6,525 matches
-
au rămas mereu creatori ai istoriei. De aici și titlul - poate oarecum abulic pentru monografia unei fabrici - un titlu ales să reflecte întocmai intențiile autoarei. Speranța că Nicolina nu va rămâne un nume uitat. Partea I: FABRICA I Începuturile industriei ieșene și înființarea fabricii Primele semnale ale unui „industrii” ieșene pot fi plasate abia spre sfârșitul secolului al XIX-lea. Despre indicii mai vechi, cu greu se poate vorbi în capitala Molodovei. Mai înainte îi descoperim pe meșteșugari. Orașului nu-i
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
titlul - poate oarecum abulic pentru monografia unei fabrici - un titlu ales să reflecte întocmai intențiile autoarei. Speranța că Nicolina nu va rămâne un nume uitat. Partea I: FABRICA I Începuturile industriei ieșene și înființarea fabricii Primele semnale ale unui „industrii” ieșene pot fi plasate abia spre sfârșitul secolului al XIX-lea. Despre indicii mai vechi, cu greu se poate vorbi în capitala Molodovei. Mai înainte îi descoperim pe meșteșugari. Orașului nu-i lipsec brutarii, croitorii, cavafii, cizmarii, lemnarii, berarii, pantofarii, lumânărarii
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
străini în urbea moldavă. Necesitatea introducerii iluminatului public, într-un oraș care, încă, mai păstra veleități de capitală, a impulsionat dezvoltarea unor industrii specifice. Efervescența culturală de la jumătatea secolului al XIX-lea a contribuit și ea la dezvoltarea vieții economice ieșene prin apariția unor ateliere tipografice, primul dintre ele legat de începturile activității lui Gheorghe Asachi și de publicația „Albina Românească. La scurt timp, acestei inițiative i-a succedat activitatea lui Mihail Kogălniceanu. În 1840, el punea bazele tipografiei „Cantora Foaei
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
spre categoriile sărace ale populației, dar viza și edificarea unei noi ramuri a industriei locale. La toate acestea trebuie adăugată activitatea unei fabrici de cărămidă, a atelierelor care produceau hârtie pentru țigări sau a celor ce asamblau lemnărie pentru trăsurile ieșenilor cu stare. A urmat, însă, căderea economică a Iașilor. În anii următori, orașul a început să resimtă tot mai mult transformarea vechii capitale într-un colț de provincie. Impulsionarea industriilor locale, racordarea la infrastructură, deveneau condiții sine-qua-non, pentru a împiedica
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
chestiunea înființării unor astfel de ateliere intra pentru prima dată în atenția Consiliului Comunal al Orașului Iași mai devreme cu doi ani: în 1890. Pentru construcția atelierelor, Municipalitatea a hotărât cedarea unui teren, undeva la marginea orașului. Și tot autoritățile ieșene au solicitat Ministerului Lucrărilor Publice ajutorul necesar pentru a strămuta atelierele pășcănene pe locul unde se desfășura târgul de vite de la Frumoasa. S-a crezut atunci că o asemenea inițiativă era necesară fiindcă oprea declinul orașului, tot mai vizibil după
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
realitate. Se configurase un drum de acces și erau alimentate cu apă, printr-o aducțiune de la Timișești. Zona devenise atractivă pentru angajați, care păreau tot mai entuziasmați de ideea locuirii în imediata vecinătate a locului de muncă, dar și pentru ieșenii obișnuiți, interesați de noile facilități. O demonstrează numeroasele cereri depuse la Primăria Iași pentru obținerea unei parcele între liniile ferate care duceau spre Vaslui și Ungheni. Din nou, răsfoind actele Primăriei, descoperim nota: „Conform convorbirei Domnului Primar cu Domnul Inspector
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
atelierul de fierărie, ajustaj și strungărie, rotăria, secția de montaj a locomotivelor, atelierul de recondiționare a cazanelor de locomotivă, turnătoria de bronz și de compoziție, magazia de materiale, cantina. În perioada imediat următoare, până spre sfârșitul primului război mondial, Atelierele ieșene nu au mai beneficiat de alte fonduri, deși planul inițial nu fusese finalizat în întregime și în ciuda faptului că sectorul feroviar aducea contribuții însemnate la bugetul de stat. II Reconstituire în date și cifre... Cele două războaie mondiale și anii
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Wolff. Munca se desfășura în condiții extrem de dificile, mai ales pe vreme de iarnă, iar iarna din 1916-1917 a fost una extrem de grea. Menirea Atelierelor era dublă. Trebuiau să repare materialul rulant și să asigure, după putință, nevoile războiului. Ceferiștii ieșeni au găsit soluții ingenioase pentru adaptarea muniției de război de calibru mare (proiectilele gata încărcate) - de proveniență franceză - la armamentul din dotare, în mare parte de proveniență germană. În ciuda gravelor probleme sociale, acut resimțite de angajați, Atelierele Nicolina au înregistrat
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
