9,472 matches
-
număr intruvabil a lui Tudorel nu era o simplă impostură juvenilă de dragul misteriosului. Tudorel lucra după G. Călinescu indicații bine cugetate, altfel n-ar fi fost pedepsit că divulgase adresa. Din moment ce casa cu numărul indicat nu exista, ce rost avea ficțiunea? Ioanide deduse adevărul din dimensiunea minimă a străzii reduse la câteva numere numai pe o parte a ei, cealaltă fiind reprezentată de gardul bisericii. Prezența unor persoane suspecte de la Siguranță ar fi fost îndată semnalată în cazul când adresa ar
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
engl.). G. Călinescu găsește în viață destule piese nescrise care să-i ofere un rol adevărat. În scurt, el e în căutarea spectacolului real. (Meditația lui Ioanide: "Dobitoc incult și cu instincte patologice, care nu știe că esența artei este ficțiunea!") În curând, probabil, vom avea prilejul să jucăm cu toții o piesă reală, în care personajele căzute nu se mai scoală de jos la ridicarea cortinei, iar actorii fug de pe scenă, evitând ovațiile. Dintre cărțile de faimă universală am citit Il
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Despre ratare, Patru moduri, Nu te canoni, Să omorăm timpul etc., etc. comentând romanul Eminescu de Cezar Petrescu, demonstrează dificultatea de a realiza literar personalitatea unui geniu. S-ar putea obiecta că Eminescu este un personaj real, iar Ioanide o ficțiune. Este adevărat, dar și un erou de ficțiune se supune acelorași exigențe ale creației obiective, fără de care noțiunea de geniu ar fi o noțiune goală. £...¤ Ieronim ȘERBU, Vitrina cu scriitori: George Călinescu. Fragment. - "Viața romînească", 1971, nr. 11, p. 28
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
omorăm timpul etc., etc. comentând romanul Eminescu de Cezar Petrescu, demonstrează dificultatea de a realiza literar personalitatea unui geniu. S-ar putea obiecta că Eminescu este un personaj real, iar Ioanide o ficțiune. Este adevărat, dar și un erou de ficțiune se supune acelorași exigențe ale creației obiective, fără de care noțiunea de geniu ar fi o noțiune goală. £...¤ Ieronim ȘERBU, Vitrina cu scriitori: George Călinescu. Fragment. - "Viața romînească", 1971, nr. 11, p. 28. Un exemplu de transgresare a istoricității ni-l
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
poetul pornit în căutarea altei ordini, aruncă o sfidare neantului, existenței, opticii ca atare. El se angajează în demiurgie verbală ( E. Cioran), unde-și va crea o lume a lui, fictivă, pentru că adevărurile noastre se deosebesc oricum prea puțin de ficțiuni, așadar nici poezia nu este obligată să subscrie la adevăruri. El ia limbajul în serios, își creează unul pe gustul său, particularitate ce se naște din intoleranța față de cuvinte ca atare. Incapabil să le suporte banalitatea și uzura, el este
Limbajul ca închisoare. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Bianca Iuţuc () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2301]
-
romancierul chinez Gao Xingjian a primit Premiul Nobel pentru literatură eveniment inedit în istoria literaturii chineze -, urmat fiind un an mai târziu de scriitorul indian din diaspora V.S. Naipaul. În iunie 1997 The New Yorker a dedicat un număr întreg ficțiunii create de scriitori indieni. Filmul chinezesc Tigru și Dragon a devenit filmul cu cele mai mari încasări din istoria filmelor într-o altă limbă decât engleza, iar filme indiene precum Nuntă în vremea musonului au avut un mare succes de
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
Suntem singura superputere a lumii, ceea ce duce în mod necesar la invidie și resentimente. Fouad Ajami afirma de curând că "Statele Unite nu trebuie să poarte grija sentimentelor și judecăților emise în alte țări."217 Editorialistul Cal Thomas face referire la "ficțiunea potrivit căreia ceea ce spune și înfăptuiește America îi poate face pe inamicii noștri mai puțin amenințători."218 În plus, Statele Unite și-au mai pierdut popularitatea în trecut și totuși au reușit să se redreseze. Nu avem nevoie de aliați și
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
priori vid, banii se oferă privirii ca o matrice de condensări imaginare nelimitate și de învestiri simbolice care, prin definiție, încrucișează și coagulează câmpurile de inserție ale actorilor; piața este de asemenea un model abstract care, pretându-se concretizărilor și ficțiunilor celor mai diverse, este un operator deosebit de maleabil de configurare și de înmulțire a relațiilor agonistice, dar și unul de clasare și de supunere. Pe lângă aceasta, anumite întrebări ridicate de antropologia economică de exemplu, problematicile lui Meillassoux privind mișcările de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
articularea unor câmpuri amestecate în logicile și practicile de viață aflate în joc: imaginarul rudeniei ca pivot al unificării politice împotriva unui dușman exterior ale cărui conotații sunt acumulate în diferite perioade (colonialism, imperialism, capitalism etc.) se destramă sub efectul ficțiunii unei piețe a muncii monopolizate în endogamia politică care se îmbogățește fulgerător. Situația ivoriană și cea vietnameză oricât de îndepărtate ar părea unui observator care se oprește la definițiile "culturale" invită la reflecții încrucișate nu numai asupra "evidenței" economiei politice
