16,377 matches
-
o pândești nu este profitabil. Cine știe ce mai descoperi și-ți dai cu pumnii în cap de dobitoc ce ești. 5. Visezi că faci sex năprasnic și plin de dulci perversiuni cu madam Angelescu de la parter, cea care vinde borș la geam? Analizează-ți cu multă seriozitate afectele profunde. Este posibilă nașterea unei noi și devastatoare pasiuni pentru care ai fi în stare să suferi și să te chinui mai ceva ca în liceu când cu instabila aia de Țuțu, o bulănoasă
DICŢIONARUL VISELOR EROTICE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357618_a_358947]
-
-i răspunde se îndreptă către mașină. Urcară cu totii, Sergiu stătea pe bancheta din spate cu avocatul. Teo nu era mulțumit că discuția nu a avut cursul dorit de el. Mașina era deja departe, Sergiu nici măcar nu s-a uitat pe geamul din spate. L-a durut asta. Nina îi aștepta fluturându-și fericită brațele. Sergiu coborâ, o îmbrățișă bucuros și o rugă să nu-l mai lase la Teo. - Dragul meu, nu vei mai merge acolo, îți promit. De acum înainte
CAPCANELE VIETII de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357608_a_358937]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > ÎN SEARA ACEEA Autor: Maria Ileana Belean Publicat în: Ediția nr. 533 din 16 iunie 2012 Toate Articolele Autorului macul a înflorit cu adevărat. atunci am înțeles cum e să treci dincolo de geam. erai preocupat să aprinzi lumânarea, să-mi desenezi silueta umbrei pe peretele pictat în verde, desenul să-ți umple golul din perne. nu erau cioburi. nu erau garduri. vino, ziua aceea! să-ți simt respirarea dansând în păr, lasă mătasea
ÎN SEARA ACEEA de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357675_a_359004]
-
creator, care se va desprinde din trupul umbrei sale urcând, de fapt, acolo unde îi este locul, într-o dimensiune superioară a ființei matricei sale: „Când vântul va boci, din nou, la cei de jos, la cei de sus, - / La geamul tău, în spaima nopții, ca un prelung final, / Voi repeta că anii trec mereu mai greu, și mai brutal. Va bate ploaia... și târziu, la geamul tău voi plânge-ncet...” (Nervi de toamnă). Referință Bibliografică: PLÂNSUL BACOVIAN ȘI REVELAREA MOTIVATĂ
PLÂNSUL BACOVIAN ŞI REVELAREA MOTIVATĂ A UNEI DESCĂRCĂRI INTERIOARE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357672_a_359001]
-
vântul va boci, din nou, la cei de jos, la cei de sus, - / La geamul tău, în spaima nopții, ca un prelung final, / Voi repeta că anii trec mereu mai greu, și mai brutal. Va bate ploaia... și târziu, la geamul tău voi plânge-ncet...” (Nervi de toamnă). Referință Bibliografică: PLÂNSUL BACOVIAN ȘI REVELAREA MOTIVATĂ A UNEI DESCĂRCĂRI INTERIOARE / Ștefan Lucian Mureșanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 533, Anul II, 16 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ștefan Lucian
PLÂNSUL BACOVIAN ŞI REVELAREA MOTIVATĂ A UNEI DESCĂRCĂRI INTERIOARE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357672_a_359001]
-
-nsorită, ba plouată... Semne de primăvară Bag de seamă, deja-s semne Că dă semne primăvara. Nu mai pun în sobă lemne, Frigul nu mai pișcă nara; Mugurii se umflă-n ramuri, Mușchii vegetali și-arată, Se topesc deja pe geamuri Florile de gheață mată; Gâzele încă plăpânde Dau timid din aripioare, Guralive și flămânde Vrăbiile stau la soare; Pe-un pietroi se-ntinde, cască Și se-ntoarce ca o turtă O caraghioasă broască, Ba pe spate, ba pe burtă; Ici
GRUPAJ LIRIC VERNAL de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357717_a_359046]
-
Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1658 din 16 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Vetrele sunt stinse și le plânge jalea, Bătrâni ce sunt singuri calcă rar cărarea Ne-au plecat Feciorii, casele-s pustii Țipă așteptarea și în geam să știi! Nu mai sunt soluții, vorbe ce se spun Caușul cu lacrimi, unde să îl pun? Pietre ard în soare parcă-ar fi himere Liniștea coboară doar cu a Ta vrere. Colbu-i supărat n-are cin să-l scurme
DE VEGHE... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357738_a_359067]
-
și profesor la Academia de Înalte Studii Militare, acum pensioner, a publicat manuale cu conținut militar dar și un volum de poezii “Reflecții în mosaic”, poezii care curg în vers clasic, pline de regrete, dar și de bucurie revenirii: “La geamul care dă-n grădină/ al casei mele de la țară,/ A prins se pare rădăcină/ O floare din trecuta vară.” Dorința lui este să trăiască timpul când vârsta să fie prelungită și să atingă secole, să descifreze gândirea, secretul fericirii, sătrăiască
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
nu încă, dorim prin tot ce ne stă în putință să nu mai provocăm durere. Multe din mâhnirile noastre esențiale vin din imposibilitatea sau neștiința de a închide uși; uși ale trecutului. Înăuntrul nostru este mereu curent. Ba ușa, ba geamul au rămas deschise. Zeci de uși, sute de geamuri, în funcție de cât a visat, sperat, dorit sau construit fiecare. Ușile marilor noastre iubiri, ușile marilor dezamăgiri, ușile rănilor, ușile răutăților, ușile mândriei, ușile...ușile... Ferestrele curiozității, ferestrele pasiunilor trecătoare, ferestrele profesionale
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHITULUI ŢIBUCANI – NEAMŢ [Corola-blog/BlogPost/357698_a_359027]
-
putință să nu mai provocăm durere. Multe din mâhnirile noastre esențiale vin din imposibilitatea sau neștiința de a închide uși; uși ale trecutului. Înăuntrul nostru este mereu curent. Ba ușa, ba geamul au rămas deschise. Zeci de uși, sute de geamuri, în funcție de cât a visat, sperat, dorit sau construit fiecare. Ușile marilor noastre iubiri, ușile marilor dezamăgiri, ușile rănilor, ușile răutăților, ușile mândriei, ușile...ușile... Ferestrele curiozității, ferestrele pasiunilor trecătoare, ferestrele profesionale, ferestrele credinței, ferestrele... Nu închidem ușile, nu închidem ferestrele
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHITULUI ŢIBUCANI – NEAMŢ [Corola-blog/BlogPost/357698_a_359027]
-
-o Numai poate nimeni s-o rupă-n două Împărat a tot pământu-i Dumnezeu Cântați cu înțelegere peste neam Șade pe tronul cel sfânt al său de zeu Văd pe Hristos în candele aprinse Când intră lumina din geruri pe geam Simt din infinit spații necuprinse PSALMUL 47 Lăudat Domnul pe muntele cel sfânt Munte din Sion - cer de miază -noapte Din zenit trimit minunate șoapte Întru bucuria acestui pământ Cetatea Impăratului Cel Mare În palatele ei se mai cunoaște Sunt
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (2) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357739_a_359068]
-
torsionată-n gânduri iar și iar de un torent de dragoste nebună. Mi-ai scris pe frunze și mi-ai scris pe nori poeme despre cum pot fi-mpreună focul și apa, arșiți și ninsori. Și tot mă strigi la geamul dimineții “minunea mea”,de-un timp îndelungat. Cu glasul duioșiei și-al tandreții întregul suflet mi l-ai subjugat și nu-mi mai aparțin de când cu tine, și nu mă recunosc când mă zăresc așa-nflorită, cu priviri senine și-
DE CÂND CU TINE de AURA POPA în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357773_a_359102]
-
