12,418 matches
-
și injecțiile. Copilăria ei din Munții Apalași o familiarizase cu ajutorul guvernamental și era o maestră la formularele de asigurare medicală. La peste optzeci de ani, doctorul Phil se apucase de pictură. Pereții din cabinetul său erau acoperiți, ca Într-o galerie de artă, cu uleiuri groase, Învolburate. Nu prea folosea pensula, ci În special cuțitul de paletă. Și ce picta? Smirna? Cheiul la răsărit? Teribilul incendiu? Nu. Ca mulți alți amatori, doctorul Phil Își Închipuia că singurul subiect adecvat pentru artă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
mai amintească de el? Bine ar fi dacă i se va observa lipsa, căci amintirile sunt tot ce lăsăm în urmă. Inconștient de schimbările dramatice care-l pândesc, Rufus o ia înainte pe culoarul îngust. Ajuns la intersecția cu altă galerie, îi face semn germanului să se grăbească, după care cotește la stânga, printre tot felul de mașinării, planuri înclinate, scripeți și platforme suspendate. În urma lui, tânărul zăbovește, privind în jur. I s-a trezit din nou curiozitatea. Hai odată! se impacientează
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
diferite: prenu mele, numele și cognomenul; prenumele este individual, spre deosebire de nume, care este comun unei întregi ginți; cognomenul este o poreclă ce definește mai ales anumite particularități fizice și a început să fie folosit mai târziu decât celelalte două criptoportic - galerie acoperită cubicular - valet cvinar - monedă de argint divizionată cu 5 Cyrus al II-lea - 559- 530 î.Hr., rege al Persiei, una dintre marile persona lități ale Antichității Dardanos - fiul lui Zeus și strămoșul legendar al troienilor; de la el și-a
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
internet. Bun. E timpul să explorăm, și întorcându-mă la ecran, dau dublu click pe iconul din stânga, care mă va conecta la internet. În timp ce aparatul se conectează, frunzăresc ghidul. Acum chiar că e incredibil. Aflu despre site-uri web, despre galerii de artă on-line, unde îți poți pune propriile poze sau le poți descărca pe ale altora. Aflu despre site-uri de medicină alternativă, unde poți vedea cum le-a mers unora folosind leacuri nerecunoscute de medicina tradițională. Citesc despre site
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
slab a fost spălat de infiltrațiile de apă și au rezultat veritabile peșteri. Toate acestea au născut numeroase legende. Vârstnicii își amintesc că bunicii lor le povesteau că între cele două dealuri care mărginesc orașul se putea ajunge prin niște galerii subterane. Pe aici se refugiau localnicii de armatele turcești. Poveștile se împletesc și cu o mai veche legendă a locului. Aceea a caleștii cu cai din aur! Într-un timp, aceasta se afla cetatea mare. Apoi, tradiția a mutat-o
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
În continuare că analiza ADN-ului din particulele de piele prelevate de la bărbat a dovedit că nu se potrivea cu cel de pe pantalonii și pantofii stropiți cu sânge, confirmând astfel că bărbatul nu mai era suspect. Deci cine intrase În galeria mea și lăsase acele urme? Nu era un caz clar de crimă? Ce putuse mai exact să cauzeze acel accident stupid? Și totuși, nu se pomenea nimic de continuarea investigațiilor. Să le fie rușine! În același articol, reporterul menționa „o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
vorbim mai puțin despre ea, cu atât mai bine. Eu am fost vinovată pentru faptul că a fost o ceremonie cu capacul sicriului deschis, rezultatul nefericit al unei vorbe aruncate de mine În prezența unui grup de prieteni veniți la galeria mea pentru o degustare de ceai. Vedeți, tocmai primisem un container cu niște obiecte extraordinare pe care le descoperisem prin satele din provincia Hubei. Printre ele se afla și un coșciug lăcuit din lemn de paulownia, vechi de două sute de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
nucleare. Și așa a luat naștere faima lui. Prețurile au crescut. Simplul muritor a devenit un simbol. Câțiva ani mai târziu, până și școlile și bisericile aveau afișe și vederi cu reproduceri după cele mai celebre teme ale sale, iar galeriile În regim de franciză din centrele turistice metropolitane au obținut un câștig imediat vânzând ediția sa limitată de serigrafii semnate, alături de stampe după Dalí, Neiman și Kinkade. Aș fi fost mândră să am așa un bărbat celebru În viața mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
