5,157 matches
-
compresie, cu o putere termică de peste 50 MW sunt rareori utilizate. În anii 1960 și 1970, centralele electrice acționate prin motoare au fost folosite mai ales pe perioade scurte, cum ar fi situațiile de urgență, compensarea sarcinii de vârf și generarea de energie electrică la scară mică. Astăzi există instalații energetice mari, cu regim de bază, acționate de un motor, cu energie generată de până la 150 MW și instalații descentralizate mai mici, cu producere simultană de energie termică și electrică (CHP
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
cu aprindere prin scânteie, cu o putere de până la 18 MWt. 5.1.2.3. Cogenerare Un mod obișnuit de utilizare a căldurii recuperate la instalațiile de producere combinată a căldurii și energiei electrice cu motoare pe gaz constă în generarea de abur de joasă presiune în scopuri industriale. Presiunea este de obicei de 3-16 bar, dar se pot atinge presiuni mai mari ale aburului și o producție extinsă de abur, printr-o ardere suplimentară sau utilizând cazane auxiliare. Aburul la
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
circuitul de apă pentru răcirea motorului, care poate fi recuperată. Căldura din gazele de eșapament ale motorului poate fi, de asemenea, în mod direct sau indirect utilizată pentru uscare sau pentru alte procese. A doua soluție pentru creșterea capacității de generare a aburului este de a echipa cazanul încălzit cu gazele de eșapament cu un sistem de ardere suplimentară. Pentru motoarele mari cu aprindere cu scânteie, conținutul de oxigen este de obicei 11 sau 12% vol., iar pentru un motor diesel
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
de oxigen este de obicei 11 sau 12% vol., iar pentru un motor diesel pe gaz de înaltă presiune, de obicei mai mare. Acest oxigen poate fi folosit ca aer de ardere pentru arderea suplimentară. De asemenea, sistemul face posibilă generarea aburului de înaltă presiune, având un randament termic bun pentru combustibilul utilizat pentru arderea suplimentară. Până în prezent, există doar câteva tipuri de motoare cu piston echipate cu sisteme de ardere suplimentară. Un concept de cogenerare interesant este ciclul combinat de
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
Motoare cu aprindere prin compresie În anii 1960 și 1970, centralele electrice acționate de motoare au fost utilizate în special pe perioade limitate, cum ar fi situațiile de urgență și cele pentru asigurarea energiei pentru vârfuri de consum, precum și pentru generarea de energie electrică la scară redusă. În prezent, motoarele cu piston sunt utilizate pe scară largă, în special pentru generarea continuă a energiei electrice. Motoarele se utilizează în prezent în întreaga lume, atât la centrale electrice cu puteri de până la
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
pe perioade limitate, cum ar fi situațiile de urgență și cele pentru asigurarea energiei pentru vârfuri de consum, precum și pentru generarea de energie electrică la scară redusă. În prezent, motoarele cu piston sunt utilizate pe scară largă, în special pentru generarea continuă a energiei electrice. Motoarele se utilizează în prezent în întreaga lume, atât la centrale electrice cu puteri de până la 200 MWe, cât și în unități mici care produc simultan energie termică și energie electrică. O cauză a acestei tendințe
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
de viteză redusă au un consum termic de 130 MWt sau mai mult, iar motoarele diesel pe gaz au un consum termic de până la 85 MWt. Cu toate acestea, în Europa există câteva astfel de instalații în sistemele interconectate pentru generarea energiei cu ajutorul combustibililor lichizi. Aplicațiile sunt limitate la sisteme mai izolate, în cazul în care nu există altă posibilitate de alimentare cu combustibil. Printre avantajele utilizării motorului cu piston pentru acest tip de aplicație se numără eficiența termică ridicată (consum
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
suplimentară în cazane recuperatoare sau ca un combustibil suplimentar în instalațiile pe bază de gaze naturale, unde pot fi de asemenea utilizate drept combustibil de rezervă. 5.1.3.4. Cogenerare (CHP) Acest sistem conduce la emisii mai mici decât generarea separată de energie electrică și de căldură, printr-o eficientizare de utilizare a combustibilului și a energiei generate. Se pot utiliza fie instalațiile de ardere cu cazane, fie turbinele sau motoarele. Cogenerarea utilizează un singur proces pentru a genera energie
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
special la instalațiile industriale unde sunt necesare atât energia electrică, precum și cea termică. În plus față de reducerea costurilor, cogenerarea are, de asemenea, beneficii de mediu, deoarece folosește combustibilii fosili în mod eficient. Acest lucru conduce la emisii mai scăzute în comparație cu generarea separată de energie electrică și de energie termică și, de asemenea, la un consum de combustibil optimizat și o eficiență energetică mai bună. Turbinele cu abur acționate de aburul generat în cazane care utilizează combustibili fosili au fost folosite mulți
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
