10,350 matches
-
scuipă peste frecătura mulțumită a mîinilor”... Voronca Împinge În felul acesta spre ultimele limite o stare de spirit tipic romantică, reactualizată de suprarealiști. Printr-o particulară forță a tensiunii („neliniștii”) lăuntrice, el aspiră, ca și aceștia din urmă, la permanentizarea inspirației, la realizarea unei neîntrerupte reverii, a unei stări de grație care să permită - ca să folosim expresia blagiană - o „supremă intimitate cu Totalul”. Formula lui Breton, a „vaselor comunicante”, nu lipsește de altfel din vocabularul poetului nostru, iar năzuința transgresării frontierelor
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
vînăm ursul sur prin munții americii brațele noastre nu mai sîngeră păduri sălbatece ne operăm visele ca intestine singuri ne Închidem În mucegaiul birourilor... Renunțînd la ipostaza eroică tradițională, poetul Își Îndreaptă În schimb atenția spre „mediocritatea” timpului său, redimensionîndu-și „inspirația” după tiparele mai modeste, În aparență, ale experiențelor moderne. Însă poemul se vrea totuși imn: elogiu ce Înseamnă În fond o asumare a condiției umane concrete, cu constrîngerile ei, cu amenințarea rutinei și conformismului stagnant („totul se va petrece În
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
cazul unor situații de criză: PRIMO TEMPO: • scapă de urgențe, dar: - nu neglija consecințele negative pe termen lung; - nu abandona atingerea obiectivelor importante, dar mai puțin urgente; - nu încălca și nu ignora restricțiile stabilite anterior; - nu acționa sub stres, după inspirația de moment; • ordoneaza-ți ideile, dar: - nu neglija cauzele reale ale problemelor apărute în schimbul efectelor; - nu acționa prin supra-reacție; - evită amalgamul de probleme, dorințe, minuni și lozinci din minte ta; • nu deveni gorilă: - răutatea oamenilor se accentuează în situații de
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
dificilă. De exemplu, o lucrare de referință despre parfumuri și mirosuri chimice (Arctander) prezintă aproape 2 500 de substanțe pure descrise cu ajutorul a 250 de cuvinte (Chastrette, Elmouaffek, Zakarya, 1986). Mirosul se declanșează atunci când moleculele parfumate, inhalate odată cu aerul în timpul inspirației, se fixează pe epiteliul olfactiv situat pe peretele foselor nazale și separat de creier printr-un simplu strat osos, traversat de mici canale. Epiteliul olfactiv conține zece milioane de neuroreceptori, care, spre deosebire de neuronii din creier, sunt regenerați de îndată ce mor. Neuroreceptorii
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Arghezi, Blaga, Barbu, Bacovia), dar - teribil paradox! - până și reprezentanți ai avangardelor din epoca interbelică s-au văzut nevoiți să își limiteze verva polemică la sfera tematicii și a sensibilității (după cum se știe, cel mai adesea ei contestau temele de inspirație rurală sau convenționalismul conceptului tradițional de natură, fără a fi amenințat vreodată cu adevărat formele estetice). În acest sens, Mircea Martin avea dreptate să constate în Priveliștile lui Bogdan Fundoianu, de pildă, o anumită deferență (atipică avangardelor europene) față de forme
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Scântei galbene), totuși eul liric rămâne, într-o măsură considerabilă, prizonierul acelei tentații a dezumanizării și „mineralizării”, atitudine situată la antipozii biografismului din poezia mai nouă: După ce a împins poziția instanței auctoriale la limita „mineralului”, n-a avut puterea ori inspirația să facă pasul decisiv al re-biografizării vocii „naratoare” din poezie. Dacă ar fi făcut acel pas am fi avut în Bacovia un prim mare postmodernist 316. Oricum ar fi, rămâne de netăgăduit faptul că demersul bacovian, singular prin radicalitatea sa
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
tocmai ironia este cea care conduce adeseori, și în mod paradoxal, la intuirea unui straniu sens al fragilității, la „o muzicală evanescență, o rece înfiorare în fața Absenței”350. Aproape toți comentatorii au recunoscut însă - pe bună dreptate - natura livrescă a inspirației ivănesciene, aportul covârșitor al memoriei culturale și rolul crucial al intertextualității. Ne aflăm, după câte ne dăm seama, în fața unui scriitor care nu a încetat să nedumerească naturile conformiste, să seducă spiritele avide de ludic și ironie și, mai cu
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
universul lui Mircea Ivănescu apare ca o lume esențialmente ipotetică: fiecare poem nu e altceva decât diagrama acestei dinamici a aproximării realului și, odată cu el, a propriei substanțe a eului 356. Sunt puține poemele în care natura idiosincratic livrescă a inspirației poetului și caracterul inevitabil intertextual al construcțiilor cad în plan secund, în favoarea elementului autobiografic. Bunăoară poemul poveste scurtă, inclus tot în volumul de debut din 1968, este unul dintre cele mai grăitoare în acest sens: acum foarte mulți ani, am
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Isaac,Jeffrey" și Aurelian Crăiuțu din Departamentul de Științe Politice au fost adesea foarte buni interlocutori în teoriile politice și adevărați susținători ai proiectelor mele. Lucrările lui Jeffrey Isaacxe "„Isaac,Jeffrey" și conversațiile noastre au fost o sursă excelentă de inspirație. Jean Robinsonxe "„Robinson,Jean" a avut un rol special, prin criticile și încurajările ei în privința ultimului capitol. Îi port multă recunoștință lui David Ranselxe "„Ransel,David" pentru întreaga sa solidaritatexe "„solidaritate", pentru interesul său intelectual și deosebit de empatic față de Europa de Est
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