electrică, iar utilizarea uneltelor pneumatice a contribuit la creșterea productivității muncii. De la Atelierele din Galați a fost transferat un întreg atelier, pentru confecționarea antretoazelor și șuruburilor de plafon, care oferea posibilitatea unor lucrări deosebit de complexe. În anul 1938, la Atelierele ieșene a fost folosită, pentru prima dată în țară, o instalație specială pentru montarea echipamentelor de frână la vagoanele de marfă. Alte dotări moderne au fost: o hală de compresoare și una de sudură, precum și noi motoare Diesel, mai performante. Numărul
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
de datornică, astfel încât, soluția salvatoare s-a configurat în apelul la justiție. Cei care preluaseră banii urmau să intre în atenția Parchetului din Iași. Momentele în care nemulțumirile muncitorilor erau făcute publice nu au rămas singulare pe parcursul perioadei interbelice. Ceferiștii ieșeni - o adevărată forță a mișcării sindicale și susținători convinși ai principiilor socialismului - s-au implicat deseori în mișcările de protest, pentru propriile drepturi sau din solidaritate cu alte acțiuni similare din București sau alte orașe ale țării. Documentele vremii surprind
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
civilizate. Asemenea rapoarte pot fi găsite pe parcursul întregului an 1932 și a celui următor, cu o ritmicitate de invidiat, ceea ce demonstrează rolul important jucat de sindicatul lucrătorilor de la Nicolina. În ziua de 4 februarie 1933, o notă informativă a Chesturii ieșene surprindea momentul în care, la Atelierele Nicolina, s-a declarat grevă generală - într-un context economic foarte complicat -, pe fondul crizei economice din perioada 1929-1933. Textual, relatarea abundă în detalii: „La Atelierele C.F.R. Nicolina, lucrătorii au declarat grevă, au luat
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
o istorie a luptei muncitorilor comuniști. Probabil preluate din dosare poliției, documentele au intrat în patrimoniul Arhivelor Centrale ale Institutului de Istorie a Partidului, apoi au fost transferate la Institutul de Studii Istorice și Social-Politice de pe lângă C. C. al P. C. R., filiala ieșeană. Un asemenea document prezenta situația a nouă muncitori, care, în ziua de 16 februarie 1933, au fost concediați și identificați drept instigatori la grevă. Între ei figura și Ilie Pintilie. De asemenea, au fost deconspirați și cei ce contribuiseră la
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
ajutoare pentru familiile celor arestați. Când au fost concediați doi dintre muncitori, se specifică într-o altă adresă, alții 1 000 au protestat împotriva faptului. Ecouri ale grevelor din 1933 pot fi observate și în anul următor, când liderii ceferiștilor ieșeni, în frunte cu nelipsitul Ilie Pintilie, el însuși judecat pentru instigare la grevă, au fost implicați în diverse acțiuni, organizate în vederea încetării proceselor intentate participaților la evenimente. Note informative din 1935 descriu modul în care muncitorii au pregătit greva generală
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
oraș Iași în care toți erau înfometați din cauza războiului. Pâinea și pacea reprezentau principalele doleanțe ale manifestanților din 1919, adunați cu miile în fața Teatrului Național. Un alt episod ilustrat constant în relatările martorilor este cel al unei întruniri a comuniștilor ieșeni, în 1932, la care a participat și Gheorghe Gheorghiu-Dej. Urmărit de Siguranță, el era pe punctul de a fi arestat și doar prezența de spirit a muncitorilor, care l-au înconjurat și apărat, a amânat deznodământul „nefericit”, care, de altfel
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
și de stat, s-a manifestat o aparentă detensionare în plan social, în contextul mai amplu al reformelor inițiate în URSS de guvernarea Hrușciov. Între timp, Atelierele de Reparat Material Rulant se transformaseră într-o întreprindere de frunte a industriei ieșene, înzestrată cu utilaje noi, performante. Imaginea idilică a rămas descrisă în paginile ziarului fabricii, care, în deceniul al șaselea, apărea numai periodic. Un fragment din numărul 61 (18 mai 1963) subliniază tabloul: „Numai din anul 1950 și până în prezent suprafața
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
unei suflante blocate din cauza „nefuncționării releelor termice”. Prin intermediul Întreprinderii „Progresul” din Brăila, produsele realizate la Nicolina ajungeau și în India, la Mangalore. Un alt partener a fost Pakistanul, unde beneficiară apare Fabrica de ciment de la Kohat. În Irak, produsele uzinei ieșene ajungeau pe șantierul de la Sinjar, acolo unde se trimiteau și specialiștii ei. Documentele de calitate dezvăluie atenția deosebită acordată condițiilor climatice specifice Irakului și Siriei, aspecte deloc de neglijat în procesul de producție și de pregătire a suprafețelor metalice exterioare
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
