6,001 matches
-
opinie) Atât obiectivele cât și competențele se Înscriu În rândul instrumentelor Îmbină procedeele didactice și Înlesnesc evaluarea rezultatelor Învățării. Formularea obiectivelor se concentrează pe ceea ce este capabil elevul să realizeze la sfârșitul unei perioade. Lecțiile tip dezbatere sunt cele mai gustate de elevi pentru că aduc argumente pro și contra. Domeniul competențelor se referă la interpretarea faptelor, evaluarea acestora, diferențierea proceselor istorice, a argumenta un punct de vedere, a formula concluzii, a evalua critic, a Învăța independent, a folosi sursele primare și
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Victoriţa Bârsan, Iuliana GÎnju () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93545]
-
el să-și clarifice ceea ce nu a înțeles, întrebând, fie cadrul didactic la sfârșitul orei, fie un coleg în pauză. Lipsa antrenamentului sau întreruperea studiului atrage după sine o pierdere de spor, o scădere a ritmului muncii intelectuale. Sociologul Dimitrie Guști avea obiceiul să spună: 'Te lași de carte o săptămână, ea se lasă de tine o lună. Te lași de carte o lunădouă, ea te lasă pentru un an, te lași un an-doi, te-ai lăsat pentru totdeauna." Adaptarea copilului
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
motive de păreri de rău. Am trecut pe lângă o tarabă cu cipolla 10 uriașă si dolcissima 11, eu i-aș fi spus grandissima 12 la cum arăta, promițându-mi că, seara, o să încerc, cu siguranță, deși cu ceva rețineri, să gust să văd cum e. La buticul de lângă hotelul în care stau, vânzătoarea se oferise, deunăzi, să mi-o prepare coaptă, presărată cu sare, ulei de măsline și aceto balsamico 13, dar încă nu mă lăsasem convinsă cu una cu două
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
există suflet? Un necredincios, care ajunsese medic, întreabă o dată cu ironie un preot: Sfinția Ta, porți numele de păstor de suflete, dar ai văzut vreodată un suflet? Nu, răspunse preotul. Dar de auzit, l-ai auzit? Nu. Dar poate l-ai gustat? Nu, nu l-am gustat. Atunci poate ai mirosit vreun suflet? Nu, nu l-am mirosit. Dar poate ai simțit un suflet? Da, de simțit l-am simțit și încă foarte bine. Va să zică, zise doctorul cu un aer triumfător, din
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
ajunsese medic, întreabă o dată cu ironie un preot: Sfinția Ta, porți numele de păstor de suflete, dar ai văzut vreodată un suflet? Nu, răspunse preotul. Dar de auzit, l-ai auzit? Nu. Dar poate l-ai gustat? Nu, nu l-am gustat. Atunci poate ai mirosit vreun suflet? Nu, nu l-am mirosit. Dar poate ai simțit un suflet? Da, de simțit l-am simțit și încă foarte bine. Va să zică, zise doctorul cu un aer triumfător, din cele cinci simțuri ale omului
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
vorbesc împotriva sufletului. Pe care să le credem? Pe cele patru sau pe cel singur?! Dumneata ești medic, răspunse preotul. Ai văzut vreodată durere? Nu, zise medicul, n-am văzut. Dar de auzit, ai auzit-o? Nu. Dar, poate ai gustat-o? Nu, nici n-am gustat-o. Atunci poate ai mirosit vreo durere? Nu. Dar, poate ai simțit durerea? Da, am simțit-o și încă foarte tare. Va să zică, spuse preotul cu un aer îngăduitor, din cele cinci simțuri patru vorbesc
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
le credem? Pe cele patru sau pe cel singur?! Dumneata ești medic, răspunse preotul. Ai văzut vreodată durere? Nu, zise medicul, n-am văzut. Dar de auzit, ai auzit-o? Nu. Dar, poate ai gustat-o? Nu, nici n-am gustat-o. Atunci poate ai mirosit vreo durere? Nu. Dar, poate ai simțit durerea? Da, am simțit-o și încă foarte tare. Va să zică, spuse preotul cu un aer îngăduitor, din cele cinci simțuri patru vorbesc contra durerii. Ce-ai zice, dacă
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
Fostul soldat, acum ajunsese general. Într-o zi întâlni pe fostul lui colonel, bătrân și slăbit. Colonelul uitase de mult întâmplarea de altădată. Pofti pe general să ciocnească împreună un pahar de vin ales și se miră, văzând că nu gustă deloc din vinul scump și strălucitor ca aurul. Generalul se ridică în picioare și zise: Dar ce crezi, domnule colonel, că eu am putut să-mi uit jurământul? Că am uitat închisoarea, condamnarea și apoi grațierea mea, obținută de dumneata
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
și era chinuit aprig de foame. Cum mergea înfometat, iată că în fața lui se ivi un tânăr îmbrăcat într-o lumină albă strălucitoare, purtând în mâini un vas plin cu mâncăruri alese; tânărul îl pofti să mănânce. Dar, când să guste din bogățiile oferite, omul observă că vasul în care se afla mâncarea aleasă era foarte murdar. Cu toată foamea care-l chinuia, nu putu nici măcar să guste și-i zise tânărului: Nu pot mânca dintr-un vas atât de murdar