energie generată depinde de cât de mult poate fi redusă presiunea aburului în turbină, furnizând în același timp și necesarul de căldură din instalație. Motoarele staționare sunt, de asemenea, bine adaptate pentru cogenerare (CHP), cu aplicații la producerea apei calde, generarea aburului, desalinizarea apei de mare, sistemele centralizate de climatizare și pentru încălzirea aerului. Eficiența totală de utilizare a combustibilului în acest tip de instalație este foarte mare, de până la 90% în cazul unor instalații. Raportul căldură/energie electrică la instalațiile
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
Microsoft Access, precum: utilizarea de tabele relaționate pentru stocarea datelor; utilizarea de interogări pentru organizarea și editarea datelor de intrare, respectiv pentru evaluarea rezultatelor; crearea unor formulare și subformulare pentru crearea unei interfețe prietenoase și relevante pentru introducerea datelor și generarea rezultatelor într-o succesiune logică ce este corelată analizei multicriteriale; editarea unor reguli de validare, mesaje de validare, activare și blocare a câmpurilor în formulare, în scopul limitării posibilităților de erori; utilizarea instrumentului de etichetare în scopul editării unor mesaje
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
editarea unor reguli de validare, mesaje de validare, activare și blocare a câmpurilor în formulare, în scopul limitării posibilităților de erori; utilizarea instrumentului de etichetare în scopul editării unor mesaje care oferă informații utile utilizatorului aplicației, respectiv a celui de generare a poligoanelor în scopul delimitării unor informații corelate, de importanță deosebită pentru analiza integrată; utilizarea opțiunii de autoformatare pentru un aspect unitar al interfeței; utilizarea butoanelor/comenzilor pentru navigare prin interfața creată. La dezvoltarea aplicației a fost avută în vedere
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
reflectă importanța relativă a indicatorilor; - scoruri - atribuire și utilizare de intervale/valori de încadrare pentru definirea scorurilor ce reflectă performanța alternativei studiate în raport cu fiecare indicator; valori aferente matricei tehnologie-indicatori - editare și utilizare. 2) Aplicarea algoritmului de calcul și evaluare pentru generarea rezultatelor schemei de analiză integrată - economică și de mediu, pe baza interogărilor și formulelor de calcul din formulare. 6.2.2. Structura aplicației - elemente constitutive Pentru definirea și clasificarea tehnicilor supuse analizei integrate au fost create tabele relaționate ce vor
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
pot fi recunoscute în baza de date cu ajutorul identificatorului „ID Denumire/ Prescurtare relevantă”. Accesarea aplicației determină afișarea automată pe ecran a meniului principal. Formularul a fost împărțit în zone relevante: Definire tehnologii (PAS 1); Definire indicatori (PAS 2); Scenarii Definire valori și Generare rezultate (PAS 3). În zona Definire tehnologii (PAS 1), prin utilizarea butoanelor se pot crea/modifica, atât categoriile și subcategoriile de tehnici, cât și tehnologiile individuale supuse analizei, pe baza formularului dedicat. Butonul „Definire tehnologii noi” permite accesul pentru modificarea
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
anterioară salvării acestora. În consecință, tabelele predefinite pentru indicatori și tehnologii permit recuperarea variantei inițiale a matricei Tehnologii - Indicatori, în timp ce pentru salvarea valorilor specifice unui scenariu, trebuie salvată aplicația ca o bază de date individuală. În zona Scenarii Definire valori și Generare rezultate (PAS 3), butonul creat permite accesarea matricei Tehnologie - Indicatori. Pentru fiecare tehnologie în parte este permisă introducerea/selectarea valorilor specifice pentru toți indicatorii definiți. Pentru indicatorii de tip numeric valorile de caracterizare a performanțelor sunt de tip numeric, iar
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
Procesul de încălzire globală a scoarței Pământului, atribuit creșterii în timp a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) este din ce în ce mai des invocat pentru a explica schimbările climatice. Prin arderea combustibililor fosili, sectorul energetic are o contribuție majoră la generarea de emisii de gaze cu efect de seră, în principal dioxid de carbon. Primul capitol al lucrării sintetizează cele mai importante decizii adoptate (documente elaborate, conferințe) de guverne, organizații internaționale, privind schimbările climatice, iar apoi analizează direcțiile de acțiune cu privire la
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
cu protecția mediului și cheltuielile cu sănătatea, ca urmare a poluării generate de sectorul energetic. Atunci când este efectuată o analiză a aspectelor de mediu asociate sectorului energetic trebuie să fie luate în considerare, în plus față de procesele de ardere pentru generarea de energie, și alte aspecte din ciclul de viață al produsului cum sunt activitățile legate de combustibilii utilizați pentru producerea energiei, și anume: extracția, transportul, procesarea și depozitarea combustibililor fosili, deșeurile generate în activitățile care se desfășoară în sectorul energetic
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
