. Domnul în viață fiind, poate numi o regență compusă de trei persoane care, după moartea Domnului, să exercite puterile domnești în timpul minoritătii succesorului Tronului. Această numire, se va face cu primirea reprezentațiunii naționale, dată în forma prescrisă la Art. 84 din Constituțiunea de față. Regența va executa totdeodată și tutela succesorului Tronului în timpul minorității acestuia. Dacă la moartea Domnului regența
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
ședința pentru o jumătate de oră. (Ședința se redeschide la orele 4 după-amiazi.) d. președinte dim. ghica: D-lor senatori, ședința este redeschisă. D. ministru al Lucrărilor Publice are cuvântul. d. colonel dabija, ministrul Lucrărilor Publice, dă citire următorului mesaj Domnesc și proiect de lege: Domnilor senatori, Pe lângă raportul Consiliului Meu de miniștri, supunându-Mi-se alăturatul pro iect de lege venit din inițiativa Camerei Legiuitoare îl înaintez deliberării d-voastre. Dat în București, la 14 martie 1881 carol Președintele Consiliului
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
întrunindu-se astăzi în număr complect a luat în cercetare proiectul de lege prin care România ia titlul de Regat și Domnul ei Carol I titlul de Rege, votat de onor. Adunare a Deputaților și adus în deliberare Senatului cu Domnescul Mesagiu no. 682. Comitetul delegaților a primit acest proiect de lege în unanimitate și mi-a făcut onorul a mă numi raportor. D-lor senatori, prin această lege și prin voturile unanime ale reprezentațiunii naționale nu se creează o stare
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
înțelesul unei evoluții culturale autohtone, dar teritoriul pe care se află astăzi Bucovina este menționat și în scrierile lui Herodot, care „în întinsele lui călătorii a ajuns și până la coasta nordică a Pontului”. În timpurile mai noi, cât timp reședința domnească și scaunul mitropolitan au fost la Suceava, grija domnitorilor pentru ținuturile bucovinene era una foarte mare, dar când acestea s-au mutat la Iași, în zilele voievodului Ieremia Movilă (1595 - 1606), interesul pentru această zonă a scăzut. La aceasta s-
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
numaidecât, ea conține autorii și titlurile următoare, în ordine cronologică: Grigore Palamas, Triade 1, 2 și 3; Antiereticul împotriva lui Achindin (1932, 1933, 1938)184; Maxim Mărturisitorul, Mistagogia (1944); Grigore de Nyssa, Omilii la Cântarea Cântărilor; Despre fericiri; Despre rugăciunea domnească; Despre instituțiile creștine (1982); Maxim Mărturisitorul, Ambigua (1983); Atanasie cel Mare, Cuvânt împotriva elinilor; Cuvânt despre întruparea Cuvântului; Trei cuvinte împotriva arienilor (1987); Epistole; Viața Cuviosului Părintelui nostru Antonie (1988); Chiril al Alexandriei, Tâlcuirea psalmilor (1989, 1990, 1991); Maxim Mărturisitorul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
vreme deși, ca urmare a influențelor orientale, În vechile hotare ale teritoriilor românești femeia avea, cu puține excepții, o lipsă cvasi-totală de libertate, fiind supusă complet dominației exercitate de părinți sau de soț. Într-un studiu apărut În 1898, Pretendenții domnești În secolul al XVI-lea N. Iorga observa că viața pe care o duceau domnitorii români În epoca medievală avea un caracter foarte puțin cumpătat din punctul de vedere al relațiilor sexuale. La curțile domnești concubinajul devenise o adevarată instituție
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
studiu apărut În 1898, Pretendenții domnești În secolul al XVI-lea N. Iorga observa că viața pe care o duceau domnitorii români În epoca medievală avea un caracter foarte puțin cumpătat din punctul de vedere al relațiilor sexuale. La curțile domnești concubinajul devenise o adevarată instituție. Pofta domnească față de orice femeie urma să fie stisfăcută de voie sau de nevoie. Voievozii noștri au avut o sumedenie de bastarzi, copii nelegitimi, cu concubine de diverse origini. Prima mențiune (1472) despre prostituție pe
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
deschide-n față zidită peste-un sat. Deschid această carte. În pagini mă afund ca într-o sacră mare și-n litera ei cresc străbunii mei răpuși pe un afet de prund și văd cum totul naște pe osul lor domnesc. Deschid această carte și-n filele-i de lut văd cum se schimbă-n floare străbunii mei de humă, în ei ca într-o apă mă oglindesc și-ascult pământul cum rodește în Sfânta Țară Mumă.” Emilian Marcu 807. „Când
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
ce se lipiseră de dolari peste ocean. Duminica, după slujbă, femeile Își puneau pălăriile și se adunau la vorbă. Melițau englezește la curgătoare nu din trufie, ci pentru că limba asta se potrivea mai bine cu clopurile mici și cu hainele domnești de pe ele. Toate bune și În rînduială pînă În primăvara anului următor, cînd portăreii și-au adus din nou aminte de Pomean. Bătrînul, primarul prăpădit de inimă rea, ar mai fi avut destul de plătit, casa și bunurile lui scoase la