verdeață, bucăți și crengi de arbuști, ferigi, bambus și plante agățătoare fixate la un loc pe o ramă ușoară. Toate acestea fură date deoparte, așa că aceia dintre prietenii mei care se coborâseră din camion puteau vedea acum o deschidere, o galerie de frunze care ducea către un tărâm necunoscut ce li se părea la fel de fantastic ca și intrarea În Țara Minunilor. Bărbații dădură semnalul ca toată lumea să se urce Înapoi În camion. Călătorii se urcară, camionul dădu cu spatele, iar apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
o bancă importantă din oraș. La cincizeci de ani a fost transferat la o firmă de imobiliare. La cincizeci și trei de ani, vârsta de pensionare, a rămas angajat la această firmă. În prezent se ocupă de una dintre afacerile lor cu galerii de artă. Eu nu știam, dar se pare că e o regulă ca atunci când un angajat al băncii se apropie de vârsta pensionării să fie transferat la o astfel de companie. Nu-și arată vârsta, pare mult mai tânăr, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
regulă ca atunci când un angajat al băncii se apropie de vârsta pensionării să fie transferat la o astfel de companie. Nu-și arată vârsta, pare mult mai tânăr, n-ai zice că e pensionar. Nu se mai ocupase de o galerie de artă până atunci, dar, după ce a lucrat șase ani în domeniu, a început să-i placă pictura. Are o figură tipică de funcționar la bancă și, deși nu acesta este neapărat motivul, mi-a lăsat impresia că este un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
zeci de bărci într-un du-te vino între vas și țărm. Părea un șir de furnici care descoperiseră bucuroase cadavrul unui animal uriaș și acum smulgeau fiecare câte o bucățică mică pe care o duceau să o depoziteze în galeriile subterane ale mușuroiului. Sunt pescari, contrabandiști, marinari de pe alte vase, mici negustori cu bărci închiriate, ale căror prețuri se triplează în astfel de ocazii, continuă Filip. Iau tot, absolut tot, fără să aleagă: lăzi cu băutură, provizii de hrană, îmbrăcăminte
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
și vechi obiecte insolite sau îl lăsa să citească tomuri groase, cu foile îngălbenite și sfoiegite. Când împlini 14 ani, Sofron îi găsi un post de ajutor de arhivar, într-o urbe apropiată. După un timp, băiatul rămase singur în galeriile acelea subpământene de cârtiță. I s-a permis să-și amenajeze în fundul arhivei un pat, pe care dormea câteva ore pe noapte. în restul timpului citea cu nesaț mii de dosare, din care afla întâmplări ciudate despre oameni necunoscuți de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
medievală. își construi în spatele casei o încăpere semisferică din cărămidă, fără uși, fără ferestre, cu intrarea printr-un tunel subteran, ce începea cu o trapă în curte și se termina cu un chepeng în podeaua atelierului. Un sistem complicat de galerii și ecluze înăbușea orice curent de aer și crea, în mod natural, un mediu vidat, astfel ca aerul să nu opună rezistență mișcărilor perpetue ale materiei. Tot restul vieții a stat închis acolo, ticluind și meșterind cu ajutorul diavolului tot felul
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
poza războinică, strângea între genunchi un cal, ridicat în două picioare, a cărui armură se termina în dreptul frunții într-un corn metalic. Era Albertus Augenstein, Dux Saxoniae, Sac. Caes. Matis Consiliari, Bellic, Camerari Suprem Colonell, Pragensis et Eiusdem Militiae Generalis. Galeria de portrete se încheia, firește, cu cel al lui Jordan von Saxa. Tabloul îl reprezenta în postura Sfântului Eustacius, în costum de vânătoare, alături de calul și buldogul său, îngenuncheat și cu mâinile împreunate în dreptul ochilor, în fața unui cerb falnic, ca
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
însoțiți de chemările lugubre ale sălbăticiunilor. Pimen îl purta pe scurtături abrupte și pe cărările secrete ale jivinelor. Deodată, călugărul dădu la o parte niște tufișuri și se făcu nevăzut în piatra muntelui. Bătrânul îl urmă într-un soi de galerie naturală, strâmtă și joasă, prin care te puteai strecura cu greu, de-a bușilea. Câteodată locul se înălța, cât să stai încovoiat în picioare, dar fiind întuneric beznă Bătrânul continua să înainteze târâș. Din loc în loc galeria se bifurca și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
un soi de galerie naturală, strâmtă și joasă, prin care te puteai strecura cu greu, de-a bușilea. Câteodată locul se înălța, cât să stai încovoiat în picioare, dar fiind întuneric beznă Bătrânul continua să înainteze târâș. Din loc în loc galeria se bifurca și, pentru a-l putea urma pe călugăr, Bătrânul trebuia să-și ascută auzul. Îl încercă un sentiment nou. Nu era panică sau spaimă, căci nu avusese prilejul să le cunoască iar teama se dobândește prin educație mai