dacă greviștii au fost anchetați de Securitate, în afara factorilor de decizie din întreprindere. Este posibil ca arhivele fostei Securități să conțină detalii legate de acest moment. Evenimentele ulterioare de la Brașov conduc la concluzia că autoritățile au acordat atenție considerabilă greviștilor ieșeni. Să revenim însă la relatările unui fost director al fabricii: „ - Asta s-a întâmplat pe la 10 jumătate, domnule, știți cum intrau pe poartă securiștii ? Cred că dacă îi aduna cu ceva, nu veneau, iar de la București veneau cu elicopterele, se
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
pentru copii în creșele și căminele cu program prelungit, din cadrul întreprinderii, ajunseseră deziderate greu de atins, pentru cine nu activa ca angajat al fabricii și nu era membru de partid. Cu puține excepții, angajații Nicolinei primiseră locuințele în blocurile cartierului ieșean cu același nume:: „(...) chiar așa era înainte: blocul Nicolinei, blocul Nicolinei, adică, toți, cu muncitori, cu ingineri, cu tehnicieni, nu conta acolo, erau vecini...”. Pentru familiile tinere, cu copii mici în întreținere, funcționa creșa, iar cele cu copii peste doi
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
că m-ați invitat să stau de vorbă, că m-ați răbdat. S. P.: - Și noi vă mulțumim. Epilog Așadar, o nouă carte despre Atelierele Nicolina. O carte ce readuce în atenție un subiect mai de multă vreme părăsit. Industria ieșeană este astăzi un imens câmp de ruine. Subiectul cărții l-am gândit pornind de la două perspective diferite. Am încercat întâi, o istorie a fabricii, reconstituită în manieră clasică, pe baza documentelor din arhive și a informațiilor publicate în presa muncitorească
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
descriem sărbători oficiale și să reconstituim „interminabile” ședințe de partid. O lume complet nouă pentru tinerii mei colaboratori, care au aflat că pe terenul viran de lângă școală a funcționat cândva o uzină - poate una dintre ele mai importante ale industriei ieșene - că liceul în care ei învață, cândva, îi pregătea probabil pe cei mai buni meseriași din țară. Din punct de vedere științific, proiectul a devenit o provocare intelectuală cu parcurs îndelungat. O aventură a cunoașterii unde, pe măsură ce unitățile arhivistice cu
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
se lăsau descoperite, parcă se înverșunau și căutările. Relatările martorilor au revelat un moment neștiut de istorie contemporană a Iașilor. S-a vorbit despre o revoltă a muncitorilor de la Nicolina, în primăvara anului 1987, fără vreo intersectare cu protestele studențimii ieșene, din acea perioadă. Momentul nu l-am găsit menționat în nici o sursă documentară consultată - nici măcar în arhivele Regionalei de Partid - unde, de altfel, nici nu era posibil să rămână înscris așa ceva în plin deceniu dominat de propagandă și represiune. Pe
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
în acea perioadă 94 de case, dintre care 51 aparțineau birnicilor, 22 erau ale preoților și diaconilor, 10 - ale văduvelor, 4 - ale nevolnicilor, una era deținută de un ruptaș, una de o slugă și una de un mazil sărac. Cercetătorul ieșean D. Ciurea a studiat îndelung evoluția târgurilor moldovene, la fel ca Gh. Platon și Ecaterina Negruți (vezi Bibliografia volumului), oferind studii temeinice de demografie istorică, inclusiv pentru târgul Huși. D. Ciurea a subliniat că, la sfârșitul veacului al XVIII-lea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
vedeau beciurile în vremea lui. La „leatul” 7003 <...>, consemna el în cronică, „Ștefan Vodă au zidit sfânta episcopie în târgu în Huși, hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, și curți domnești, carile suntu surpate, numai beciurile stau până astăzi”. Cercetătorii ieșeni Alexandru Andronic și Eugenia Neamțu, de la Institutul de Istorie și Arheologie „A. D. Xenopol” din Iași, au întreprins săpături pe locul vechii curți domnești și au publicat concluziile săpăturilor, dar monografia curții domnești este așteptată cu nerăbdare de publicul hușean în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
curtea Episcopiei și documentele din biserica Episcopiei. Geologul și paleontologul Ion Simionescu, vizitând orașul Huși în 1925, îl descria în cuvinte emoționante, în scurta călătorie de la Crasna la Huși, apoi a redat pitorescul acestei așezări. Trenul cu care călătorea geologul ieșean șerpuia printr-o vale largă, cu sate destul de dese, adevărate „cuiburi de gospodari”. Aproape de Huși, „mașinuța” (locomotiva, n.a.) urca din greu coasta unui deal, așa încât unii călători, plictisiți de stat în vagoane, coborau pe lângă tren, culegeau flori din mers, apoi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ierbii dese”) și de șiragul de chilii vechi. După unirea Basarabiei cu Patria-Mamă, orașul s-a înviorat. Prutul se putea trece mai ușor. Liceul și Școala Normală din oraș serveau drept „instituții de însuflețire națională”. Impresiile de călătorie ale învățatului ieșean se încheiau cu optimism în ceea ce privește viitorul așezării moldave. Cu modeste eforturi, scria Ion Simionescu, „din orașul Huși se poate crea o citadelă de radiare a cimentării sufletești între părțile de jos ale celor două jumătăți din Moldova, înstrăinate vreme de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]