7,018 matches
-
ies. Nemișcarea calmă și puturoasă a smârcurilor era o capcană perfidă. Mi s-a părut că mătasea broaștei care acoperea o baltă avea o culoare nefirească, albicioasă și, aplecîndu-mă, am descoperit un strat de fluturi morți. Prin urmare, roiurile de fluturi pe care le vedeam din gară căzând secerate nu erau o iluzie optică. Bănuiam că trebuia să existe o taină în mlaștină, dar m-am decis să amân pentru altă dată explorarea ei. M-am întors, am ocolit o baltă
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
în loc să ies spre marginea mlaștinii, mă afundam în ea. Am luat-o, așadar, în direcția opusă, până am reușit să mă zăpăcesc de tot. Și nu lipsea decât un pas greșit ca să alunec, rămânând prizonierul unui labirint noroios îngrășat de fluturi. Întotdeauna e de ajuns un pas greșit, nu-i așa? Apoi mi-am amintit de harta din gară. Din moment ce fusese nevoie de o hartă însemna că riscul rătăcirii era real. Cei care o făcuseră știau cât de amăgitoare era mlaștina
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
ci în haine de cerșetori, visau probabil să vină o zi când n-ar fi nevoie decât de o nuia și de o cobră ca nimeni să nu mai crâcnească. Până atunci aduceau pe altarele lor de noroi ofrande de fluturi morți și cerșeau prin orașe, cum îi văzusem. Pe la răspântiile străzilor cântecul lor trist și amenințător le stârnea poate nostalgia mlaștinilor... Dar de ce ne lăsau în pace în gară? Poate că nu aflaseră despre sosirea noastră. Sau poate că acești
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
mi-am putut-o da e că orice revenire e, probabil, o iluzie, chiar dacă o dorim cu tot dinadinsul. Nu mergem decât înainte. După câteva ceasuri, am dat peste o piatră bizară. Era un idol, cioplit neîndemînatic și grosolan. Un fluture mort așezat între buzele idolului făcea ca gura acestuia să pară obscenă. Abia în clipa următoare am observat că buzele groase erau desfăcute într-un rânjet batjocoritor și crud, iar obrazul, cu maxilare puternice, iradia o vrajă malefică. Lovitura fatală
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
mine furioase și m-au orbit cu ciocurile și cu ghearele. Cum să mai ies orb din mlaștină? mi-am zis. Dacă voi porni, voi luneca în primul smârc și-mi voi găsi moartea într-o baltă noroioasă laolaltă cu fluturii. Atunci am auzit un sunet de clopot. L-am recunoscut și m-a cuprins o mare emoție. Nu mă mai interesa că eram orb. Regăsisem clopotul. Și, într-adevăr, clopotul se îndepărta încet. Am pornit parcă după el și curând
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
gândit că dispăruseră să bea ceva și pe urmă aveau să se întoarcă, să-mi facă de petrecanie sau să mă ducă în altă parte. Dar mai degrabă vroiau, probabil, să-mi facă de petrecanie. Voi putrezi în smârcuri ca fluturii", mi-am spus. Și scuturîndu-mă de silă, m-am hotărât să încerc să fug. Mă puteam strecura până în stufăriș. Apoi... N-aveam să găsesc, desigur, drumul de întoarcere, dar mă puteam ascunde până dimineața și atunci, uitîndu-mă la zborul ciorilor
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
în el, neștiutor și încă fascinat de tot ceea ce mi se întâmplase. Din această cauză, am ajuns din nou în lumea mea, cea din care evadasem prin puterea imaginației. Ajungând acasă, am realizat că nu aveam spicul și petala de fluture...când am atins însă pieptul, să vezi minune! Din acestea două s-a alcătuit un minunat medalion ce strălucea ca focul! Acum puteam călători mereu între lumea mea și paradisul creat și descoperit de mine! Rotaru Ionuț - Petronel Școala Gimnazială
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
Gide era de părere că e primejdios să te cunoști prea bine, că e dăunător să te studiezi prea mult, întrucît oricine își descoperă limitele își limitează ființa; o omidă care ar căuta să se cunoască n-ar deveni niciodată fluture. Pavese confirmă asta, prin exemplul său. Să scrii sute de pagini despre "meseria de a trăi" pentru ca, pe ultima pagină, să ajungi la concluzia că e nevoie nu de vorbe, ci de "un gest", și să te sinucizil Cunoaștem un
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
puțin fabuloase. Le-am văzut, altădată, cotropite de bălării, de gâze și de flori care le dădeau ceva de mister greu, putred. Șopârlele dormeau atunci la soare pe sânii de piatră ai unor zeițe decapitate și fugeau, speriate, auzind pași. Fluturi mari, enormi, colorați mirific și putrezi parcă, și ei, sau bolnavi de tainele locului zburau peste ierburi. Păsări țâșneau din iarbă, multe, ca pe vremea când se hrăneau cu resturile de la ofrandele depuse în sanctuare. Acum, totul e corect. Iarba
