6,391 matches
-
tot cunoscut ca „omul cu anonima” despre care „Ministrul nici nu voia să mai audă”, drept pentru care am fost supus mai multor controale inopinate și multor analize critice în fața forului tutelar (Centrala din București). Am încercat să fac o excursie pe cont propriu în Bulgaria (țară socialistă) ca să vizitez o expoziție Leonardo da Vinci, trei zile prin intermediul Automobil Clubului Român, dar după îndelungate cercetări, discuții secrete cu rudele, cu vecinii, cu colegii de serviciu, am primit refuzul oficial „negativ”, fără
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
spus nimănui, nici măcar părinților mei, ce am de gând să fac, ca să nu aibă ulterior necazuri, am spus tuturor că plecăm în concediu la Mare. Și uite-așa, în iulie 1980, încadrat într-un grup de automobiliști organizat oficial ca excursie ACR (Automobil Club Român), prin șase țări, am plecat spre graniță, cu toate actele legale, cu toate vizele și cu toate aprobările oficiale necesare, dar cu sufletul la gură, plin de teamă, de emoții, de speranțe, de nostalgii. Granița era
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
dacă vreți să nu mai intrați niciodată în România, dați-mi un telefon”. A fost acolo și un moment vesel, un cunoscut din Brașov care avea un nume tipic german, se întorcea împreună cu soția (medic specialist în TBC) dintr o excursie din vest. După ce le-au controlat actele, grănicerul a strigat către colegii lui în uniformă: „veniți bă, să vedeți, Brenndörfer se întoarce din Austria, ha, ha, ha!” Dar despre pățaniile mele la revenire în țară, altă dată. Doamne-ajută. Badea Gheorghe
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
și rolul folosirii corecte a accentului. Accentuarea greșită a unui cuvânt îl face de neînțeles. Încercați de pildă să schimbați accentul pe altă silabă, la o frază banală „dacă nu putem, ne dăm în lături”. Între timp am făcut numeroase excursii, am văzut 27 de țări în trei continente, am acumulat un ocean de informații și, implicit, un munte de înțelepciune. Privesc acum în urmă și în jurul meu, la mozaicul de popoare, culturi, tradiții, religii, obiceiuri, gândul mă duce la legenda
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
murătură. Se umple de importanță doar când vorbește despre femeia lui din Târgoviște, o puștoaică de paișpe ani care, adineauri îmi spunea, când ți-e lumea mai dragă, când vor să petreacă și ei weekend-ul împreună, ea pleacă în excursie cu clasa a VIII-a. Au petrecut Paștele în cămin. Doar ei doi. Încă de vara trecută sunt împreună. Se văd rar totuși. În vacanță, când ea a plecat la țară, el s-a uitat la Campionatul Mondial și, normal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
recunoască o curvă. Abia acum își dă seama că a crescut în puf. În clasa a XII-a, nici nu știa să ia trenul. Ce trebuie să faci când te duci la gară. Pleca doar cu ai ei sau în excursii, și atunci cumpăra bilet diriga pentru toată clasa. Acum, când merge să vadă albastrul de Bucșoiu, cumpără Vali bilet. Pe ea o lasă să aibă grijă de bagaje. Sau, dacă merg cu mașina lui Cosmin, o lasă pe bancheta din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
lemn, bogății legendare, peisaje impresionante și tradiții străvechi. Adesea ni s-a povestit la școală despre acest tărâm mirific și astfel dorința de a-l vizita a devenit din ce în ce mai mare, încât la finalul clasei a 3-a am organizat o excursie de două zile în această zonă de vis împreună cu doamnele învățătoare. Ziua cea mare a venit, ziua în care vom pleca în Munții Maramureșului, în nordul țării, într-un tărâm cu peisaje nemaipomenite. Toți cu bucurie în suflet, am plecat
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
tărâm fantastic. Afară s-a întunecat și noi ne-am reîntors cu telescaunul în Borșa, unde ne-am cazat. În acea noapte toți am dormit foarte bine, visând numai la priveliștea munților. Așa a trecut prima zi din minunata noastră excursie. În ziua următoare, dis de dimineață, am pornit spre Sighetu Marmației, un municipiu situat foarte aproape de frontiera cu Ucraina. Aici noi am vizitat cel mai important obiectiv turistic al orașului, Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, o fostă închisoare, acum
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
