5,941 matches
-
reversul acestui fapt; de exemplu, dacă îi cereți unui prieten o favoare, vă așteptați să fie de acord, asta dacă vă este prieten adevărat. Dacă dumneavoastră credeți în acest mit, nu vă veți simți niciodată confortabil în privința cererii și satisfacerii favorurilor, pentru că nu vă dați seama că există posibilitatea unei alegeri. Cu alte cuvinte, atunci cînd cineva vă roagă un anumit lucru, puteți avea resentimente pentru că nu sînteți capabil să refuzați. Totodată, nu veți fi în stare să rugați pe nimeni
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
tehnică cu tehnica discului defect. Autoapărare 5: acceptarea vinovăției Unele persoane au învățat să încerce să-și satisfacă nevoile făcîndu-i pe alții să se simtă vinovați, în loc să fie asertivi. De exemplu, un prieten sau o rudă ar putea cere o favoare, spunînd Te-am ajutat atunci cînd ți-am adus copiii acasă... acum e rîndul tău să mă ajuți să mă mut. Această afirmație respectă Carta drepturilor de asertivitate? Disocierea celor două chestiuni se poate dovedi importantă. De exemplu: Îți mulțumesc
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
bolnavi, să ne îngrijim de nevoile apropiaților noștri, de vreme ce mizeria celuilalt ne amintește originea comună? În această operă doar cel care știe cât a dat fiecăruia, poate să discernă ceea ce unul poate sau nu să facă. De fapt, nu doar favorurile cerești sunt darul lui Dumnezeu; ci și bunurile pământești și materiale provin din dărnicia divină, fapt pentru care cu atât mai mult El ne va cere cont de acele bunuri, pe care El ni le-a dat „nu ca să le
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
luni pentru Rumelia, iară cât pentru Bulgaria și România s-ar putea conveni să înceapă după nouă luni și să fie terminată în douăsprezece. [...] Președintele zice că în această schimbare de idei este învederat că majoritatea pare a privi cu favoare o evacuare graduală de 6 luni pentru Rumelia, de 9 luni pentru Bulgaria și de un an pentru România. Comitele de Saint-Vallier arată că în adevăr comitele Șuvaloff în ce privește Rumelia a propus singur termenul de 6 luni. S-ar putea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
nu, nu Dumitrașcu!". Chestia asta i-am spus-o și lui D.R. Popescu. Nu m-am putut abține și i-am scris o scrisoare lui Ulici, am vrut să-i spun că, după umila-mi părere, bunul-simț nu este o favoare ci o necesitate. Indiscutabil, poate nu trebuia să-i scriu dar poezia pe care o scriu nu depinde decît de mine, de nimeni altcineva. Și oricum poezia nu e pentru mine scop sau mijloc de a fi cineva! E mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
îți mai vine să pleci. Consider firesc să vă mărturisesc, dragi prieteni cititori, despre visul meu împlinit, despre cele gândite și simțite în cele cinci călătorii pe tărâmul „celălalt”, după cum îmi place să-i spun. Pentru mine, Japonia este o favoare și un privilegiu. Peisajele sunt impresionante, magnifice, o combinație spectaculoasă între munte și apă. „Alpii Japonezi”, lacurile montane cu apă limpede și rece, trecătorile înspăimântătoare, cascadele grațioase, culmile amețitoare, templele, insulele Hokkaido și Okinawa, toate sunt locuri tulburătoare. Magnificele peisaje
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
-i aerul, admirându-i cultura, adorându i grădinile, adevărate opere de artă și...de-ar fi numai atât, tot ar fi de-ajuns. Am văzut atâtea lucruri minunate, oameni civilizați, hoteluri primitoare și locuri exotice, încât am considerat o adevărată favoare, ocazia de a o vizita. Sunt câteva lucruri care m-au frapat la japonezi, lucruri pe care am să ți le împărtășesc și ție, dragă cititorule, pentru ca astfel, să-mi fii tovarăș de drum, însoțindu-mă și văzând cele descrise
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
veche a orașului care se armonizează plăcut cu modernele și impresionantele construcții actuale. Pentru noi, ținta principală era Kinkaku-ji sau Templul de Aur pentru că voiam să-l vedem și vara. Deși cald, ziua s-a dovedit a fi splendidă prin favoarea oferită nouă, aceea de a vedea templul într-o lumină fantastică. Kinkaku-ji este îmbrăcat în foițe de aur, iar ceea ce-l îl înconjoară, se armonizează perfect: este vorba de lacul vecin, de pinii ornamentali și de tot restul...Templul se
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
