5,533 matches
-
democrat; mul? i credeau c? era nevoie de un marxism mai radical care s? atrag? masele. �n 1921 a fost �nfiin? at Partidul Comunist Rom�n, dar comuni? ții nu prea aveau ce s?? i ofere unei ?? ri a c? rei populă? ie era �n propor? ie de 80% alc? tuit? din ?? răni. Cominternul i? a impus Partidului Comunist Rom�n o platform? care prevedea autodeterminarea pentru Transilvania, Basarabia, Dobrogea ? i Bucovina, adic? dezmembrarea Rom�niei Mari. Acest lucru le? a dovedit multor rom�ni
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
credeau c? era nevoie de un marxism mai radical care s? atrag? masele. �n 1921 a fost �nfiin? at Partidul Comunist Rom�n, dar comuni? ții nu prea aveau ce s?? i ofere unei ?? ri a c? rei populă? ie era �n propor? ie de 80% alc? tuit? din ?? răni. Cominternul i? a impus Partidului Comunist Rom�n o platform? care prevedea autodeterminarea pentru Transilvania, Basarabia, Dobrogea ? i Bucovina, adic? dezmembrarea Rom�niei Mari. Acest lucru le? a dovedit multor rom�ni faptul c? URSS
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
aflau pu? ini etnici rom�ni, dar, �n schimb, un mare num? r apar? în�nd a? a?numitelor na? ionalit?? i �ostile�: unguri, ucraineni ? i mul? i evrei. �ncep�nd din anul 1920, Iorga nu a mai avut nici o oscila? ie. Mult �nainte că Stalin s? fi transformat Cominternul �ntr? o sec? ie a Comisariatului Sovietic al Poporului pentru Afaceri Externe, Iorga consideră Uniunea Sovietic? drept o succesoare a Rusiei ? ariste, �nclinat? spre expansiune, hegemonie ? i domină? ie. Refuzul Uniunii Sovietice
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
apar? în�nd a? a?numitelor na? ionalit?? i �ostile�: unguri, ucraineni ? i mul? i evrei. �ncep�nd din anul 1920, Iorga nu a mai avut nici o oscila? ie. Mult �nainte că Stalin s? fi transformat Cominternul �ntr? o sec? ie a Comisariatului Sovietic al Poporului pentru Afaceri Externe, Iorga consideră Uniunea Sovietic? drept o succesoare a Rusiei ? ariste, �nclinat? spre expansiune, hegemonie ? i domină? ie. Refuzul Uniunii Sovietice de a recunoa? te retrocedarea Basarabiei Rom�niei era legat oarecum de acest
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
avut nici o oscila? ie. Mult �nainte că Stalin s? fi transformat Cominternul �ntr? o sec? ie a Comisariatului Sovietic al Poporului pentru Afaceri Externe, Iorga consideră Uniunea Sovietic? drept o succesoare a Rusiei ? ariste, �nclinat? spre expansiune, hegemonie ? i domină? ie. Refuzul Uniunii Sovietice de a recunoa? te retrocedarea Basarabiei Rom�niei era legat oarecum de acest fapt68. Iorga provenea din Moldova, care avea experien? a unor �ndelungate rela? îi cu Rusia. Dar există ? i un lucru cu care dr. Samuel Johnson
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
legat oarecum de acest fapt68. Iorga provenea din Moldova, care avea experien? a unor �ndelungate rela? îi cu Rusia. Dar există ? i un lucru cu care dr. Samuel Johnson ar fi fost de acord: Iorga avea un sim? , o intui? ie a istoriei. Acest lucru putea fi remarcat ? i �n celelalte lucr? ri ale sale, nu numai �n cea referitoare la comunismul din Rusia. Acest al ? aselea sim? a f? cut că operele lui Iorga s? fie at�ț de valoroase. Iat? c�teva
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ainte. La �nceputul verii lui 1920, atunci c�nd, dup? ce trupele Rusiei Sovietice intraser? �n Polonia, ru? îi �? i prezentau condi? iile stabilirii p? cii, Iorga comenta: �Metafizica bol? evic? a lui Lenin, retorica lui Tro? ki, planurile de educa? ie a poporului ale lui Lunacearski, �nouă� diplomă? ie a lui Cicerin ? i Krasin nu s�nt dec�ț c? i ? i mijloace de �n? el? torie. Baza politicii Sovietelor nu este alta dec�ț atotputernicul instinct de cucerire, for?? ? i domină? ie�. �n 1929
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
d, dup? ce trupele Rusiei Sovietice intraser? �n Polonia, ru? îi �? i prezentau condi? iile stabilirii p? cii, Iorga comenta: �Metafizica bol? evic? a lui Lenin, retorica lui Tro? ki, planurile de educa? ie a poporului ale lui Lunacearski, �nouă� diplomă? ie a lui Cicerin ? i Krasin nu s�nt dec�ț c? i ? i mijloace de �n? el? torie. Baza politicii Sovietelor nu este alta dec�ț atotputernicul instinct de cucerire, for?? ? i domină? ie�. �n 1929, sovieticii au impus unei Chine sl? bîte restabilirea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