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
poziție echivalează cu postularea autonomiei ireductibile a socialului sau a unui sector oarecare al acestuia (activitatea artistică sau culturală, de exemplu) față de sfera economică. Ea se condamnă în acest fel la rigidizarea dihotomiei clasice economie / social și la baricadarea în ficțiunea din ce în ce mai fragilă a unor universuri care ar fi izolate de piață, a cărei pregnanță este în mod paradoxal în același timp respinsă și radical ignorată. Se dovedește deci necesară încercarea de depășire a acestor atitudini intelectuale pentru a considera corelările
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în domenii foarte diverse în calitate de criteriu de control și evaluare 111, într-o optică hegemonică față de tipurile de activitate pe care le situează într-o relație de subordonare sau prezentată ca o alternativă de salvare în raport cu logicile de comercializare. Impunerea ficțiunii eficienței piețelor ca mod de reglare a schimburilor și producției care însoțește de douăzeci de ani progresul neoliberal se traduce mai ales prin forța prescrierii grilelor formale, adesea golite de conținut, de contabilizare a bogățiilor 112. Să observăm, pe de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
competențelor în acțiunea "socială" față de logica pură a economiei. "Reciprocitatea" este într-adevăr enunțată de multă vreme ca o dorință, condensând și exprimând astfel contradicțiile din cadrul ajutorului pentru dezvoltare. Realizarea ei nu poate fi concepută astăzi decât în funcție de construirea unei ficțiuni a substituției între "problemele sociale", cauzele acestora, soluțiile care le pot remedia sau unitatea lor postulată prin termenul de dezvoltare locală, care își semnalează propriul eșec și / sau consecință a inserției pe piața globală. Această noțiune de dezvoltare locală, vagă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Orice mit obligă la descifrare și interpretare, Întrucât conținutul său semnificativ este complex și aproape Întotdeauna disimulat, camuflat. Miturile au Încetat să mai fie Înțelese În forma lor literală: ceea ce preocupă din antichitate sunt doar: „ semnificațiile ascunse”, „subînțelese”, „sensul fabulei, ficțiunii, minciunii conținute sau atribuite miturilor” (/189, 197). Mitul creează semnificații și În același timp, obligă la explicarea și descifrarea acestor semnificații ... Mitul are o structură și o finalitate hermeneutică: dă explicații, face revelații, dezvăluiri, și În sens larg oricât de
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
cu alte surse spirituale, proza fantastică din Domnișoara Christina și, mai ales, din Șarpele. Autorul se Îndepărtează de concretul folcloric din Domnișoara Chiristina și se inspiră din practicile mai complexe ale culturii tradiționale indiene, vrea să valorifice În opera de ficțiune știința orientalistului. Cele două narațiuni pornesc de la experiențe spirituale de care vorbise În Yoga, essai sur les origines de la mystique indieane (1936) și În alte studii din acea perioadă indianistul M. Eliade. Este o etapă intermediară În proza lui Eliade
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
experiențe spirituale de care vorbise În Yoga, essai sur les origines de la mystique indieane (1936) și În alte studii din acea perioadă indianistul M. Eliade. Este o etapă intermediară În proza lui Eliade. După război, când revine la literatura de ficțiune, el va readuce magicul, miticul pe pământ european, de preferință În spațiul românesc. IV. 2. Conotații magice ale mitului căutării erotice Ștefan din Noaptea de Sânziene este, În multe privințe, un alter-ego al autorului și multe din experiențele lui au
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
superstițios. Dacă în povestirile mitologice întâlnim fabulația convențională, în povestirile fantastice remarcăm prezența brutală a misterului în cadrul vieții reale, fiind legat de stările morbide ale conștiinței. În spațiul literaturii fantastice se vorbește despre ocultismul inițiatic, ca fiind o marcă a ficțiunii pure. Deși inserarea științelor oculte în acest domeniu a fost uneori contestată, mulți scriitori au explorat materia ocultismului magic, atrași de mitul reintegrării, aceștia au exprimat în operele lor sentimentul cosmic, titanismul. Fantasticul poate fi raportat și la sintagma științificofantastic
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
prin influențele masive exercitate de aceștia în momente mult ulterioare. Romanul Moby Dick, capodopera lui Herman Melville, a constituit sursa de inspirație a multor adaptări de film, televiziune, teatru, benzi desenate, operă etc. Privit foarte mult timp ca o simplă ficțiune de aventuri marine pentru tineret, romanul Moby Dick a fost redescoperit de public, recunoscându-i-se calitățile literare care i-au asigurat o popularitate crescândă ca una din creațiile cele mai importante ale literaturii universale și care au făcut pe