felul de orgii... despre care te sfiești și să vor bești. În sfârșit, nu mi-aș da fata după un asemenea pretendent, asta e clar. Dar chiar să-l trădeze pe duce, care l-a copleșit cu atâtea privilegii și favoruri, nu-mi vine să cred... Orice s-ar spune, În toate Încăierările Eglord a fost În primele rânduri. E una dintre cele mai puternice spade ale ducelui. Nu, nu pot să cred că un cavaler e În stare de asemenea
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Cel care stă alături de fratele meu... Siegebert și ca momeală nevastă sa... Ea l-a convins pe Bertold să-i dea soțului ei slujba aceasta Înaltă! Nu m-am Înșelat! Oh, Bertold, tocmai vasalii pe care i-ai copleșit cu favoruri și danii! De ce nu m-ai crezut?“ — Omule, se Întoarse el spre pădurar, povestești și povestești, dar până acum n-am aflat ce s-a Întâmplat cu ducele. N-am găsit cadavrul lui, nici pe cel al maestrului de vânătoare
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Un străin desigur că poate. Nu se poate. Vama e riguroasă. Mașina rămâne aici, mergeți cu trenul la București și veniți cu banii. Dar cum vameșul crede că sunt doldora de dolari se arată mai binevoitor. Îmi va face o favoare. Mă conduce la Oradea, Îmi va Închide mașina În garaj, vom veni a doua zi din nou la frontieră, de unde vom telefona la Ministerul de Finanțe și vom aștepta rezultatul. La Parc Hotel, seara, suntem obiecte de curiozitate. Sănduța În
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
patroane. La vamă Încep tratativele. Aflu că directorul general e bunul meu preten Mircea Vulcănescu, coleg În campaniile monografice cu prof. D. Gusti. Dar Mircea rămâne de neînduplecat ca și Mircea cel Bătrân, În fața lui Baiazid. Îmi face Însă o favoare. Redactează un referat, Îl voi prezenta ministrului, și după două ore ajungem la un compromis: vameșul mă va escorta până la București, unde după ce mașina va fi Închisă la vamă, va urma expertiza pentru fixarea taxei. Vameșul Îmi explică că s-
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
limbă dobândeau resentimente puternice față de cei care îi păcăliseră, nu doar din cauza torturilor la care erau supuși, ci și pentru că le înșelaseră încrederea. Totuși, după încheierea acțiunii și odată cu trecerea timpului, ei au realizat că nimeni nu făcea de bunăvoie favoruri Securității, ci siliți de amenințarea torturii. Unele victime au avut ocazia să își vadă agresorii la dușuri, observând că trupurile le erau brăzdate de răni ori că nu mai aveau fese din cauza bătăilor încasate. După o perioadă care putea varia
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
victimei (de pildă, cei arestați pentru trecerea ilegală a frontierei nu dețineau la fel de multe informații ascunse ca unii conducători de organizații anticomuniste). Cu siguranță însă că nici una dintre victime nu a scăpat de torturi și nici nu a beneficiat de favoruri datorită prieteniei cu unul sau altul dintre agresori. Excepțiile sunt rarisime și greu de confirmat: este cazul lui Ion Negură, care fusese coleg cu Țurcanu și care a fost auzit de una dintre victime când i-a mulțumit personal acestuia
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
de la deținuți, ori înființarea camerei 4-spital ca școală de cadre prin trimiterea de volume din biblioteca penitenciarului, au fost luate direct de către ofițerul politic Ion Marina, cel puțin conform declarațiilor lui Dumitrescu. Pentru că cei torturați erau obligați să denunțe orice favoare din partea administrației, gardienii au fost și ei prinși într-un cerc vicios și au participat la bătăi în mai multe rânduri. Un alt detaliu extrem de important, deși nu în totalitate sigur, este ordinul dat de Nemeș lui Țurcanu referitor la
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
exclus. A fost arestat în iunie 1948 și încarcerat la Suceava, unde ar fi avut un comportament legionar. În primăvara lui 1949, după condamnări, a condus 'reeducarea' și apoi ODCC-ul, pentru a induce în eroare autoritățile și a obține favoruri în detenție. La Pitești a schimbat forma de activitate, pentru că cea de la Suceava fusese deconspirată. Documentul recunoaște morțile lui Corneliu Niță, Eugen Gavrilescu, Gheorghe Șerban și Gheorghe Vătășoiu, dar și a lui Bogdanovici, 'care fusese expus unui regim de exterminare
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
deținuți direct ofițerului politic, prin aprilie 1951 semnând și angajamentul de informator. Fiindcă fusese student la Medicină, a fost inclus în echipa sanitară la 22 februarie 1951 de către Popa, fiind instruit să îl urmărească pe doctorul Bărbosu, suspectat că face favoruri deținuților, dar și pe colegii săi Modoran și Mihai Jianu. În declarații, recunoaște că a falsificat fișa medicală a lui Ion Dincă, în așa fel încât să apară ca fiind bolnav de inimă, ficat și rinichi, și nu ca decedat
