7,075 matches
-
Dynamiques institutionnelles, Bordeaux, Maison des Sciences de l’Homme d’Aquitaine. Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), BILINGVISM, Contracultură, Diferență (dreptul la Î), IDENTITĂȚI CULTURALE, MINORITĂȚI (dreptul Î) Loc de apartenențătc "Loc de apartenenȚĂ" Un loc, În calitatea sa de „patrie imaginară”, este Înainte de toate o entitate imaterială, invizibilă. El influențează În mod misterios comportamentele individuale, colective și toate manifestările materiale ale unui ținut dat (peisaj, habitat, arhitectură, cunoștințe și tehnici, unelte etc.). Din acest punct de vedere, este un patrimoniu viu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a claselor populare. Acestea pot fi drapele, imnuri și festivități care regrupează punctual și În aceeași fervoare populațiile așezate pe un teritoriu dat. Ele furnizează „simbolurile și ritualurile sau practicile colective, singurele care dau o realitate palpabilă unei realități altfel imaginare”. „Dimensiunea critică” a elementelor de identificare pune și ea probleme: sfintele icoane pot fi prea mari și pot depăși frontierele viitoarei entități naționale sau, dimpotrivă, pot fi prea restrânse și limitate la o singură regiune. Ele nu alimentează În mod
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
tradiție, În Germania). Iar istoria a acutizat o dilemă care nu era astfel prin natura ei. Filosofii germani ai culturii (Herder, În primul rând) reprezintă reacții de orgoliu și rezistențe politice Împotriva dominației franceze și a corolarului său (real sau imaginar): Luminile. Puterii politice a monarhiei Bourbonilor și apoi a Revoluției Franceze le corespund pregnanța culturii și a rasei, ca punct de vedere german. Evenimentele esențiale se produc la trecerea din secolul al XVIII-lea În cel de-al XIX-lea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nazism. Numărându-se printre inspiratorii anumitor aspecte ale fascismului lui Mussolini, Georges Sorel, cel care făcea apologia grevei generale sindicaliste, consideră violența colectivă purificatoare și generatoare de istorie (Sorel, 1946). În Violența și sacrul (1972), René Girard construiește o filogeneză imaginară a umanității și face din sacrificiu, văzut ca ucidere a victimelor, un mecanism fondator al ordinii sociale. În opinia lui, omul este o ființă a dorinței, dorință al cărei obiect este desemnat Întotdeauna de un terț. În străfundurile naturii umane
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
timp, îți povestește de fiecare dată despre mini-autobuzul care se temea de întuneric și despre calul care locuia în bufetul unei bucătării, într-un pachet de hârtie. De fapt, lui Donald Bisset îi plac foarte mult caii. Chiar și cei imaginari, care trăiesc sub covor. E de ajuns să le desenezi câteva cuburi de zahăr pe o coală de hârtie, pe care s-o strecori pe furiș dedesubt, și-ai să-i auzi ronțăind. Și-i mai plac, evident, și tigrii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
covor. E de ajuns să le desenezi câteva cuburi de zahăr pe o coală de hârtie, pe care s-o strecori pe furiș dedesubt, și-ai să-i auzi ronțăind. Și-i mai plac, evident, și tigrii. Chiar și cei imaginari, care trăiesc tot sub covor și care trebuie să se ferească de mături (deși, dacă tigrul imaginar ajunge cumva în făraș, nu trebuie decât să desenezi altul). Dar cel mai mult îi plac copiii. Pentru ei a călătorit hăt-departe, până la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
care s-o strecori pe furiș dedesubt, și-ai să-i auzi ronțăind. Și-i mai plac, evident, și tigrii. Chiar și cei imaginari, care trăiesc tot sub covor și care trebuie să se ferească de mături (deși, dacă tigrul imaginar ajunge cumva în făraș, nu trebuie decât să desenezi altul). Dar cel mai mult îi plac copiii. Pentru ei a călătorit hăt-departe, până la capătul curcubeului, tot în sus pe Apa Vremii. A avut nevoie de o umbrelă de soare, un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
discursul de raportare produs de vorbitor, un discurs unic, irepetabil și dinamic. A raporta un discurs presupune existența acestuia, or numeroase situații în care avem de-a face cu un discurs raportat fac trimitere la discursuri neactualizate, de exemplu, discursurile imaginare, ipotetice etc. Propunerile de redenumire a fenomenului se fac ecoul acestor observații: discurs relatat, discurs reprezentat. Noțiunea de "discurs raportat" a fost integrată unor perspective teoretice diverse, reprezentînd un cîmp de analiză extins, mai ales în lumina studiilor pe diferite
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și metacomunicative). Noțiunea de "spațiu" ("psihosocial" sau "tranzacțional") se înrudește îndeaproape cu aceea de "teritoriu", cu diferența că teritoriul este fix, avînd un suport material, în timp ce spațiul este mobil, fiind legat de indivizi ca entități psihocorporale, și corespunzînd unei bule imaginare care îi înconjoară și care se deplasează împreună cu ei. Antropologul E. T. Hall, "părintele" proxemicii, distinge patru tipuri de distanțe interpersonale: intimă (0,15 - 0,45 m), personală (0,46 - 1,20 m), socială (1,20 - 3,5 m) și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