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
sau poate mai mult de când se lăsaseră înghițiți de pântecul umed, tăcut și întunecos al muntelui, când Bătrânul zări lumină la capătul tunelului. Era ciudat să dai de lumină în măruntaiele pământului. Când ajunse la luminiș, își dădu seama că galeria străpungea întreg muntele, ajungând pe versantul opus, unde era o altă intrare în peșteră, mare și însorită, dar care era inaccesibilă, fiind suspendată deasupra unei prăpăstii abrupte. Aici își avea Pimen sălașul. O bisericuță mică și albă, strălucind plină de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
cu toată suprafața corpului și nimic nu mai era în jur, fără doar această vibrație de bronz, ca și cum te-ai fi aflat în străfundurile spiralate ale unui ghioc. Pimen trăgea cu meșteșug sforile clopotelor aninate de bolta înaltă a unei galerii învecinate. Înconjură apoi bisericuța de trei ori, cu toaca de paltin pe umărul stâng, lovind-o ritmic cu ciocănelul. Călugărul intră în schit și Bătrânul îl urmă. Bisericuța, cât o încăpere mică, era clădită după datină și toți pereții erau
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
luase o astfel de amploare încât puține erau gospodăriile care să nu aibă sub grindă o punguță cu "praf din călcâiul de aur al lui Zlota". Degeaba cutreiera potera munții și mlaștinile, degeaba defrișa pădurile, incendia stuful bălților și inunda galeriile peșterilor; frecventele răufăcătorii ale tâlharului erau singurele dovezi ale existenței sale. Până la urmă se apelă la serviciile și la dibăcia babei Sempronia, care-i făcu farmece de dragoste. Meșteri o păpușă de ceară amestecată cu pământ de la rădăcina bradului unde
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
și ceapă, cînd șoferul descurcăreț care practică vechea haiducie în variantă legumicolă, inițiindu-i și pe proaspeții studenți în arta supraviețuirii onorabile, secretara de partid cu probleme de semantică, George, scăpat ca prin minune de insistențele vecinei de călătorie ... și galeria prinde consistență, „amenințînd” cu o expansiune în volume previzibile. Povestirile lui Gheorghe Bălăceanu dospesc într-un ambalaj de bonomie din care lipsesc aproape cu desăvîrșire încrîncenarea, ranchiuna, răutatea prost mascată. De aceea, privindu-te pe dinăuntru după o lectură de
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
veninurilor, numai cât cu o decantare mai sistematică ne-a dat dl Camil Petrescu, în amorul lui Ștefan Gheorghidiu din Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război. Romanul d-lui Anton Holban, cantonat, dealtminteri numai în regiunea aceasta de galerii soboliene, a dragostei, nemulțumită cu ea însăși, își recunoaște ascendența proustiană. Și lucrul e cu atât mai adevărat, și cu atât mai mult se cade să subliniem această cronologie, cu cât Romanul lui Mirel, apărut cu câțiva ani înainte, este
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
în vremurile, aproape la fel de furtunoase, ale invaziei gotice. Era lipit de zidul înconjurător, întărit cum se cuvine, în unghiul dintre laturile de miazănoapte și de apus ale edificiului, iar calea cea mai scurtă pentru a ajunge la el era o galerie, care, interpunându-se între cubiculum-uri și zona băilor, dădea în curtea rezervată carelor de aprovizionare. Odată traversată aceasta din urmă, mai rămânea de trecut o poartă solidă de fier; oaspeții săi și toți cei care în acel moment se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
zeci de bărci într-un du-te vino între vas și țărm. Părea un șir de furnici care descoperiseră bucuroase cadavrul unui animal uriaș și acum smulgeau fiecare câte o bucățică mică pe care o duceau să o depoziteze în galeriile subterane ale mușuroiului. Sunt pescari, contrabandiști, marinari de pe alte vase, mici negustori cu bărci închiriate, ale căror prețuri se triplează în astfel de ocazii, continuă Filip. Iau tot, absolut tot, fără să aleagă: lăzi cu băutură, provizii de hrană, îmbrăcăminte
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
și vechi obiecte insolite sau îl lăsa să citească tomuri groase, cu foile îngălbenite și sfoiegite. Când împlini 14 ani, Sofron îi găsi un post de ajutor de arhivar, într-o urbe apropiată. După un timp, băiatul rămase singur în galeriile acelea subpământene de cârtiță. I s-a permis să-și amenajeze în fundul arhivei un pat, pe care dormea câteva ore pe noapte. în restul timpului citea cu nesaț mii de dosare, din care afla întâmplări ciudate despre oameni necunoscuți de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]