plin de veselie. Toți eram entuziasmați de cele văzute. Fredonam cântece de drumeție și admiram pe fereastra autocarului peisajele pe care le lăsam în urmă cu dorința de a le revedea încă o dată. Așa s-a încheiat cea mai frumoasă excursie la care am participat împreună cu colegii mei și cu doamnele învățătoare. Andreea Malache clasa a VII-a B Liceul Economic „Nicolae Iorga” Pașcani Între legendă și adevăr Cele patru frumuseți naturale de la limita județelor Neamț și Harghita sunt cu siguranță
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
să aibă un rol destul de șters, ca și colaboratorii ei cu scrisul lor inactual, ca și Înfățișarea ei caducă, ca și abo nații ei tot mai rău-platnici - capătă, dintr-odată, o față nouă dato rită unei Întâmplări, mai precis unei excursii pe la Întreprin derile balneare din Govora și Călimănești cu un grup de ziariști invitați. Am avut atunci, pe platforma deschisă a unui vagon ca de tramvai cu cai și urcând anevoios Valea Oltului, viziunea fugi tivă, dar netă, a viitoarei
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
spirituale ale membrilor unei națiuni pe care soarta i-a Împrăștiat prin lume străină. Dovadă românii noștri de peste munți, cum și cei de peste Dunăre. Am avut parte, fericita parte, să-i cunosc pe românii dintre Vidin și Timoc Într-o excursie studențească de acum vreo douăzeci de ani, În care m-am nimerit ca măgarul Între oi. Auzi sem câte ceva despre asupririle ce ar fi suferind acești olteni de-ai noștri fugiți peste Dunăre din rigoarea fiscală a ocupației austriece de la
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Stroești, veneau și prieteni de-ai lui, oameni de litere și de știință. Una din aceste vizite a rămas de pomină. Costică Beldie Împreună cu soția sa, Eugenia, cu ziaristul Matei Gheorghiu și cu soția acestuia, Marioara, au plecat Într-o excursie la Stroești. Au luat trenul din București și seara târziu, pe o furtună cumplită, au ajuns În gara Meri șani. De aici ar fi ajuns la Stroești cu vreo căruță, cale de 18 kilometri pe valea râului Vâlsan, spre munte
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
națională din Basarabia, mitingurile din Piața Marii Adunări Naționale, declararea independenței (27 august 1991), a sărbătorii “Limba noastră cea română” (31 august 1991) etc. La data de 16 mai 1991 am trecut pentru prima dată Prutul în Basarabia, într-o excursie cu autocarul, pe ruta Iași-Chișinău. Am fost obligați, la vama Leușeni de pe malul stâng al Prutului, să completăm formulare scrise în limba rusă, cu fel de fel de întrebări, după care am fost vârâți, câte una sau cel mult două
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
răstește la rus: „Mă, ești turc?! Am zis mâine, mâine să fie. Sună-mă și tu acasă, nu mai deranja oamenii la serviciu“. Lucrurile se explică. Cel puțin așa zice Vasile B., care l-a cunoscut pe Putin în timpul unei excursii la Leningrad în 1967, când acesta era doar un amărât de agent repartizat la grupul de români. „Am apucat de i-am dat niște cârnați de casă făcuți de nevastă-mea și de-atunci mă sună mereu. Ar putea să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
profesionale, paralele, convergente ori chiar perpendiculare. Destinul gros Ca să povestesc un voiaj de numai o zi la Paris, în 1980, îmi trebuie o săptămână. A fost plin de întâmplări teribile, deoarece toți cei treizeci de membri ai grupului, trimiși în excursia de o zi, vroiau s-o trăiască intens, ca să poată să spună c-au fost într-adevăr la Paris. Vrând-nevrând, am fost martor și părtaș la strădania celorlalți de a lungi timpul și la incidentele rezultând din acest neobișnuit asalt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
colegilor și elevilor prin autoritatea profesională și înțelepciunea deciziilor cât și prin perseverența pentru înfăptuirea lor. Îi plăcea să călătorească, să cunoască și a admire valorile istorice și artistice ale lumii. A avut ocazia, în acest sens, să realizeze o excursie în Algeria prin intermediul unei rude, cu care ocazie a vizitat o parte din tezaurul istoric al Europei și din nordul Africii. A colaborat fructuos cu colegi de mare prestigiu care au contribuit la creșterea faimei liceului în perioada 1950 - 1970
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93284]
-
clase de liceu, că nu vom îmbrățișa științele naturale, învățăm la acest obiect pentru respectul față de profesor și țineam să nu ne stricam notele maxime de până atunci. Profesorul Pantelimon Socaciu, de multe ori împreună cu profesorul Vasile Tiganescu organizau numeroase excursii prin țară, timp de mai multe zile. Am particpat la unele dintre ele, cănd profesorul Pantelimon Socaciu a salvat infirmieră liceului ce era să cadă în Bistrița de pe plutele cu care călătoream spre Zugreni. În munți, profesorii ne făceau adevărate