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
ierburi. Păsări țâșneau din iarbă, multe, ca pe vremea când se hrăneau cu resturile de la ofrandele depuse în sanctuare. Acum, totul e corect. Iarba a fost smulsă ori poate a pierit din pricina temperaturilor joase din noiembrie. Păsări nu există. Nici fluturi. Totul e "igienizat", ordonat, ca într-o vitrină de muzeu. Dacă nu-ți imaginezi cum se înșirau în vechime, de-a lungul Căii Sacre, statuile de aur sau caii de aramă, printre lauri amari, și cum veneau, necontenit, procesiunile de
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
-i însănătoșească copilul. De aceea, văzând cu câtă dragoste vrei să-ți jertfești viața ta de prunc pentru ca să aduci fericirea unor copii, m-am hotărât să te ajut! Noaptea se cobora cu pași grăbiți. Ningea cu fulgi mari, asemenea unor fluturi albi, acoperind micuțul brad cu o mantie strălucitoare. El, temându-se că așa deghizat nu va putea fi zărit de bunul Moș Crăciun, își tot scutura crengile și vârful, de zăpadă. Deodată văzu cum deasupra lui se oprește o sanie
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
o recompensa, îi acordase la urmă Papillon, acea jucărie minunată din Grieg, asupra căreia se exercită și virtuozii și diletanții, și pentru care Elena avea predilecție. Subt mâinile lui Marcian, melodia dispărea, se reconstituia însuși zborul fin de aripi; erau fluturi de vară fără trup. numai cu azur pe fibre de mătasă; apoi se dizolvau și plutea numai ideea abstractă. O minune, în adevăr! Marcian dase apoi Elenei mai serios de lucru. Se arăta un profesor răbdător, dar și autoritar, cum
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
atât de familiar cântecul mierlei.. de ziua mamei - un orfan caută flori de nu-mă-uita sfârșitul ploii - sub tălpile grăbite melci de nicăieri cu ochii-n patru - pe cărarea îngustă melci și băltoace farmecul zilei - păpădiile dispar una câte una alți fluturi în zbor - pierduți printre-aceiași tei se țin de mână plimbări tot mai lungi printre cireși în floare - bătrâni, de mână priviri materne - în fiecare mugur o nouă viață vrăbii ciugulind - repetiții timide la muzicuță hoinăreală-n parc - căile petalelor nebănuite
Note de prim?var? by Cristina Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83679_a_85004]
-
Ne-am regăsit la început de vară. Plângeam; întortocheatele vertebre le ascundeam. Cântai valsai cu fluturi de cuvinte, în vălul tău des încurcat descoperisem glasul îngerului de sub mări. Iubirea continua dansul ei neîntrerupt absurd, orb și crud, topind culorile înflăcărând stingerile suspendând felin mângâierile respingând apropierile, dragostea.... veșnică auroră boreală. Te plictisea jocul nostru ireal? Tu
Dependent by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83709_a_85034]
-
fiți prost-crescuți, spuse cel care avea de gînd să devină ministru. E Bello, istoricul. Prea tîrziu: șeful de sală care-i supraveghea pe tineri, să nu cumva să devină necuviincioși fiindcă beau cam mult, văzu cum zboară hîrtia transformată În fluture, Își prefăcu tava În plasă și sări zîmbitor și servil, nu zbuti să prindă fluturele, se Întoarse disperat spre Bello, tocmai Îi cădea pe frunte, nu-și dădu seama, se Întoarse fericit, domnii pot sa se distreze mai departe, domnii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
tîrziu: șeful de sală care-i supraveghea pe tineri, să nu cumva să devină necuviincioși fiindcă beau cam mult, văzu cum zboară hîrtia transformată În fluture, Își prefăcu tava În plasă și sări zîmbitor și servil, nu zbuti să prindă fluturele, se Întoarse disperat spre Bello, tocmai Îi cădea pe frunte, nu-și dădu seama, se Întoarse fericit, domnii pot sa se distreze mai departe, domnii sunt foarte spirituali. Juan Lucas le trimise Încă un rînd de whisky. — Mulțumesc unchiule. — E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
pe vise - ca să-i fur cele mai fermecătoare și mai arti culate viziuni, cele mai mistice decoruri, cele mai discrete treceri de la real la ireal și part way back. Al ei a fost visul cu palatul de marmură invadat de fluturi din „Orbitor“ - în general, flu turii, acolo, sunt fluturii ei -, de asemenea al ei cel despre imen sa incintă-cavou în care Maria rătăcește săptămâni în șir pe dale dulci de calcedonie și malachită. De fapt, am acum impresia că fiecare