stă în prag. I-s ochii înecați în lacrimi, bolnavă de oftat. Mă-ntreabă, de parc-ar face-o dintr-o altă lume: " Taică-tu n-a venit? Nu e cu tine? Să mă fi uitat?" Două fete Privesc, prin geamul obosit, la norii ce încep să plângă. Sunt suflet istovit de dor, un trecător, pribeag, în astă lume. De vânt, se-ndoaie merii din fața casei urmărind tristețea unei frunze, ce-și culcă fața pe pământ. În casă, cu măicuța, odăile
OMAGIU de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358552_a_359881]
-
viața greu îmi trece. Mă dor picioarele și inima mă doare, nici somnul nu mai vine pe la mine. De tatăl tău îmi este tare dor, mă rog în fiecare noapte, mai treacă pe-acasă, urâtul să-mi alunge...". Privesc, prin geamul ce-mi numără secunde. Norii ce-au plâns, parc-au furat surâsul mamei, care, privind în vatră, își răscolește gândul. - "Of, draga mamii! Era bine când era și el acasă..." Referință Bibliografică: omagiu / Olguța Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
OMAGIU de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358552_a_359881]
-
cărnii de tun, ne învăluie. E prețul libertății. Unul scump. Laila pare a fi o statuie. Privit de sus, trupul ei răstignit peste arme este întreg. Constat indiferentă că nu mai sunt paznici, nici uși, nici drugii de fier de la geam. Nu mai e zid, nici tavan. Suntem liberi! Liberi. De ce nu plecăm?! De ce am pleca?...” Este magistrală încheierea cărții și de o certă valoare estetică. Laila, ca o efigie a libertății și păcii, răstignită peste arme. O femeie, războindu-se
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
Acasa > Versuri > Visare > DE-AȘ FI... Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 493 din 07 mai 2012 Toate Articolele Autorului Luna de-aș fi pe cer și raze-aș înfășa, la geamul tău, cu grijă, toate le-aș revărsa. să îți mângâie fața, așa cum mâna mea te-ar alinta cu vrajă, de-aș fi stăpâna ta. De -aș fi eu vântul, m-aș furișa prin noapte, și somnul cel duce ți l-
DE-AŞ FI... de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358622_a_359951]
-
urme de noroi peste tot: Pe parchet, pe covoare și pe gresia adusă cu mult efort din Spania. Mi-ai aruncat priviri piezișe, dar zâmbeam prefăcut. Mi-ai turnat un whisky. Atât. Și aveam o sete... Ți-am aruncat pe geam multe lucruri inutile: Blănuri în care colhăiau molii, Vopsele care te făceau blondă Și un braț de telecomenzi, pe care oricum le-ncurcai; Chiar ai vrut să răspunzi la telefon, ținând telecomanda televizorului la ureche... Am lovit cu ciocanul în
SUNT ULTIMUL CĂLĂTOR... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 494 din 08 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358632_a_359961]
-
multe lucruri inutile: Blănuri în care colhăiau molii, Vopsele care te făceau blondă Și un braț de telecomenzi, pe care oricum le-ncurcai; Chiar ai vrut să răspunzi la telefon, ținând telecomanda televizorului la ureche... Am lovit cu ciocanul în geamurile termopan, oricum aveai igrasie în casă; M-ai privit cu ochii holbați cum îți devastam casa. Am râs și ți-am promis că ți-o dărâm de tot, Dar îți voi face alta în trei zile. Și acum stai lângă
SUNT ULTIMUL CĂLĂTOR... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 494 din 08 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358632_a_359961]
-
sărăcăcios. Valeria călcă ușor pe urmele atâtor lacrimi și suspine...o vale a plângerii și neștirii de sine, a nălucirilor și coșmarurilor. Două paturi apropiate unul de altul se sufocau în înghesuiala din mica și întunecata încăpere. Se uită pe geamul mic ce dădea într-o alee cu flori; un zâmbet trist se așeză timid pe genele umede ale femeii. Ce-or face florile ei? Le-o fi udat cineva? Dar cine le mai mangâia, cine le mai vorbea? O să le
