5,255 matches
-
Deci pan] când nu exist] o metod] contraceptiv] complet eficace, sigur] și disponibil] tuturor femeilor, argumentele consecințialiste vor r]mane puternice. Dar aceste argumente nu îi vor convinge pe cei care resping teoriile morale consecințialiste. Dac] avortul este în mod inerent greșit, precum cred mulți, atunci nu poate fi justificat că o modalitate de a evita repercusiuni nedorite. Astfel trebuie s] lu]m în considerare dac] femeile au un drept moral de a apela la avort. Avortul și drepturile femeilor Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Vechiului Testament cu privire la sex și lumea material] erau copleșitor de pozitive. În puținele versete evanghelice p]strate în care Iisus face referire la sex, el condamn] adulterul și divorțul. Nic]ieri nu stigmatizeaz] ins] impulsurile erotice ca fiind în mod inerent rele. Predicând o lege a dragostei și cercetând oamenii pe baza motivelor și intențiilor lor interioare, Iisus consider] sexul și lumea material] ca fiind obstacole în calea mântuirii eterne doar atunci când și dac] acestea sunt transformate în idoli. Primul care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
opereze fine distincții între „convingerea justificat]”, „manipularea nejustificat]” și „constrângerea economic] implicit]”. S-ar putea susține c] raportul dintre cele dou] p]rți va fi întotdeauna inegal în ceea ce privește aptitudinile retorice, tehnica argumentativ] și carismă personal]. Sunt aceste însușiri sursă dominației inerente și a distorsiunii ideologice sau sunt pur si simplu instrumentele legitime ale convingerii raționale? În acest fel, întreb]rile referitoare la morală sexual] duc la chestiuni mai generale privitoare la relațiile sociale. Bibliografie Aquinas, Thomas: On the Truth of the
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Ideea c] animalele au drepturi a fost susținut] cu deosebit] elocvent] de c]tre Tom Regan în cartea The Case for Animal Rights [Pleadorie pentru drepturile animalelor]. Iat] sinteză raționamentului lui Regan: au drepturi doar ființele care au o valoare inerent]. Valoarea inerent] este valoarea pe care indivizii o au indiferent de bun]tatea lor sau de cat de folositori sunt pentru ceilalți. Drepturile sunt acele principii care protejeaz] aceast] valoare. Au valoare inerent] doar ființele conștiente de existența lor, capabile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
animalele au drepturi a fost susținut] cu deosebit] elocvent] de c]tre Tom Regan în cartea The Case for Animal Rights [Pleadorie pentru drepturile animalelor]. Iat] sinteză raționamentului lui Regan: au drepturi doar ființele care au o valoare inerent]. Valoarea inerent] este valoarea pe care indivizii o au indiferent de bun]tatea lor sau de cat de folositori sunt pentru ceilalți. Drepturile sunt acele principii care protejeaz] aceast] valoare. Au valoare inerent] doar ființele conștiente de existența lor, capabile de credințe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
drepturi doar ființele care au o valoare inerent]. Valoarea inerent] este valoarea pe care indivizii o au indiferent de bun]tatea lor sau de cat de folositori sunt pentru ceilalți. Drepturile sunt acele principii care protejeaz] aceast] valoare. Au valoare inerent] doar ființele conștiente de existența lor, capabile de credințe și dorințe, capabile de deliberare, care pot concepe viitorul și își pot fixă scopuri. Regan consider] c] toate mamiferele în vârst] de cel puțin un an și normale din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dorințe, capabile de deliberare, care pot concepe viitorul și își pot fixă scopuri. Regan consider] c] toate mamiferele în vârst] de cel puțin un an și normale din punct de vedere mintal într] în aceast] categorie. Astfel, ele au valoare inerent], în concluzie, având și drepturi. Drepturile pe care aceste ființe le au sunt morale și nu legale. Drepturile legale sunt produse ale legilor și pot varia de la o societate la alta (vezi capitolul 22, „Drepturile”). Spre deosebire de acestea, drepturile morale aparțin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau despre dreptul unei pisici la libertate religioas] (acestea fiind trei exemple de drepturi legale de care adulții se bucur] în Statele Unite), ci despre dreptul unui animal de a fi tratat cu respectul cuvenit unui individ care posed] o valoare inerent]. Din punctul de vedere al lui Regan, valoarea inerent] nu difer] în funcție de persoane. Ea nu poate fi câștigat] prin acțiuni virtuoase și nu poate fi pierdut] prin fapte rele. Florence Nightingale și Adolf Hitler au o valoare inerent] egal] numai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fiind trei exemple de drepturi legale de care adulții se bucur] în Statele Unite), ci despre dreptul unui animal de a fi tratat cu respectul cuvenit unui individ care posed] o valoare inerent]. Din punctul de vedere al lui Regan, valoarea inerent] nu difer] în funcție de persoane. Ea nu poate fi câștigat] prin acțiuni virtuoase și nu poate fi pierdut] prin fapte rele. Florence Nightingale și Adolf Hitler au o valoare inerent] egal] numai în virtutea faptului c] sunt ființe. Valoarea inerent] nu crește