o ordine de priorități în alegerea unei anumite tehnici care să corespundă scopului propus. În urma aplicării algoritmului de calcul pentru cele șapte tehnici frecvent utilizate pentru obținerea energiei electrice prin arderea combustibililor fosili, a rezultat ca fiind optimă varianta de generare a energiei electrice care utilizează tehnica bazată pe turbina cu gaz cu ardere în ciclu combinat, combustibilul folosit fiind gazele naturale. Motivul principal pentru care a fost analizată numai energia produsă prin surse convenționale, nu și cea produsă prin surse
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
din serviciile prestate se înregistrează în contabilitate pe măsura efectuării acestora. J.1.3. Venituri din dobânzi, redevențe și dividende 214. Veniturile din dobânzi, redevențe și dividende se recunosc astfel: a) dobânzile se recunosc periodic, în mod proporțional, pe măsura generării venitului respectiv, pe baza contabilității de angajamente; ... b) redevențele se recunosc pe baza contabilității de angajamente, conform contractului; ... c) dividendele se recunosc atunci când este stabilit dreptul acționarului de a le încasa. ... 215. (1) Veniturile din reluarea provizioanelor, respectiv a ajustărilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207196_a_208525]
-
Capitolul I Dispoziții generale Articolul 1 (1) Cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovarea, denumite în continuare cercetare-dezvoltare, sunt activități creative cu rol fundamental în generarea și susținerea progresului tehnic în domeniul agriculturii, al silviculturii, al industriei alimentare, al protecției mediului și al dezvoltării rurale, denumite în continuare domeniul agricol. ... (2) Cercetarea-dezvoltarea în domeniul agricol este prioritate națională susținută de stat, fiind organizată și coordonată în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190615_a_191944]
-
națională susținută de stat, fiind organizată și coordonată în concordanță cu reglementările legale în vigoare. ... Articolul 2 (1) Activitatea de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol cuprinde: cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovarea. ... (2) Cercetarea științifică și inovarea sunt activități orientate către generarea, gestionarea, valorificarea și implementarea rezultatelor cercetării științifice și ale dezvoltării tehnologice, în mod deosebit a materialelor biologice valoroase, a tehnologiilor de cultură și de exploatare în domeniul agricol. Capitolul ÎI Organizarea, statutul juridic și patrimoniul unităților de cercetare-dezvoltare Articolul 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190615_a_191944]
-
Capitolul I Dispoziții generale Articolul 1 (1) Cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovarea, denumite în continuare cercetare-dezvoltare, sunt activități creative cu rol fundamental în generarea ��i susținerea progresului tehnic în domeniul agriculturii, al silviculturii, al industriei alimentare, al protecției mediului și al dezvoltării rurale, denumite în continuare domeniul agricol. ... (2) Cercetarea-dezvoltarea în domeniul agricol este prioritate națională susținută de stat, fiind organizată și coordonată în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190616_a_191945]
-
națională susținută de stat, fiind organizată și coordonată în concordanță cu reglementările legale în vigoare. ... Articolul 2 (1) Activitatea de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol cuprinde: cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovarea. ... (2) Cercetarea științifică și inovarea sunt activități orientate către generarea, gestionarea, valorificarea și implementarea rezultatelor cercetării științifice și ale dezvoltării tehnologice, în mod deosebit a materialelor biologice valoroase, a tehnologiilor de cultură și de exploatare în domeniul agricol. Capitolul ÎI Organizarea, statutul juridic și patrimoniul unităților de cercetare-dezvoltare Articolul 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190616_a_191945]
-
Capitolul I Dispoziții generale Articolul 1 (1) Cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovarea, denumite în continuare cercetare-dezvoltare, sunt activități creative cu rol fundamental în generarea și susținerea progresului tehnic în domeniul agriculturii, al silviculturii, al industriei alimentare, al protecției mediului și al dezvoltării rurale, denumite în continuare domeniul agricol. ... (2) Cercetarea-dezvoltarea în domeniul agricol este prioritate națională susținută de stat, fiind organizată și coordonată în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190623_a_191952]
-
de stat, fiind organizată și coordonată în concordanță cu reglementările legale în vigoare. ... Articolul 2 (1) Activitatea de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol cuprinde: cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovarea. ... (2) Cercetarea științifică și inovarea sunt activități care au ca scop: generarea, gestionarea, valorificarea și implementarea rezultatelor cercetării științifice și ale dezvoltării tehnologice, în mod deosebit privind materialele biologice valoroase, tehnologiile de cultură vegetală, de creștere și îngrijire a animalelor, procesarea resurselor agricole în produse alimentare, utilizarea rațională și conservarea resurselor naturale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190623_a_191952]