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
a ambianței în locul vitalității naturale, iar autorii preferă substituția enigmatică, realitateamască, personajul blestemat, solidar. În opera Masca de Alexandru Macedonski identificăm un fantastic apărut pe neașteptate în viața cotidiană, un fantastic al artificialului, cu schimbări de identitate, dublate, cu o ficțiune terifiantă introdusă subtil în planul realității. Răufăcătorii aflați în misiune, la o spargere, sunt înspăimântați de un tânăr care se pregătea să plece la un bal mascat. Nu ar fi reacționat așa, dacă în imaginația lor nu ar fi persistat
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
construcție atât de familiară meridianului nostru, al nuvelei lui Caragiale, încântarea te întâmpină chiar de la piciorul plaiului și nu te mai părăsește o clipă’’. Nuvela este o excelentă conte, având o pitorească culoare de epocă, concretizând o moralitate cu ajutorul unei ficțiuni, în care fantasticitatea are același sens de a adânci simbolul uman, scos în evidență cu mijloace realiste și magice în același timp. Cel care a remarcat trecerea la tonul de ,,ghidușie’’ care însoțește transformarea lui Belfegor în Aghiuță este Tatiana
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
conștiinței lui Stavrache, ce devine stare de permanentă încordare, până la a se anula granițele dintre realitate și închipuire, dintre imaginile vieții lucide și cele din vis. Se poate observa, mai mult ca înainte, cum însuși prozatorului îi scapă controlul, cum ficțiunea i-o ia înainte și avansează în confuzia și nesiguranța balansului dintre cele două planuri. Glisările dinspre real spre oniric sunt aproape imperceptibile, atât în ordinea consemnării semnelor naturii, cât mai ales în aceea a comportamentului lui Stavrache în lupta
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
de explicare a fenomenelor sociale (sub impulsul noilor gender studies), anchetele asupra practicilor culturale masculine și feminine nu sunt prea numeroase, în ciuda rezultatelor încurajatoare în ceea ce privește construcția socială a sexelor. Se știe că lecturile sunt foarte diferite. Femeile preferă romanele și ficțiunea, în timp ce bărbații citesc eseuri sau istorie. Și presa prezintă un asemenea clivaj (cf. Samra-Martine Bonvoisin și Michèle Maignien, La Presse féminine, PUF, Paris, 1996). Cât despre practicile legate de corp (dans, sport, gimnastică...), ele sunt și mai mult diferențiate după
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
aproape și din cerc în cerc în toate dimensiunile activității organizate, afectează practicile, medierile, interpretările, criticile și ajunge chiar să influențeze acțiunea politică. Origini religioase Creația artistică capătă sens deplin în și prin folosirea cuvântului german Dichtung. Acesta înseamnă "invenție", "ficțiune", "poezie", luată în sensul grec de poièsis, ca act contingent și neprevăzut de a da formă lumii prin cuvinte și de a modela cuvintele ca pe lucruri. El ne conduce dincolo de simpla realitate a materialelor și tehnicilor. În general, el
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
identitatea profesioniștilor (Heinich, 1993, 2000, 2002). Începând de când se simte un profesionist autorizat a se autodefini ca atare? crizele identitare: efectele sociale, psihologice care decurg din primirea unui premiu literar (Heinich, 1999); identitățile de gen așa cum se construiesc ele în ficțiuni (Heinich, 1996; Pasquier, 1999); identitatea practicanților: "Munca identitară se construiește în tensiunea dintre particularizare și asimilarea la colective. Prin extensie, se pot înțelege modurile în care practicile culturale permit transpunerea numelor și renumelor cu sine și pentru sine printre ceilalți
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ca acele cheltuieli publice și impozitele aferente să fie suportate mai ales sau chiar numai de alții. Bastiat ar merita să rămână în istoria gândirii economice și politice fie și numai pentru celebra sa definiție a statului: "Statul este marea ficțiune prin care fiecare încearcă să trăiască pe spinarea celorlalți". Politicienii, membrii și simpatizanții partidelor politice precum și "antipatizanții" categoriilor precedente vor afla că bunele intenții nu garantează bune rezultate. Ei vor mai afla și că distincția între Dreapta și Stânga generează
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
nu poate să procure satisfacție unora fără să adauge la munca altora, în așteptarea unei definiții a statului, mă consider autorizat să o dau aici pe a mea. Cine știe dacă nu va câștiga premiul? Iat-o: Statul este marea ficțiune prin intermediul căreia toată lumea se străduiește să trăiască pe cheltuiala a toată lumea. Căci astăzi, ca și altădată, fiecare, un pic mai mult, un pic mai puțin, ar dori să profite de munca celuilalt. Acest sentiment nu îndrăznim să-l afișăm, ni
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]