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
vas plin cu mâncăruri alese; tânărul îl pofti să mănânce. Dar, când să guste din bogățiile oferite, omul observă că vasul în care se afla mâncarea aleasă era foarte murdar. Cu toată foamea care-l chinuia, nu putu nici măcar să guste și-i zise tânărului: Nu pot mânca dintr-un vas atât de murdar! Atunci tânărul îi răspunse cu glas de dojană: Tot asemenea faci și tu! Cum vrei să guste Dumnezeu din rugăciunea ta, dacă tu îi dai dintr-un
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
Cu toată foamea care-l chinuia, nu putu nici măcar să guste și-i zise tânărului: Nu pot mânca dintr-un vas atât de murdar! Atunci tânărul îi răspunse cu glas de dojană: Tot asemenea faci și tu! Cum vrei să guste Dumnezeu din rugăciunea ta, dacă tu îi dai dintr-un vas atât de murdar?! Și tânărul se făcu nevăzut. Deșteptându-se din somn, omul acela se simți cutremurat în adâncul ființei lui și din clipa aceea a început să ducă
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
supună dorințelor sale, lucrează cu frenezie, mângâind îndelung fibrele lemnului până ce acesta căpăta noblețea marmurei, păstrând însă miezul său cald de ființă vegetală. În lucrările lui se simte că din voluptatea volumelor rotite în lumină, se naște mirajul formelor ce gustă din măreția simbolului. Gavril Nichitean nu caută materia, ci o folosește, o disciplinează și o determină să exprime apoteoza simțămintelor omenești. Lucrările ieșite de sub dalta lui emană un elan tineresc, sau poate mai degrabă exprimă demnitatea unui popor liber, împletire
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
bucătăria românească și încărcate cu energie solară ce exercita o influență extrem de benefică, cu efecte ulterioare asupra sănătății. moldoveneasca la diferite sortimente de preparate din carne de pui, de pește, de porc, de curcan, de gașcă, de rață, dându-le gust plăcut și aroma deosebită. Examinarea științifică a mâncărurilor dovedește că aceste plante au în compoziția lor diferite substanțe necesare organismului cu activități biologice variate. În bucătăria românească se folosesc plantele aromatice cultivate și necultivate fiind utilizate la toate sortimentele de
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
Aici, la această obârșie de izvor, de pârâu, de vale, în contextul unei puternice obști răzășești a satului Dodești, își are obârșia Victor Ion Popa. Nu s-a născut aici, dar rădăcina părinților, a străbunilor, l-a atras de mic, gustând din veselia celor de o vârstă cu el, din înțelepciunea bătrânilor, ca și din farmecul Văii Oanei, acel loc cu vii și livezi, cu crame și unchieși sfătoși, printre care străbunii săi, Alexandrache, posedau via de viță indigenă cu crama
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
cal "din vechime, din ăi viteji", cu care să meargă la Marea Neagră pentru a prinde doi pești: unul să-l ia acasă și altul să rămână la ea; dimineața să-l pregătească "jumătate prăjit și jumătate supă". Din peștele gătit, gustă și slujnica, o iapă și o cățea. Astfel, toate au născut în aceeași vreme, iar pruncii lor se dovedesc solidari pe tot parcursul narațiunii, gata să-nfrunte împreună primejdiile la care sunt supuși [Basmu cu Osuț și cu Breană, Robea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
curte unde spuse: un mort a omorât doi și doi au omorât 12. Fata de împărat nu știe răspunsul la ghicitoare, astfel băiatul o ia de nevastă . În basmul Ciobănașul cel isteț sau țurloaiele babei [Ispirescu], o împărăteasă rămase grea, gustând dintr-un merișor de aur. A născut o fată isteață și cuminte. Ea mergea deseori să se joace pe câmp, să adune floricele și, mai ales, să asculte cum cântă un ciobănaș. Acesta îi vede semnele de pe corp atunci când se
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
prin sincretismul procesului percepției și printr-un raționament de natură cognitivă: "procesele semantice (...) se explică ușor dacă ținem seama, mai întâi, de faptul că realitatea obiectivă se reflectă în conștiința noastră prin mai multe simțuri (de exemplu, în momentul când gustăm o caisă, îi simțim și mirosul; iar în al doilea rând, dacă luăm în considerație faptul (demonstrat și pe cale experimentală) că există o interdependență între diferitele organe de simț, care funcționează întotdeauna împreună și legat)". Manoliu-Manea (1977) propune o analiză
