12,214 matches
-
și Passeron 24), pe care au introdus-o în SUA și au completat-o Bowles și Gintis (1976). Lucrarea lor Schooling in Capitalist America (1976)25 a continuat să inspire autori neomarxiști precum Apple (1979)26 și Giroux (1981)27. Filosoful comunist francez Louis Althusser (1971)28 i-a inspirat pe Shapiro (1982)29 și pe McLaren (1989)30 să abordeze curriculumul ca „sistem de producție a înțelegerii” și să îi confere, astfel, un caracter postmodernist cel puțin neașteptat. Uimitoare a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
efecte, ci sensuri, semnificații, tâlcuri, înțelesuri și rosturi ascunse care trebuie dezvăluite. Sunt fenomene și procese calitative, a căror dezvăluire reclamă metode calitative de explorare și decriptare dincolo de aparența lucrurilor. Dar care ar putea fi aceste metode? La începutul secolului, filosofii și-au adus aminte de ars interpretandi. Originile hermeneuticii se pierd în negura vremurilor și nu intenționăm să schițăm aici fabuloasa ei istorie. Știința modernă a interpretării, inițiată de Friedrich Daniel Ernst Schleiermacher (1768-1834) cu vestita sa lucrare Hermeneutik und
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
disequilibrium) lui Piaget, fie anomaliile (the anomalies) lui Kuhn - se află nu numai semințele dezvoltării și transformării, ci și germenii vieții înseși 179. Dar ce înțelege Doll jr. prin curriculum postmodern? El a descris o viziune pedagogică inspirată de ideile filosofului Richard Rorty și de alegoriile romancierului Milan Kundera. O viziune care: ...propune un fascinant tărâm imaginar (născut ca ecou al râsului batjocoritor al lui Dumnezeu) în care nu există nici un adevăr propriu, dar oricine are dreptul de a fi înțeles
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ale Pământului însuși, aflat într-un proces de evoluție cosmică ce poate fi înțeleasă plenar. Noi am descoperit că întregul Pământ este un glob viu, o planetă care trăiește și în care suntem părți intime, nedetașabile și inseparabile 201. Cândva, filosoful reconstrucționist Theodore Brameld (1904-1987) atrăsese atenția însă că acest „mare pas” al omenirii va putea fi făcut numai depășind un obstacol (care, în opinia noastră, nu a fost depășit): Noi, oamenii, trebuie să abandonăm îngustele înclinații naționaliste și să îmbrățișăm
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
le cunoaștem?”, „Cum ajungem la adevăr?”, „Cum a fost alcătuită atât de desăvârșit lumea?” etc. Înțelegerea eclectică și înțelegerea heracliteană a lumii antice - deși păreau ireconciliabile - se suspendau reciproc în fața „evidenței” că lumea este o armonie cosmică. În această situație, filosoful căuta realitatea dincolo de aparențele perceptibile ale lumii sub forma unei esențe ideale. „Idealul” devenea astfel autenticul „real”, a cărui caracteristică fundamentală era perfecțiunea intrinsecă, armonia. Așa apărea lumea pitagoreică, a cărei esență o constituia armonia numerelor naturale; tot astfel apărea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care, prin definiție, sunt conștiente. Dar pedagogia viitorului va fi o știință fenomenologică sau, dacă nu, va rămâne o simplă maimuțăreală experimentalistă care nu merită atributul de știință! 104. Elevul lui Edmund Husserl, Martin Heidegger este probabil cel mai mare filosof al secolului XX. Nu putem reda, în spațiul restrâns al unei note bibliografice, argumentele necesare pentru o asemenea apreciere. Ele vor fi expuse în lucrarea Pedagogia postmodernă și educația ultramodernă. Aici oferim doar câteva repere biografice și bibliografice. Martin Heidegger
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
întrebărilor sugerate în disertația lui Bretano ș...ț” (apud W. Biemel, Heidegger, traducere de Thomas Kleininger, Humanitas, București, 1996, p. 25). În studenție, cel care a exercitat asupra lui Heidegger o puternică influență a fost profesorul său Heinrich Rickert, vestitul filosof. El i-a atras atenția asupra a două scrieri ale lui Emil Lask, care murise ca soldat, în 1915, pe frontul din Galiția: Logica filosofiei și teoria categoriilor (Die Logik der Philosophie und die Kategorienlehre, 1911) și Filosofia dreptului (Die
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
au fost amplificate de universitățile Renașterii. Este ilustrativă în acest sens deosebirea radicală dintre Universitatea din Padova (eminamente „realistă”, cu membri precum matematicianul Gassendi sau astrofizicienii G. Bruno și G. Galilei) și Academia din Florența (eminamente „umanistă”, cu membri precum filosoful Marsilio Ficino, umanistul Pico della Mirandola și elenistul Pomponazzi). 234. R.M. Gagné, The Conditions of Learning, Holt, Rinehart & Winston, New York, 1966. 235. C.M. Reigeluth este unul dintre cei mai fervenți discipoli ai lui R.M. Gagné. De-a lungul deceniului nouă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și pe care îl stricaseră apele mării”2. Ironia seamănă cu gluma de la noi după care „numele prostului este scris pe toate gardurile”. Nici una dintre ironii nu este îndreptățită; ambele atestă involuntar doar popularitatea personajului. Ea a stârnit și admirația filosofilor antici care au văzut în el nu „omul de rând”, ci pe „omul desăvârșit”. Polytropia lui Ulise le-a permis tuturor să-l zugrăvească după voie, atribuindu-i calitățile pe care le considerau caracteristicile „idealului de umanitate”. Toți aveau același
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