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
mai putea trăi Întro aparență de normalitate. Toată Moldova știa că fiecare ceas Însemna apropierea uriașelor armate din Apus și de la miazăzi. În ținuturile Vrancei și În jurul Focșanilor, satele Începuseră să ardă. Focurile urcau, zi după zi, spre Vaslui. Curierii domnești Întorși la Cetatea de Scaun povesteau despre țăranii și răzeșii care Își aprindeau casele și apoi rămâneau, muți și Îngenuncheați, privind cum tot ce agonisiseră dispărea În flăcări. Despre plânsul copiilor, despre ochii stinși ai femeilor care porneau În bejenie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
care Îl Înlocuia pe cel sărat al lagunei, amintindu-și uneori plecarea lui spre Veneția după atacul de la Albești, fragmentele de codru văzute atunci pe geamul trăsurii. Ajunseră la Cetatea de Scaun după căderea Întunericului, dar forfota nu Încetase. Curieri domnești ieșeau În galop pe poarta cetății, pornind spre sud și spre vest. Grupuri de călăreți În diferite uniforme (pe care tânărul nu reușea să și le amintească) soseau. Unii intrau În cetate, alții se opreau În taberele așezate În jur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
tremur de bucurie: - Știam... 15 decembrie 1474, Vaslui, Moldova Zăpada se așternuse temeinic și continua să ningă. Pădurile erau albe. Albă era și valea Bârladului peste care trecea podul de lemn. Apa râului Înghețase. Seara viscolise, iar oștenii și curtea domnească se adăpostiseră În corturile de campanie. Abia În zori, când vântul se mai potolise, putuseră fi aprinse focuri. În jurul prânzului sosiseră primii curieri de la Dunăre și de la frontiera cu Țara Românească. Joncțiunea trupelor turcești sosite dinspre Albania și dinspre Adrianopol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
luptele de hărțuială. Să plaseze arcași pe toate traseele de invazie. Orice grup mai mic de cinci sute de oșteni să fie eliminat. Să nu angajeze lupte directe de amploare. Atac și retragere. Zi și noapte. - Am Înțeles, spuse curierul domnesc, plecând să transmită poruncile. -Comisul Groza să plece la pasul Oituz, continuă voievodul, și să atace din păduri contingentul lui Laiotă. Să dea impresia că avem forțe masive În trecători. Să dirijăm invazia doar spre sud, de unde drumul spre Vaslui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
ieșiră spătarul Albu, logofătul Cânde și căpitanul Oană. Cei trei Încălecară și porniră spre grupul compact al răzeșilor, care se aflau În a treia săptămână de luptă la sabie. Așezați pe două linii, răzeșii executau comenzile unui hotnog de vânători domnești. Oană făcu semn de Încetare a exercițiului și descălecă. - Pedestrimea de răzeși, atenție la poruncile căpitanului Oană! strigă unul din călăreții care Însoțeau alaiul domnesc. - Care este exercițiul În lucru? Întrebă căpitanul. - Lovitură de deschidere, blocare de contraatac la cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
de luptă la sabie. Așezați pe două linii, răzeșii executau comenzile unui hotnog de vânători domnești. Oană făcu semn de Încetare a exercițiului și descălecă. - Pedestrimea de răzeși, atenție la poruncile căpitanului Oană! strigă unul din călăreții care Însoțeau alaiul domnesc. - Care este exercițiul În lucru? Întrebă căpitanul. - Lovitură de deschidere, blocare de contraatac la cap, lovitură de Împungere! răspunse hotnogul. - Nu mai e timp de așa ceva. Cu sau fără lovituri de deschidere, veți ține În piepturile voastre cea mai puternică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
În urmă un tropot de cal și apoi vocea lui Alexandru: - Se pare că poți fi găsit pretutindeni, dar niciodată În cortul tău! - Alexandru! La tine mă gândeam! - Sunt convins... - Sincer. Uite ce vreau să-ți spun. Atâta vreme cât toată curtea domnească se află aici, mă bucur să te am alaturi. Dar curând armata Semilunei va fi aproape. Aș vrea să o Însoțești pe Erina spre nord, În ținuturile Putnei. Văd că vă Înțelegeți destul de bine. - Stai puțin! Aici ai șanse să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
gol. Până când, În sfârșit, trupele lui Ștefan fuseseră reperate, aproape de ei, chiar În drumul lor, la Vaslui. - Sunteți siguri că le-am dat informațiile care trebuie? Întrebă voievodul, după Întoarcerea În tabără. Boierii și căpeteniile se adunaseră la ultimul sfat domnesc Înaintea marii Încleștări. - Da, măria ta, răspunse comisul Toader. I-am lăsat să ne urmărească până aproape de pod și am făcut semn vânătorilor să iasă pe culmea din dreapta. - Deci, reluă Ștefan, strategia lui Soliman se va baza, mâine, pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]