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a scruta, a se zgâi, a se uita, a vedea, a zări (câmpul vizual), a asculta, a auzi, a audia (câmpul auditiv), a atinge, a mângâia, a palpa etc. (câmpul tactil), a adulmeca, a mirosi (câmpul olfactiv), a degusta, a gusta, a savura (câmpul gustativ) etc. În ceea ce privește distribuția semului [±Manieră], se disting verbele care încorporează maniera în semantica lor de cele la care această trăsătură este nonspecificată (vezi și Anexa): să se compare, în acest sens, verbul a scruta, pentru care
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
informație despre modului de desfășurare a procesului. Semul [±Durată] împarte unitățile analizate în verbe inerent durative (a scruta, a contempla, a privi) și verbe punctuale (a zări, a ochi). Alte unități sunt nonspecificate cu privire la această trăsătură semantică: a atinge, a gusta etc. Structura microcâmpurilor verbelor de percepție este ierarhică. Pentru descrierea structurii lor și a relevării "proeminenței" anumitor verbe în raport cu celelalte în interiorul câmpurilor lexico-gramaticale, în cognitivism s-a folosit teoria prototipului (engl. prototype theory 14). Conform acesteia, membrii își revendică statutul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
percepe termen central: a auzi termen subordonat (non-central): a asculta percepția tactilă termen supraordonat (hiperonim): a percepe termen central: a atinge termeni subordonați (non-centrali): a mângâia, a palpa, a pipăi 16 percepția gustativă termen supraordonat: a percepe termen central: a gusta termen subordonat (non-central): a degusta percepția olfactivă termen supraordonat: a percepe termen central: a mirosi termen subordonat (non-central): a adulmeca 4. Definiția lexicografică. Seme comune și seme variabile Pentru unitățile verbale prototipice pentru cele cinci tipuri de percepții, vom urmări
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
20; (20) a mirosi 3 "a apropia nasul de ceva sau de cineva pentru a percepe un miros"; (21) a atinge "a lua contact direct (dar superficial, ușor sau în treacăt) cu un lucru sau cu o suprafață"; (22) a gusta "a lua puțin dintr-o mâncare sau dintr-o băutură spre a le afla gustul". Toate aceste unități lexicale exprimă activități controlate, orientate în direcția "obținerii" unor percepții. În cazul verbelor a privi, a se uita, a asculta 21, a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
dintr-o mâncare sau dintr-o băutură spre a le afla gustul". Toate aceste unități lexicale exprimă activități controlate, orientate în direcția "obținerii" unor percepții. În cazul verbelor a privi, a se uita, a asculta 21, a mirosi 3, a gusta, componenta direcțională a sensului este prezentă în definiție prin trăsătura semantică [+Mișcare controlată]: a-și îndrepta (ochii), a-și încorda (auzul), a-și apropia (nasul), a lua (dintr-o mâncare). Scopul proceselor voluntare de acest tip apare specificat în definiție
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
film. Privește munții. Vedem filmul la cinema. Andrei arată obosit. Auditivă Aud zgomote. Ascult muzică. Muzica sună bine. Tactilă Simt frigul la mâini. L-a atins ușor pe umăr ca să-l facă atent. Ø Gustativă Simt un gust amar. Am gustat mâncarea. Ø (perifrastic) Prăjitura are gust bun. Olfactivă Simt miros de liliac. Câinele miroase mâncarea. Prăjitura miroase bine. În opoziție cu engleza, în română 25 anumite tipuri de percepții nu se pot exprima printr-un lexem distinct, ci printr-o
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
fi descompuse în unități discrete de timp în care să se urmărească evoluția procesului exprimat. (b) Verbe de activitate 43 (sau de proces): a vedea "a privi", a privi, a se uita (la), a contempla, a asculta, a audia, a gusta, a degusta, a mirosi "a apropia nasul de ceva sau de cineva pentru percepe un miros" etc. Aceste verbe exprimă procese durative, nerezultative, iar conținutul le este omogen pe toată desfășurarea. (c) Evenimente cu realizare instantanee (de tip achivement): a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
simți și nominalele corespunzătoare (a simți gust/miros). Simțul gustativ este corelat, cel mai adesea, cu domeniul preferințelor personale abstracte. Această deplasare semantică afectează atât verbele care exprimă percepția gustativă, cât și nominalul gust: • domeniul verbal (35) De obicei, nu gust glumele lui. (36) Gust mai mult jazz-ul decât rock-ul. • domeniul nominal (37) Nu are gusturi rele în ce privește muzica pe care o ascultă. Simțul olfactiv este corelat cu domeniul abstract predictiv. Cel mai frecvent, în ipostaza abstractă, verbul a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]