educa? ie a poporului ale lui Lunacearski, �nouă� diplomă? ie a lui Cicerin ? i Krasin nu s�nt dec�ț c? i ? i mijloace de �n? el? torie. Baza politicii Sovietelor nu este alta dec�ț atotputernicul instinct de cucerire, for?? ? i domină? ie�. �n 1929, sovieticii au impus unei Chine sl? bîte restabilirea condi? iilor existente �n timpul ? arului, adic? recunoa? terea propriet?? îi sovietice asupra c? ilor ferate din Manciuria. Iorga comenta: �Regimul sovietic seam? n? cu cel al diavolului de Nicolae I ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pe ru? i �n Occident ? i cl? dise Petrogradul, imit�nd metodele apusenilor. Intrarea Rusiei �n Europa a ajuns s? fie un blestem pentru Occident ? i (dup? p? rerea lui Iorga) pentru propriul lui popor, �ntruc�ț nu se baza pe o evolu? ie organic? , �pentru c? , �nainte de aceasta, Rusia apar? inea Bizan? ului R? s?ritean ? i altor p? r? i�. Iar atunci c�nd Sovietele au pus cu for? a m�na pe Basarabia, Ioaga a spus c? Uniunea Sovietic? este
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Societatea Prietenilor Rom�niei, al c? rei Secretar General nu era altul dec�ț ț�n? rul John Foster Dulles 73. Iorga a fost �mpotriva izola? ionismului american. �Participarea americanilor la problemele lumii este obligatorie at�ț pentru pace, c�ț ? i pentru civiliza? ie�. ?i apoi: �Statutele Ligii Na? iunilor trebuie schimbate că s? permit? cooptarea Statelor Unite, pentru c? f? r? America nu am fi putut realiza �nf? ptuirea Rom�niei pe care o avem acum�. Iat? comentariile lui Iorga din timpul discu? iilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
majoritatea celorlal? i. Iar prin 1919, Rom�nia avea circa 800.000 de locuitori evrei. Num? rul lor crescuse de aproape patru ori fă?? de 1918. Felul �n care erau trata? i evreii de c? tre rom�ni nu avea o reputa? ie foarte bun?. Majoritatea acestor nou veni? i erau destul de neprieteno? i. �n toamnă lui 1918, Iorga observa c? evreii din anumite zone fugeau din fă? a trupelor rom�ne ce �naintau �n Bucovina, de? i, scria el, �nu? i nec? jea nimeni
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
erau destul de neprieteno? i. �n toamnă lui 1918, Iorga observa c? evreii din anumite zone fugeau din fă? a trupelor rom�ne ce �naintau �n Bucovina, de? i, scria el, �nu? i nec? jea nimeni�. Cern? u?iul, cu masivă lui populă? ie evreiasc? , r? m�nea dup? p? rerea lui Iorga �un oră? str? în�. Vedea peste tot imagini ale lui Franz Joseph I ? i ale altor habsburgi. Vechiul �Cern? u?i moldovenesc� supravie? uia doar �n mahalalele m? rgina? e ? i �n s? r? cia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Dar evreii din Transilvania manifestau cea mai mare ostilitate, �ns? nu baza? i pe o platform? Chasidic?! Majoritatea acestor evrei erau asimilă? i ? i se aflau de zeci de ani �n fruntea politicii de maghiarizare for? at?. Ei nu se sim? eau (că ? i coreligionarii lor din Bucovina) prea ferici? i de sosirea oficialit?? ilor rom�ne? ți corupte din Regat, care �i h? ituiau pe evrei. �n 1923, prietenul lui Iorga, dr. Constantin Angelescu, ministru al �nv??? m�ntului, oferea (pe baza principiului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c�nte imnul Sionismului (dup? ce �n? l?aser? steagul rom�nesc ? i c�ntaser? imnul na? ional al Rom�niei). Acela? i sfat li? l d? dea ? i să? ilor din Transilvania referitor la Germania. Iorga nu descoperise nici o tradi? ie istoric? pentru na? ionalismul evreiesc său german 90. Atunci c�nd detestabilele manifest? ri antisemite s? au �nte? it, el a f? cut o declară? ie crucial?. Referindu? se la rom�nizarea oră? elor, Iorga sus? inea c? negustoria cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
dea ? i să? ilor din Transilvania referitor la Germania. Iorga nu descoperise nici o tradi? ie istoric? pentru na? ionalismul evreiesc său german 90. Atunci c�nd detestabilele manifest? ri antisemite s? au �nte? it, el a f? cut o declară? ie crucial?. Referindu? se la rom�nizarea oră? elor, Iorga sus? inea c? negustoria cu am? nuntul a evreilor ridicase pre? urile gra? ie statutului lor de misi? i. Iorga nu consideră acesta drept un profit legitim, ad? ug�nd c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Atunci c�nd detestabilele manifest? ri antisemite s? au �nte? it, el a f? cut o declară? ie crucial?. Referindu? se la rom�nizarea oră? elor, Iorga sus? inea c? negustoria cu am? nuntul a evreilor ridicase pre? urile gra? ie statutului lor de misi? i. Iorga nu consideră acesta drept un profit legitim, ad? ug�nd c? , dac? un negustor rom�n cu am? nuntul ar face a? a ceva, l? ar considera la fel de vinovat. Pe urm? (?