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
să părăsească postul. Începând cu 1 decembrie a lucrat la tipografia IPA din București, dar a fost rearestat la Lugoj, unde se afla, de Paști, la cumnata sa, și reîncarcerat la 20 aprilie 1952. Nu a beneficiat de avantaje ori favoruri în libertate din cauza colaborării sale cu echipa agresorilor, dovadă fiind faptul că s-a angajat destul de greu. Amintește însă că, în august 1951, a primit vizita lui Vasile Pușcașu, eliberat și el, care l-a întrebat dacă a luat legătura
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
problemă pentru Securitate. Deseori, ca să n-aibă bătĂi de cap, încercau să îi mulțumească pe oameni, să le promită ce voiau ei ca să nu se ajungă la conflicte deschise. Vezi convorbirile cu generalul Pleșiță, în care acesta din urmă distribuia favoruri ca să pacifice lumea scriito‑ ricească. V.A. : Când ați început să credeți că acest regim e pe sfârșite, iar sfârșitul e foarte apropiat ? A.M.P. : Cred că au fost experiențele astea foarte con‑ crete, faptul că vedeam la Izvoru Mureșului
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
țară, să ceri să nu fie trimise aju‑ toare, indiferent la cine ar ajunge, este o mare greșeală electorală. V.A. : Și opoziția a mai gafat și atunci când s-a opus rea‑ cordării de către SUA a clauzei națiunii celei mai favori‑ zate. A.M.P. : Da, exact, prostii din astea. Ce s-a întâmplat este că s-a văzut clar că România nu va evolua decât sub presiune externă, iar opoziția a greșit jucând mult prea mult cartea acestei presiuni externe, fărĂ
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
înalt. Acum a fi ministru a ajuns să fie un job pentru juniori. Plata este extraordinar de proastă. Miniștrii au ajuns niște oameni puși să răspundă la comenzile unor grupuri de interese și să distribuie contractele de stat și diferitele favoruri la ordinul partidului. Și această situație evident că nu va atrage niciodată oameni de valoare, cei care se duc rezistă câteva luni. Din acest motiv sta‑ tutul de ministru a coborât extraordinar de mult. Prima guvernare a lui Victor Ciorbea
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
mult mai greu să intrăm decât altora, pentru că noi nu eram pregătiți economic. Noi a trebuit să îndeplinim toate condițiile politice, sută la sută, pentru că pe celelalte nu le îndeplineam. V.A. : Am impresia că am făcut chiar și câteva favoruri țărilor care au condus Uniunea Europeană în cicluri de câte șase luni. A.M.P. : PĂi, da, am dat EADS securizarea frontierelor. Pe care le anchetăm astăzi. V.A. : Nu numai asta. Am dat și băncile, am dat Petromul ș.a.m.d.
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
fost în respectiva comisie și a dat o bilă verde celor de la FNI, adică lui Sorin Ovidiu Vântu, care mai târziu a sponsorizat un proiect politic al lui Vosganian : Uniunea Forțelor de Dreapta. Deci a fost clar un schimb de favoruri între ei și schimbul de favoruri e corupție, fărĂ nicio discuție. Mai ales în cazul acesta dramatic. De unde avea Vântu bani să sponsorizeze partidul lui Vosganian ? Din faptul că a furat banii de la toți depo‑ nenții. Aceste două mari scandaluri
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
dat o bilă verde celor de la FNI, adică lui Sorin Ovidiu Vântu, care mai târziu a sponsorizat un proiect politic al lui Vosganian : Uniunea Forțelor de Dreapta. Deci a fost clar un schimb de favoruri între ei și schimbul de favoruri e corupție, fărĂ nicio discuție. Mai ales în cazul acesta dramatic. De unde avea Vântu bani să sponsorizeze partidul lui Vosganian ? Din faptul că a furat banii de la toți depo‑ nenții. Aceste două mari scandaluri au arătat în ce măsură era slăbit statul
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Ioan Thevenot (1633-1667), ale cărui informațiuni sunt încă foarte prețioase, mai ales pentru științele naturale; în fine, și mai cu seamă, a lui Chardin (1643-1713), giuvelier protestant din Paris, carele a petrecut mai mulți ani în Persia, stând în mare favoare la șahul Abbas al II-lea și reîntorcându-se în Europa, a publicat din Londra, unde se stabilise, călătoriele sale, prețioase din foarte multe puncturi de vedere. Într-însele găsim, pentru prima oară, o lungă și amănunțită descripțiune a mărețelor
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]