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o valoare inerent]. Din punctul de vedere al lui Regan, valoarea inerent] nu difer] în funcție de persoane. Ea nu poate fi câștigat] prin acțiuni virtuoase și nu poate fi pierdut] prin fapte rele. Florence Nightingale și Adolf Hitler au o valoare inerent] egal] numai în virtutea faptului c] sunt ființe. Valoarea inerent] nu crește și nu se diminueaz] în funcție de gusturi, popularitate sau privilegii. Aceast] poziție este egalitarist] și respect] valoarea individului, dar nu ofer] nici un principiu pentru a delibera în cazul în care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Regan, valoarea inerent] nu difer] în funcție de persoane. Ea nu poate fi câștigat] prin acțiuni virtuoase și nu poate fi pierdut] prin fapte rele. Florence Nightingale și Adolf Hitler au o valoare inerent] egal] numai în virtutea faptului c] sunt ființe. Valoarea inerent] nu crește și nu se diminueaz] în funcție de gusturi, popularitate sau privilegii. Aceast] poziție este egalitarist] și respect] valoarea individului, dar nu ofer] nici un principiu pentru a delibera în cazul în care valorile se afl] în conflict. S] lu]m urm
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
face acest lucru sunt diferite. Primii vor fi vegetarieni (și vor evita poate orice produs de natur] animal], inclusiv laptele și ou]lele), deoarece folosirea animalelor în acest fel nu este în concordant] cu tratarea lor ca ființe cu valoare inerent]. Pentru un ap]r]tor al drepturilor animalelor, a folosi un animal ca mijloc în atingerea unui scop, în acest caz, ca mâncare pentru cin], reprezint] o violare a dreptului acelei ființe de a fi tratat] cu respect. Un utilitarist
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Prescriptivismul universal”) Dac] recunoaștem valoarea unei ființe, atunci trebuie s] recunoaștem valoarea tuturor ființelor. Dup] cum afirm] Regan, „Știm c] miliarde și miliarde de animale într] în categoria ființelor pe care am explicitat-o mai sus și au deci valoare inerent], așa cum avem și noi. Și, de vreme ce pentru a ajunge la cea mai bun] teorie a datoriilor noastre fâț] de semeni trebuie s] ne recunoaștem valoarea inerent] în calitate de indivizi, rațiunea - și nu sentimentul sau emoția -, rațiunea ne oblig] s] recunoaștem valoarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în categoria ființelor pe care am explicitat-o mai sus și au deci valoare inerent], așa cum avem și noi. Și, de vreme ce pentru a ajunge la cea mai bun] teorie a datoriilor noastre fâț] de semeni trebuie s] ne recunoaștem valoarea inerent] în calitate de indivizi, rațiunea - și nu sentimentul sau emoția -, rațiunea ne oblig] s] recunoaștem valoarea inerent] a acestor animale și, odat] cu aceasta, dreptul lor egal de a fi tratate cu respect” (Regan, 1985, pp. 23-24). În prefață la Animal Liberation
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
așa cum avem și noi. Și, de vreme ce pentru a ajunge la cea mai bun] teorie a datoriilor noastre fâț] de semeni trebuie s] ne recunoaștem valoarea inerent] în calitate de indivizi, rațiunea - și nu sentimentul sau emoția -, rațiunea ne oblig] s] recunoaștem valoarea inerent] a acestor animale și, odat] cu aceasta, dreptul lor egal de a fi tratate cu respect” (Regan, 1985, pp. 23-24). În prefață la Animal Liberation, Singer descrie justificarea opoziției fâț] de experimentele naziste și experimentele pe animale ca fiind „un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
justificate.) Cei mai mulți oameni cred c] justificarea unui r]zboi depinde nu numai de considerația asupra consecințelor prezente sau viitoare, ci și de probleme de principiu. Din acest punct de vedere, justețea unui act poate fi, cel putin parțial, o funcție inerent] a naturii actului, indiferent de consecințele pe care acesta le are (vezi capitolul 17, „Deontologia contemporan]” și capitolul 19, „Consecințialismul”). Unii oameni (numiți „absolutiști”) cred c] exist] anumite acte care nu pot fi niciodat] justificate pur și simplu din cauza naturii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și a r]ului implicat de violarea autonomiei victimei. Dar cerință discrimin]rii, așa cum este ea înțeleas] în mod tradițional, presupune c] inacceptabilitatea uciderii nu poate fi explicat] în acest fel. În conformitate cu aceast] cerinț], inacceptabilitatea uciderii este, cel putin parțial, inerent] în ins]și natura actului. Aceasta nu înseamn] totuși c] cerință discrimin]rii susține c] actul de a ucide este în sine un eveniment sau o întâmplare nefericit]. Uciderea nu trebuie considerat] un eveniment mai oribil decât o moarte accidental