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
mai arti culate viziuni, cele mai mistice decoruri, cele mai discrete treceri de la real la ireal și part way back. Al ei a fost visul cu palatul de marmură invadat de fluturi din „Orbitor“ - în general, flu turii, acolo, sunt fluturii ei -, de asemenea al ei cel despre imen sa incintă-cavou în care Maria rătăcește săptămâni în șir pe dale dulci de calcedonie și malachită. De fapt, am acum impresia că fiecare vis pe care mi l-a povestit în acea
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
e lângă mine, dar în orele de dragoste fizică ea devine totală. Atunci nu mai disting privirea de atingere, tandrețea de violență, fericirea de suferință. Numai pe ea o vreau pentru că numai pe ea o cunosc. Îi privesc, între coapse, „fluturele cu aripi lipite somnoros“ și știu că e, cu adevărat, cel mai frumos lucru pe care l-aș putea vedea și atinge vreodată. Intimitatea noastră, în casa noastră, în patul nos tru, nu ne atenuează, ci ne protejează bucuria erotică
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
vechime n-ar reuși să-l scoată din daltă, oricât de fină ar fi dentiția ei și oricât de mlădioase le-ar fi încheieturile, mi-am rezervat trei sferturi din pa ginile acestea față-n față, ca două aripi de fluture virtual sau ca un pictorial al celei mai erotice dintre revistele erotice ale lumii. Entuziast, aproape nebun de exaltare, asemenea lui Socrate cel din Cratylos, simt că, orice aș scrie aici, nu voi face decât să vor besc despre acest
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
să văd tomografiile, spuse Weber. Hayes scoase o serie de radiografii, pe care le fixă pe lampă: creierul lui Mark Schluter în secțiune transversală. Tânărul neurolog vedea doar o structură. Weber vedea chiar și acum cea mai rară specie de fluture, mintea înaripată, cu aripile țintuite pe film, obscen de detaliat. Hayes urmări conturul imaginii suprarealiste. Fiecare nuanță de gri vorbea despre funcțiune sau defecțiune. Acest subsistem mai murmura încă; celălalt amuțise. — Vedeți aici despre ce este vorba. Weber se mulțumi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
trup. Plin de neastâmpăr cum sunt în mine-aceste semne pornite să mă îndemne pe al fericirii drum. Acum, pentru prima oară, grăbesc pasul să n-o scap, dragostea e o vioară care-mi dă bătăi de cap. Gândurile parcă-s fluturi în vârtejuri de lumină, însetată de săruturi, dragostea-i de visuri plină. Aprilie, 1947 Pe litoral Relaxare. Uitare. Aici doar clipa ne interesează cum trece; vacanța ia ușurel cu aripa necazurile să le înece. Ne despărțim de câte mai câte
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
caz tipic de paranoia, nu mai știi care ți-e voia, ești din „Casa de nebuni” a profeticului Goya. 2012 Dragoste-adolescentină Plin de neastâmpăr iară doru-ncepe să mă ndemne spre acele tainici semne de-nceput de primăvară. Gândurile parcă-s fluturi învârtindu-se-n lumină - dragoste-adolescentină, neajunsă la săruturi. Doarme trei ore pe noapte și mănâncă te miri ce; merele-n Eden nu-s coapte, vârsta nu-ntreabă de ce?.. Plin de vise, plini de visuri și de taine și de vrere
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
pătrat, vreo cinci luni consecutive. Cinci luni de Rai. Mama se-apucase să coasă și să croșeteze haine pentru copil, ca-n vremea bunicilor. Ascultam ore în șir discurile de vinil și coseam amândouă. Am învățat să brodez, din instinct, fluturi colorați, ciuperci și ghirlande de căpșuni pe cămășuțe cât o palmă și bavete decupate din cerșafuri. Când nu coseam, citeam. Ciudat, nu cred să fi scris ceva nici în așteptare, nici după naștere. Dar, dacă memoria nu mă înșală, asta
Maternitate : identități ficționale. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Miruna Runcan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1780]
-
toți avem dimensiuni măsurabile În centimetri, statura fiecăruia se măsoară proporțional. Trăim În vecinătatea spiridușilor, aproape de nivelul pămîntului și cercetăm disperați jungla tropicală a cîmpului cu margarete, pe cînd zburătoare monstruoase - uriașe muște care zumzăie și albine care bîzÎie și fluturi care se clatină În mers - plutesc pe deasupra noastră desfășurîndu-și Întinsele pînze de catifea ale aripilor lor zimțate. Credem că sîntem la fel de Înalți, de mari și de puternici ca toți cei care au trăit pe pămînt și În lumea noastră de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]