LACRIMA DE SUB ZĂPEZI-FRAGMENT DE ROMAN de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 499 din 13 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358651_a_359980]
-
și fără această atenție rugăciunile noastre nu se întorc către noi ci rămân plutind în văzduh, nu ne folosim de ele. Este ca și cum ne-am uita într-o vitrină încărcată cu toate bunătățile, dar între noi și ele rămâne un geam și nu putem pune mâna pe ele. Astfel și rugăciunile noastre, sunt despărțite de noi prin neatenție, ca printr-un obstacol. Ce este de făcut când un duhovnic îndeamnă la câte un creștinism social din care este exclusă rugăciunea minții
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
naturale ale zonei în care monoliți de gresie roșie formează fundalul că un orizont. Impresia care te cucerește pe loc este cea născută din frumusețea simplității. Fațadă capelei este o singură cruce mare susținută de pereții laterali și închisă cu geamuri colorate. Brațul lung al Crucii merge în jos printre cele două stânci de la bază. Ca să intrăm în capelă am urcat cu mașina, apoi pe jos pe un drum deosebit de frumos, construit prin spatele Capelei. Zidurile care mărgineau drumul erau făcute
ŢINUTUL SOARELUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358641_a_359970]
-
ar fi însemnat să se expună accidentării în cazul în care mașina și așa într-un echilibru îndoielnic l-ar fi prins sub ea într-o rostogolire peste colțul de stâncă de care se agățase. Luă o piatră și sparse geamul căutând să nu accidenteze și mai mult tânăra cu cioburile ferestrei. Nu știa dacă mai era sau nu în viață. Își dezbrăcă repede bluza, o înfășură pe mână și curăță cioburile din rama portierei, apoi prinse fata de umeri și
ROMAN 1. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358749_a_360078]
-
o doamnă dintr-un "Rond de noapte" Goya Fiind chemat la fisc, ca orișicine, S-a contrazis degeaba cu nebunii Și a aflat și el atunci, în fine, Ce monștri naște somnul rațiunii. Impresie - răsărit de soare Monet zări la geam mijind lumina Și auzind din vârf de pat femeia, Simți cum crește-n el adrenalina: Dispari, că vine Jean din tura-a treia" Picasso Modelul ăsta îl nemulțumește, ( Deși este o tipă clasa-ntâi) Nu prea aude, dar le potrivește
GALERIA DE ARTĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344601_a_345930]
-
și nu-mi răspunde nimeni și atunci nefericirea mea ia proporții dureroase ca-n tragediile lui eschil, iernile îmi par povești, oamenii răsar și curg ca izvoarele, cad vârstele, privesc carminul amurgului în singurătatea lui cu o lună venind la geam și amintindu-mi de nopțile frumoase, de văpăile clipelor incendiare când ne simțeam stăpâni pe întregul univers, suflet, pasăre, patimă, plin de umbre și de lumini întoarce-te pe dealuri și prin păduri, leagă și desleagă alte legi, coboară timpul
TURMA ORELOR ALBASTRE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344621_a_345950]
-
Cu greu reușești să deslușești siluetele din interior, cât timp retina mai poartă încă imaginea albului prea alb de pe exteriorul lăcașului. Zarva și căldura de afară nu au ce căuta înăuntru. Rămân prizoniere în lumea cea mare și urlă pe la geamuri și uși sub formă de claxoane de mașini, sirene, glasuri. Nimeni nu le aude. Oamenii s-au așezat cuminți pe scaune, ca și cum cineva le-ar fi poruncit să stea smeriți și să aștepte. Să aștepte până la începerea slujbei Sfântului Maslu
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344598_a_345927]