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau uciderea nevinovaților, pe când actele legitime de r]zboi fac acest lucru neintenționat. Decurge de aici c] diferența dintre terorism și actele legitime de r]zboi nu este o diferenț] a consecințelor așteptate. Este, măi degrab], o diferenț] în natură inerent] a celor dou] tipuri de acte, așa cum sunt ele definite prin intențiile lor. (Intenția/distincția prev]zut] este analizat] în capitolul 17, „Deontologia contemporan]” și în capitolul 25, „Eutanasia”.) Întrebarea dac] numai consecințele conteaz] se num]r] printre cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
numi Argumentul Intențiilor Imorale, a avut o influent] extem de puternic], mai ales în cercurile teologice unde este acceptat pe scar] larg] urm]torul principiu: caracterul moral al unui act este determinat în mod esențial de intențiile care definesc natură inerent] a acelui act (Acest principiu este susținut în Finnis et al., 1987). Toate cele trei premise ale argumentului au fost ins] sever criticate. Unii au susținut c] descurajarea poate fi sprijinit] în mod corespunz]tor de ameninț]ri sincere de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nedrept]ții în acest fel are efectul de a priva acești termeni de forță persuasiv] pe care o au de obicei. În percepția lui Marx, numai ideologia moral] ne face s] privim propriet]țile morale, precum dreptatea, dezirabile în mod inerent sau necesar. (Odat] ce ajungem s] înțelegem ce înseamn] dreptatea cu adev]rât, vom dobândi o percepție mai sobr] despre ceea ce înseamn] dezirabil.) viii. Morală și raționalitatea Exist] câteva concepții care se definesc în esenț] de la sine, printr-o activitate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
clas]. Nu trebuie s] trecem totuși cu vederea faptul c] Engels consider] c] aceast] „moral] uman] real]” se va realiza doar în viitor și nu acum când suntem prizonieri ai unei societ]ți divizate pe clase și ai conflictelor ei inerente. Engels insist] în a nega c] exist] „adev]ruri eterne” legate de moral]. El crede cu ț]rie c] principiile unei „morale umane reale” nu pot fi cunoscute de noi, la fel ca si adev]rurile științifice care țin de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar]ta justificarea unui principiu moral-acela c] nu ar trebui s] furi - dac] nu ar exista motive pentru respectarea principiului, în cazul nostru, motive pentru a nu fură. Motivele pentru comportamentul moral ar putea fi totuși v]zute ca fiind inerent inutile, ca și motivele de a face ceea ce este dezirabil (și recunoscut ca atare). (Vezi Kai Nielsen, „Is «Why should I be moral» an absurdity?” [Este întrebarea „De ce ar trebui s] fiu moral?” o absurditate?] (1958) și capitolul 35, „Realismul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
istoria umanității are o logică și un pattern unic al dezvoltării sau schimbării ce poate fi descoperit. Logica schimbării este aceeași în toate stadiile dezvoltării și implică aceleași procese și aceleași cauze care determină schimbarea. d) Imanența schimbării schimbarea este inerentă, universală, inevitabilă și perpetuă. e) Gradualism schimbarea este lină, incrementală și cumulativă și se divide în stadii, faze sau perioade ce nu pot fi eludate. De exemplu, revoluțiile sunt văzute ca o culminare logică a unui proces cumulativ îndelungat de
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
conflictualiști, schimbarea e endemică pentru toate organismele sociale (Appelbaum, 1970:81). Altfel spus, dacă din perspectivă funcționalistă pentru sistemele sociale "normalitatea" o reprezintă homeostazia și integrarea perfectă a subsistemelor sau unităților sistemului social, pentru conflictualiști sistemul social este în mod inerent instabil și subsistemele sale se află în dezechilibru. Foarte simplu spus, conflictualiștii identifică sursa schimbării în opozițiile existente între elementele sistemelor sociale. Conflictul în această perspectivă este sursa progresului. Dahrendorf (1958) contrapune asumpțiile esențiale funcționaliste și cele conflictualiste ale schimbării
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
indivizilor la nivel suprauman, suprasocial fie ținând de domeniul supranaturalului ce modela și controla viața individuală și colectivă, fie ținând de domeniul determinismului biologic, fizic, geografic sau ecologic -, iar apoi, în sociologia structural-funcționalistă, la nivelul "organismului" social fiind o caracteristică inerentă a sa în prezent sunt plasate la nivelul actorilor sociali individuali și colectivi și al inter-schimburilor sau negocierilor ce au loc între aceștia (vezi Sztompka, 1993:191-3). Practic, această tranziție a conceptualizărilor schimbării sociale descrisă de Sztompka (1993) poate fi
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]