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93282]
-
îmbrăcat, cu o pendanterie în discuții, a fost un om de caracter și de o mare distincție sufletească, s-a bucurat de mare simpatie din partea tuturora. Elevii l-au admirat că pedagog desăvârșit, ca organizator de spectacole reușite sau de excursii interesante, ca om de cultură și că sfătuitor în momente de cumpănă din viața unora. S-a stins din viață în municipiul Rădăuți în ziua de 23 martie 1989 și se odihnește în cripta să din cimitirul Radautilor. Profesorul Pantelimon
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93282]
-
spus doar atât: ați crescut! Am inteles cu satisfacție că a avut nădejde în noi și de asta am fost tare mândri. Profesorul Vasile Tiganescu în special, si de multe ori împreună cu profesorul Pantelimon Socaciu, a organizat pentru elevi numeroase excursii prin țară, de obicei cu trenul, timp de mai multe zile. Am particpat la unele dintre ele, când am ajuns cu trenul până la Vatră Dornei și am coborât cu plutele spre Zugreni, apoi am urcat spre dimineață pe Rarău să
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93280]
-
au însoțit de-a lungul întregii sale vieți. Ca profesor și-a făcut pe deplin datoria, fiind un eminent dascăl și educator. Deși exigent, era iubit de elevi, pentru atractivitatea lecțiilor sale bazate pe o largă cultură generală, pentru neuitatele excursii pe care le organiza și conducea pe itinerarii variate și interesante, pentru măiestria de a-i apropia de sine pe cei din jurul său. A fost un pedagog de vocație ce s-a impus printr-un înalt profesionalism, modestie și multă
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93280]
-
prin toată Asia. Și, deodată, insinuîndu-se ca și cum ar fi făcut parte chiar din gîndurile noastre, Își făcu loc Întrebarea: ― Ce-ar fi să mergem noi prin America de Nord? ― America de Nord? Cum naiba? ― Cu La Poderosa, frate. Pur și simplu așa am hotărît excursia, care nu s-a abătut nici o clipă de la principiul de bază stabilit În acel moment: improvizația. Frații lui Alberto ne-au ținut companie la o rundă de mate, În vreme ce noi ne legam să nu ne dăm bătuți pînă nu ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
deosebit de reci. Ne-am cumpărat niște carne de vită și am pornit Într-o plimbare pe malul lacului. La umbra copacilor imenși, unde sălbăticia oprise Înaintarea civilizației, ne făceam planuri să construim un laborator În aceste locuri, cînd ne terminam excursia. Ne imaginam ferestre mari de la care să se vadă tot lacul, iernile care acoperă pămîntul cu o pătură albă; șalupa pe care aveam s-o folosim ca să traversăm lacul; cum vom pescui, dintr-o barcă, pe mijlocul lacului; excursii nesfîrșite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
terminam excursia. Ne imaginam ferestre mari de la care să se vadă tot lacul, iernile care acoperă pămîntul cu o pătură albă; șalupa pe care aveam s-o folosim ca să traversăm lacul; cum vom pescui, dintr-o barcă, pe mijlocul lacului; excursii nesfîrșite În pădurea aproape virgină. Cu toate că s-a Întîmplat adesea ca, pe parcursul călătoriei noastre, să vrem să rămînem În locurile formidabile pe care le vizitam, numai jungla amazoniană ne-a mai răscolit latura sedentară atît de puternic cum a făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
cameră pe timpul nopții. QUERIDO PAPI Dragă tati, Iquitos, 4 iunie, 1952 Malurile imensului fluviu sînt Înțesate de așezări. Ca să dai de urma triburilor sălbatice, trebuie să urmezi cursul afluenților, să te adîncești Înspre interior - și, de data asta, cel puțin, excursia asta nu avem de gînd s-o facem. Bolile contagioase au dispărut, dar, pentru orice eventualitate, ne-au fost făcute vaccinuri Împotriva febrei galbene și tifoide și ne-am luat provizii bune de atebrină și chinină. Bolile cauzate de tulburări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
ținut niște cuvîntări foarte emoționante. Alberto, care se crede urmașul de drept al lui Perón, a ținut un discurs atît de impresionant și gogonat Încît urătorii noștri se zguduiau de rîs. A fost una dintre cele mai interesante experiențe ale excursiei noastre. Un acordeonist nu avea degete la mîna dreaptă și se folosea de niște bețigașe legate de Încheietură; cîntărețul era orb; și aproape toți ceilalți erau Îngrozitor de sluțiți de complicațiile nervoase ale leprei, foarte frecventă prin locurile acestea. La lumina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]