în�nd cont de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nu avea sarcina de a transforma �n rom�ni un milion de evrei. Intra astfel �n scen? �Legea Suprem? �. �Cum poate un evreu european s? manifeste interes fă?? de o ? ar? asiatic?? � (Iat? r? spunsul: s? realizeze utopia de a cl? di o democra? ie industrial? occidental? tip secolul al XX-lea �ntr? un mediu la fel de str? în că ? i o planet? ostil?) . Iorga vedea solu? ia chestiunii evreie? ți nu numai �n �ncurajarea asimil? rîi lor, ci ? i �n restructurarea social? ? i economic? a comunit?? îi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cu diversitatea să inerent? , ? i despre na? ionalismul �p? g�n� al germanilor. A atacat sionismul, un �vis imposibil dup? 2.000 de ani�. Evreii ar trebui s? renun? e la ideea a �dou? patrii�, n? ar trebui s? caute salvarea �n nouă Constitu? ie democrat? ? i �ar trebui s? g?seasc? drumul spre inima poporului rom�n. Calea nu este �nchis? �92. Coresponden? a lui Iorga demonstreaz? c? era �n permanent contact cu evreii, mai ales cu intelectualii, care apelau la el ca la ap? r? torul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
du?? i totodat? profundă simpatie fă?? de credin? a evreiasc? ? i fă?? de tragedia evreilor ? i de cursul istoriei. Este clar c? nu consideră sionismul drept un produs al evolu? iei organice, neexist�nd nici un precedent istoric sau o tradi? ie pentru acest lucru. (Este evident c? aspiră? iile din ultimele dou? mii de ani ale evreilor nu aveau nici un impact asupra con? tiin? ei lui Iorga). Iorga ? i?a reafirmat principiul de baz?: �Un sionist evreu din Rom�nia este un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
răni din cauza sistemului comunist. Mul? i dintre ei erau religio? i. Ateismul nu prea era de mare ajutor pentru c�? tigarea loialit?? îi lor. �n sf�r? it, dar nu �n cele din urm? , s? nu uit? m de extraordinar de eficiență poli? ie secret? , Siguran? a, care de? inea mai mult? autoritate �n compară? ie cu orice alt? poli? ie secret? 103. Dificilă industrializare for? at? era resim? it? de mul? i studen? i de origine ?? r? neasc?. O dat? iluziile postbelice risipite, calea spre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i. Ateismul nu prea era de mare ajutor pentru c�? tigarea loialit?? îi lor. �n sf�r? it, dar nu �n cele din urm? , s? nu uit? m de extraordinar de eficiență poli? ie secret? , Siguran? a, care de? inea mai mult? autoritate �n compară? ie cu orice alt? poli? ie secret? 103. Dificilă industrializare for? at? era resim? it? de mul? i studen? i de origine ?? r? neasc?. O dat? iluziile postbelice risipite, calea spre st�nga blocat? , problemele nerezolvate de? teptau totu? i un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de mare ajutor pentru c�? tigarea loialit?? îi lor. �n sf�r? it, dar nu �n cele din urm? , s? nu uit? m de extraordinar de eficiență poli? ie secret? , Siguran? a, care de? inea mai mult? autoritate �n compară? ie cu orice alt? poli? ie secret? 103. Dificilă industrializare for? at? era resim? it? de mul? i studen? i de origine ?? r? neasc?. O dat? iluziile postbelice risipite, calea spre st�nga blocat? , problemele nerezolvate de? teptau totu? i un sentiment puternic, ceea ce a f
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fac? fă?? acestui val de studen? i, iar cre? terea aceasta s? a �nregistrat ? i la nivelul liceelor. �n aceste �mprejur? ri, studen? îi evrei beneficiau de avantaje clare. Spre deosebire de studen? îi care veneau din provincie ? i se sim? eau str? ini �n marile oră? e, majoritatea studen? ilor evrei aveau familiile ? i casele lor. Ei trebuiau s? se bizuie �n mai mic? m?sur? pe condi? iile haotice de tip Lumea a Treia create de neglijen? a guvernului. Mul? i studen
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
majoritatea studen? ilor evrei aveau familiile ? i casele lor. Ei trebuiau s? se bizuie �n mai mic? m?sur? pe condi? iile haotice de tip Lumea a Treia create de neglijen? a guvernului. Mul? i studen? i evrei aveau o tradi? ie intelectual? care le m? rea ? ansele de reu? it?. Condi? iile groaznice de trai ale studen? ilor au devenit unul dintre motivele principale ale radicaliz? rîi lor. Iorga a condamnat radicalismul studen? esc (pe care �l eticheta drept �anarhie�), dar �? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]