altădată se reducea la înfățișarea cadrelor de existență ale unei epoci, în felul în care erau ele puse în lumină de sursele (preponderent) narative utilizate. După venerabilul model - nu întotdeauna divulgat - al Istoriilor lui Herodot sau al opurilor enciclopedice ale filosofilor francezi ai Luminilor (ca bine cunoscutul Secol al lui Ludovic al XIV-lea), cotidianul propriu istoriilor de acest tip, reductibil mai ales la „casă”, „familie”, „moravuri”, „mode” ș.a.m.d., avea un rol pur decorativ, de fundal al „adevăratei” istorii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Mulți dintre ei au intrat rapid în slujba noii puteri. Doar unii au rezistat pentru un timp. Motivul „trădării intelectualilor” nu este nou. Cu exact șaptezeci de ani în urmă, Julien Benda îi acuza pe unii dintre contemporanii săi, savanți, filosofi, slujitori ai cultului, invocând însă și ilustre exemple din istoria culturii, că s-au lăsat pradă pasiunilor politice, integrându-se în corul urii de rasă și de partid. Benda oferă numeroase exemple de cărturari care au fost marcați de caracteristicile
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și alți oameni de știință, specialiști în discipline înrudite. șt.Milcu, membru al Academiei, vicepreședintele al Academiei Române, prof. dr. V.Sahleanu, director al Centrului de antropologie, dr. G. Gaetan, șef al secției de neuropsihiatrie a Spitalului Militar, M. Sora, cunoscut filosof și scriitor. Circa 15 psihologi s-au adresat justiției, încercând să obțină anularea interdicției de a lucra în profesia lor (pe baza dreptului român, numai un proces penal putea conduce la o astfel de hotărâre, ceea ce nu era cazul). Procesul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de o conștiință autocritică având tradiții puternice, doar Critica rațiunii pure nu a fost scrisă la Mândrești (locul de naștere al lui D.G.), dar și psihologia sau psihoterapia s-au născut tot aici, ceea ce asigură alte baze cognitive și explicative. Filosofii, psihologii și gânditorii germani au fost și Aufklärer (iluminiști), îndeplinind un rol de „clarificatori” ai poporului și în care problema adevărului ocupa un loc central. Pedeapsa cea mai mare în educație este pentru minciună - ei sunt extrem de severi în acest
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
legată de cultura adevărului, nu de cultura vinovăției, cum s-ar putea crede. Copilul învață de mic să-și asume răspunderea pentru faptele sale și adevăr, iar perfecționismul cerut de „ideea absolută” și corectitudinea unei justiții, conectată permanent la morala filosofilor clasici, au diminuat șansele ocolirii vinovăției. Meticulozitatea lor analitică a făcut să nu existe probleme în a se ști adevărul - cum ar fi detaliul că Hitler nu-și plătea impozitele! Au existat însă și unele excepții care dau de gândit
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
poate periclita „lumea” și ceea ce eu gândesc despre ea, nu pot face abstracție de barierele organice, iar uneori sunt chiar sclavul lor. Putem facem abstracție de foarte multe lucruri și chiar de toți ceilalți, putem trăi într-un „butoi”, ca filosoful antic, sau într-o „coajă de nucă” și să ne credem „regele unor domenii nemărginite”, cum filosofa Hamlet. Intelectualii de care vorbești sunt nu numai minți integrate superior, ci și oameni ce trebuiau să facă piața, dacă aveau cu ce
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
atât mai mult cu cât ideea de „psihoterapie de grup” era considerată atunci a fi subversivă, iar în cultura română mai fusese un caz pus la index de comuniști tocmai pentru ideea „transcendentului abisal” cu trimiteri spre religiozitate - acela al filosofului Lucian Blaga. Represaliile față de intelectuali și psihologi au fost de o duritate tipic comunistă sau tipică poporului român? Aceasta este o întrebare de fond și a modului în care noi ne-am despărțit în istorie de anumite personalități, chiar de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
problema transparenței fără a ne dezgoli intimitatea? D.G.: Ai atins esența problemei și a răspunde la întrebare înseamnă a evidenția cel puțin două fenomene de fond legate între ele: frica în general și cea a dezgolirii intimității în special. Dacă filosofii au o Critică a rațiunii pure și o Critică a rațiunii practice, primite în dar de la Kant, psihologii nu au încă o „critică a emoțiilor/sentimentelor pure” sau a „gândurilor practico-morale”. Noi am perfectat și dezvoltat aproape la extrem numai
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
poet. Este fiul Ioanei (n. Udrescu) și al lui Constantin Vlad, lăcătuș mecanic. Urmează la București școala primară și Liceul „Mihail Sadoveanu” (1956-1960). Se înscrie la Facultatea de Filologie, dar este exmatriculat chiar din primul an în urma unei dispute cu filosoful Radu Florian. Se angajează ca zilier la Institutul de Energetică al Academiei Române (1961) și ca supraveghetor de noapte la Școala Specială nr. 1 pentru surdo-muți (1963-1967). După un nou examen de admitere la Filologie, în 1965 își reia studiile universitare
VLAD-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290601_a_291930]
-
Ardeleanul și Ion Iosif Schiopul. Pe lângă rubricile „Viața politică”, „Cronică politică”, „Informațiuni”, ziarul dispune de un foileton literar, de o rubrică de informații cultural-artistice, de o cronică a revistelor românești, maghiare și germane și de articole literare. După portretele câtorva filosofi (Einstein, W. Wundt, Michailovski - Nietzsche al rușilor ș.a.), Lucian Blaga deschide o rubrică intitulată „Note”, cuprinzând comentarii literare, culturale și filosofice, un gen de „tablete” nesemnate, identificate ulterior a-i aparține. Probabil că i se poate atribui și pseudonimul E.
VOINŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290635_a_291964]
-
nu ceva care se putea învăța, cei născuți fără vedere erau mai inteligenți decât cei născuți fără auz (aceștia din urmă fiind considerați incapabili de rațiune). Primele măsuri cunoscute de educație specială au fost propuse de un medic, matematician și filosof italian, Gerolamo Cardano (1501-1576), care, printre altele, a combătut obscurantismul și vânătoarea de vrăjitoare. Atunci când a constatat că unul dintre fiii săi avea o deficiență de auz, a început să facă speculații despre potențialul persoanelor cu dizabilități, care putea fi
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
o literă a unui alfabet devenea altă literă în celălalt alfabet. Figura 5.2.Discuri cifru Ulterior, fiind buni matematicieni, statisticieni și lingviști, arabii au inventat criptanaliza. Scrierea lor criptată a fost o taină de-a lungul secolelor. De exemplu, filosoful arab Al-Kindi a scris un tratat, în secolul al IX-lea, care a fost descoperit în 1987, intitulat „ Manuscrisul descifrării mesajelor criptate”. În 1790, Thomas Jefferson a realizat un echipament de criptare folosind un set de 26 discuri ce se
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
e un regal pentru publicul neposomorât. Fastidios nu o dată prin exces de vervă, are totuși resurse să intereseze și să delecteze. Dar nu e vorba aici de un scriitor. În Luca Pițu se manifestă întreita figură a eticianului, esteticianului și filosofului. E greu de spus care dintre ei predomină. MIRCEA MIHĂIEȘ SCRIERI: Le Chasseur de corbeaux, Muizon (Franța), 1986; Lettre à un ami occidental, Muizon (Franța), 1990; Naveta esențială, Iași, 1991; Sentimentul românesc al urii de sine, Iași, 1991; Însem(i
PIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
de filosofie românească, unde scriitori ca Emil Cioran, Mircea Eliade, Constantin Noica, Nae Ionescu sunt prezentați altfel decât în spiritul dogmatismului marxist. În 2003 inaugurează în „Caiete critice” un serial intitulat O mie de poeți postdecembriști. Deși are formație de filosof și istoric, P. este cunoscut și pentru spiritul său de polemist, manifestat în revista „Literatorul”, sau în ipostaza de critic literar, ilustrată în suplimentul literar-artistic „Ecart” și în „Caiete critice”. În 1998 publică o carte despre generația ’30, Mircea Eliade
POP-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288885_a_290214]
-
Maiorescu, Prelegeri de filosofie (1980), alcătuită în colaborare cu Alexandru Surdu, scoate la lumină cursurile ținute de mentorul junimist la Universitatea din București între 1883 și 1905. În Lecturi filosofice (1991) sunt adunate studii și eseuri mai ales despre scriitori filosofi: Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Pius Servien, Mircea Eliade. Garda, Căpitanul și Arhanghelul din cer (I-III, 1995-1996) și Mișcarea legionară - idealul izbăvirii și realitatea dezastrului (1999) se doresc o istorie completă a mișcării legionare, autorul fiind preocupat, ca istoric, de
POP-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288885_a_290214]
-
Simmel, promotor al „filosofiei vieții”, P. își dedică întreaga tinerețe aprofundării, interpretării într-o perspectivă personală și nuanțării metafizice a ideilor existențialiste. Fără a construi un sistem - de altfel existențialismul neagă din principiu „temnițele” oricărui sistem -, el e printre puținii filosofi, nu numai români, care încearcă să își fundamenteze afirmațiile pornind de la rădăcinile cele mai îndepărtate ale curentului: coboară până la Socrate, Apostolul Pavel, Sf. Augustin, Blaise Pascal (L’Actualité de Pascal, 1937), Nietzsche. În teza de doctorat se oprește la viziunea
POPA-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288910_a_290239]