logico-filozofice, avansate în cercetările asupra limbii și comunicării realizate începînd cu a doua jumătate a secolului al XX-lea. După majoritatea opiniilor, referința este proprietatea unui semn lingvistic sau a unei expresii de a trimite la un obiect (real sau imaginar) al lumii extralingvistice. Prin urmare, această proprietate se concretizează printr-o relație dintre o expresie nominală și obiectul pentru care această expresie este nume, ilustrînd funcția denominativă a limbii, care constă în posibilitatea de a da informații despre realitate și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ex-ministru) sau la adjective (cartea promisă) pentru a realiza în mod efectiv o raportare la categoria timpului. Oricare proces, indiferent de modul în care este redat lexical, implică timpul pe care categoriile verbale sau destinația discursului le imprimă pe linia imaginară ce permite operația de vizare a referinței. Prin această perspectivă se explică diferitele timpuri verbale prin diferențele de reprezentare temporală și aspectuală, încît, prin abordarea alternativă, aspectuală și temporală, textualitatea și referința realizează două paradigme ale timpului verbal. Astfel, de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
categorie care facilitează delimitarea relațiilor dintre idei. Toposul mai este legat și de tehnicile mnemonice antice (toposul ca loc al memoriei sau ca tehnică a locurilor memorate), bazate pe vizualizare, ce garantau memorarea prin asocieri cu diverse spații reale sau imaginare. În matematică, teoria toposului provine din geometria algebrică (delimitînd topologia algebrică); numită și teoria categoriilor, este aplicabilă și logicii. În semantică, un concept asemănător celui de "topos" este stereotipul. În analiza literară, conceptul a fost reintrodus de E. R. Curtius
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
stil. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. AC U UNIVERS DE DISCURS v. CÎMP DISCURSIV UTOPIE. Termenul utopie, legat de opera lui Thomas Morus, apărută în anul 1516, este, la origine, un substantiv propriu, parte a titlului unei cărți și numele unei insule imaginare. El este o creație a lui Morus, care adaugă substantivului topos (loc) prefixul grecesc ou-, o particulă cu sens general negativ, prin urmare, outopia desemna "locul care nu există". Probabil, așa cum s-a mai remarcat, Th. Morus a mizat și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
prezenta o stare fictivă de lucruri ca efectiv realizată, cu scopul de a evolua și de a deduce de aici derivările și consecințele ultime. Cît privește esența utopiei ca gen literar, se apreciază că, fiind o descriere a unei societăți imaginare, ea implică o critică subiacentă a societății reale. De asemenea, merită amintită opinia conform căreia din punctul de vedere al valorii literare, producțiile utopice nu pot corespunde unor realizări notabile, căci rigiitatea, stereotipia și monotonia tematică și de structură descriptivă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pași și se opri, provocator, în fața primei, căreia-i spuse imperios: — Dégantez-vous, Carmen; moi, je dégaine... Carmen Carpen, nemișcându-se din loc, își dezmănușă o mână, apoi alta, zăbovind la fiecare deget, mai înainte să-l sustragă din teaca lui imaginară, pipăindu-i leneș falangă cu falangă („les délicates falanges“, mallarméiză în gând Vasile; „falangelele acelei oboseli“, barbianiză același, tot în gând); fapt ce-o făcu pe gazdă să-i arunce striptezei noastre digitale un brutal și fără urmă de umor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
Săptămâna trecută am fost implicat în organizarea a două spectacole la Casa de Cultură a Municipiului Iași „Mihai Ursachi“: unul de teatru, celălalt de stand-up comedy. Ambele aveau în rolurile principale tineri care joacă din și cu pasiune. Piesa Spectacol imaginar era o adaptare după Matei Vișniec, interpretată de actori de la cunoscutul teatru studențesc Ludic. Stand-up comedy-ul era inițiativa unei trupe aflate la început, prin care trei băieți - studenți și ei, dar practic necunoscuți - încercau să se impună pentru prima dată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
a avut ceva anume în vedere, sau poate - ca cititor - nu-mi pasă dacă a avut, și refuz să respect decizia lui de a mă include sau exclude din categoria vizată. Cum arăta Walter Ong (1975), publicul autorului este întotdeauna imaginar, o țintă temporară convenibilă. Cititorii reali și publicul real pot percepe narațiunile într-un mod imprevizibil, din puncte de vedere diferite, și pot chiar vedea cu totul alți autori. 3.7. Tipologia modurilor narative (după Simpson) Critica literară folosește o
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
marginale, relevante într-o povestire cu Holmes: conduita menajerelor, a poliției metropolitane, a cerșetorilor și vagabonzilor victorieni (și în general a stratificării sociale). E posibil, de asemenea, să fi ajuns pe Baker Street căutînd - cel puțin metaforic - numărul 221b, rezidența imaginară a lui Holmes. Ceea ce putem spune este că, în încercarea de a găsi un sens unui text, avem la dispoziție numeroase cunoștințe (numite și „cunoștințe extratextuale”, sau „informații asupra lumii”), pe care le putem folosi în interpretări. Modul de a
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
există azi în imaginația maghiarilor un oraș care poate să fie considerat centru? Se poate considera un oraș care să fie centru cultural și/sau politic al comunității maghiare din România? Ce reprezintă Budapesta și București în viața cotidiană și imaginară a maghiarilor? Aplicarea clivajului Biserică/Stat pune probleme asemănătoare. Lipset și Rokkan le definesc astfel: "direct products of what we might call the National Revolution: the conflict between the centralizing, standardizing, and mobilizing Nation-State and the historically established corporate privileges
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
adînci! Instinctul zoologic, chemarea inconștientă a speciei? Dar atunci de ce această înduioșare, acest sentiment de intimă legătură morală?“ (4, 97 - 98). Răspunsurile căutate în doctrinele filozofice sau revoluționare nu-l satisfac, iar discuțiile cu vechii camarazi sînt acum posibile numai imaginar, dar pot fi rodnice în condițiile de singurătate din închisoarea de la Tobolsc, cînd încerca să-și pună ordine în gînduri. Aceasta este explicația spovedaniei adresate lui Moise Roitman, „față de care, știindu-l refractar ideilor sale, credea mai cu seamă
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
fidelă ideii fixe că scrisul e oglindă și metonimie, că te vezi și ești văzut așa cum te-ai scris. Gabriela GLĂVAN Noiembrie 2015 Cronici Amintiri despre țara de bestii Romanele memoriei, cele în care o lume trecută își recapătă relieful imaginar în cuvinte, impun ca principiu de lectură o anumită convergență între personajul ficțional și cititor. Unchiul Rudolf, al lui Paul Bailey 1, are un potențial semnificativ de a stabili conexiuni cu cititorii români, cartea fiind structurată în jurul unei amintiri dureroase
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Doi prieteni, Daniel și Joseph, legați printr-o solidaritate ciudată și o pasiune comună de a pierde vremea în cafenele și de a cuceri femei, trăiesc experiența neverosimilă a unei dedublări biografice. Într-un orășe burghez dintr-o țară occidentală imaginară, cei doi se cunosc la Café de l'Union, local frecventat de o clientelă melancolică, al cărei înger păzitor bovarc este chelnerița Laurinda. Daniel, protagonistul, duce un trai lejer în urma concedierii de la Băncile Unite Seelandeze, iar Joseph, corespondentul unor ziare
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
de semne, metafore și proiecții ale realului în imaginar. Meritul excepțional al traducătoarei Antoaneta Ralian constă în maniera deopotrivă firească și rafinată prin care identifică spațiile de transfer ce fac posibilă reconstituirea cât mai fidelă, în limba română, a acestui imaginar pe cât de spectaculos, pe atât de fragil. Aceste detalii preliminare au menirea de a completa într-un mod direct demersul lăudabil al editurii Humanitas de a menționa, pe prima copertă, numele acestei traducătoarei remarcabile, adevărat model de profesionalism și talent
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
se înțelege comunicarea propriu-zisă, confesiunea sau exprimarea stărilor ambigue ale conștiinței. Gabriel percepe constant greutatea cuvintelor, simte acut necesitatea de a redescoperi o limbă, o cultură și un spațiu ce i-au determinat în mod necesar existența. Călătoria spre Centrul imaginar al identității sale, cu toate implicațiile ei simbolice sau concrete, este un gest recuperator ce caută reechilibrarea individului în raport cu sine însuși. Pentru a-și putea asuma paternitatea, Gabriel trebuie să-și asume, în primul rând, moștenirea complexă a familiei și
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
devine perceptibilă printr-un complex joc vizual, o lume pestriță a micilor monștrii ce populează, de fapt, planeta Tim Burton. Originalitatea poetului Burton provine dintr-o încrucișare la fel de bizară ca și genetica eroilor săi - între fragilitatea tristă a ființelor sale imaginare și violența brutală a morții lor. Fiecare poem pare o frântură dintr-un recviem, lirismul fiind suprafața pe care alunecă siluetele neverosimile ale unor bio-mecanoizi inadaptați. Unicitatea fiecăruia este garantată de cele două accidente capitale ale existenței lor - unul prin
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]