anilor ’70 s-au considerat o clasă oprimată. Oarecum paradoxal, această mișcare, ca și cele din SUA și Franța, s-a bucurat de participarea mare a femeilor din clasa de mijloc, mai puțin a femeilor muncitoare, deși sursele sale de inspirație veneau preponderent din ideologiixe "„ideologie" de stânga. În toate cazurile, feminismul a cuprins și o puternică mișcare a lesbienelor. Unele feministexe "„feminist" ale valului II consideră chiar că lesbianismulxe "„lesbianismul" și feminismul se suprapun intrinsec. Adrienne Richxe "„Rich,Adrienne" (vezi
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
aveau acces, fie el și limitat. Lumea academică era profund masculinizată, mai ales la vârf, chiar mai mult decât industriile. Gândirea și politica academică patriarhală nu au fost niciodată puse în discuție publică. Ele trec drept „Gândirea” sau „Politica” de inspirație științifică, „obiectivă”. Și promotorii marxismxe "„marxism"-leninismului considerau că acesta este „obiectiv”, „științific” și că, în raport cu el, toate celelalte orientări erau „ideologice” și, prin urmare, exprimau, în termenii lui Marxxe "„Marx,Karl", o „falsă conștiință a realității”. Cum vom vedea
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
se petrec în societate (în măsura în care aceste procese sunt cercetate 12). 1.3. Feminismul „room-service”tc "1.3. Feminismul „room‑service”" Pentru femeile din țările care se află în procesul de aderare la Uniunea Europeanăxe "„Uniunea Europeană" (România în particular), sursa de inspirație în ideologiile liberale ale emancipării se află în Occident. Tradiția feministăxe "„feministă" românească este necunoscută marelui publicxe "„public" (în particular, nu este consemnată în manualele de istorie) și a fost întreruptă timp de 50 de ani. România este un caz
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
și în cadrul programelor partidelor politice în care femeile apar de obicei la capitolele destinate protecției sociale, minorilor, vârstnicilor și persoanelor cu handicap 32. În contextul românesc se potrivesc foarte bine cuvintele lui Iris Marion Youngxe "„Young,IrisMarion", chiar dacă limbajul de inspirație socialistă (exploatare, oprimare) este mult mai greu de acceptat după comunismxe "„comunism": „Oprimarea femeilor nu derivă doar din inegalitatea de status, puterexe "„putere" și bunăstare ca urmare a excluderii femeilor din activități privilegiate. Mai degrabă, libertatea, putereaxe "„putere", statutul, autorealizarea
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
de sprijin În integrare se referă la faptul că sprijinul se va acorda elevilor cu cerințe speciale doar acolo, atunci și atât cât aceștia au imperios nevoie de el; - principiul oportunizării resurselor În educația integrată se referă la abilitatea și inspirația pragmatic speculativă de a se profita de tot și de orice se află la Îndemână ca resurse, fie acestea speciale sau obișnuite. B.5. Principii de evaluaretc " B.5. Principii de evaluare" - principiul evaluării curriculare se referă la curriculum ca
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
mari tendințe: aă sisteme de protecție socială tip Bismark (Germania, Belgia, Franța, Italia, Luxemburgă, în care prevalează principiul solidarității profesionale, sisteme în care prestațiile și serviciile depind de cotizațiile angajaților și ale angajatorilor la bugetul asigurărilor sociale; bă sisteme de inspirație Beveridge (Marea Britanie, Danemarcaă, unde prevalează un sistem de asigurări generalizat și unde prestațiile și serviciile sociale se acordă diferențiat în funcție de necesități. Menționăm faptul că nici una din țările membre ale Uniunii nu are dezvoltat un model pur al uneia sau alteia
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
spațiu securizant, noțiuni folosite Într-o accepție critică nouă. Pentru Heliade, a scrie Înseamnă, În modul cel mai hotărît, a Înființa, a crea În sens biblic. Pentru Alecsandri actul de a scrie necesită, În prealabil, un complicat scenariu de acomodare. Inspirația cere o civilizație (un confort), scrisul implică retragerea Într-un spațiu de securitate. Unul (Heliade) deschide imaginația, escaladează ierarhiile, desființează frontierele dintre obiecte, trăiește, Într-un cuvînt, cu fervoare și teamă În lumea elementelor primordiale; celălalt se retrage din lumea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și a scrie. Iancu scrie fără dificultate, dar cîntă greu. Asta vrea să spună că simțirea este Înaltă și vorbele n-o pot reprezenta cu fidelitate. Moft, Încă o dată, de poet care se preface că nu poate spune totul, că inspirația o ia Înaintea cuvintelor. Simptom, În același timp, al sensibilității preromantice pentru care imaginația este superioară limbajului. Proiectul lui Iancu Văcărescu este ambițios și infinit mai complex decît acela al predecesorilor. El scoate, Întîi, poezia din iatac și-o duce
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
trebuie hrănit („că e foc care se stinge dacă nu va fi hrănit”), cu ce altceva dacă nu cu vreascurile răbdării, cu energia muncii migăloase?... De aceea grija cea dintîi a moralistului este să scape de tirania muzelor, de capriciile inspirației. Inspirația poate veni sau nu, soarta poemului nu poate depinde de această necunoscută. Sincer sau complezent, Grigore Alexandrescu interoghează pe Voinescu, II: „Cum să scap de muze, de vechea tiranie, De ale lor capriții, d-a lor cochetărie, Care Întotdeauna
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
hrănit („că e foc care se stinge dacă nu va fi hrănit”), cu ce altceva dacă nu cu vreascurile răbdării, cu energia muncii migăloase?... De aceea grija cea dintîi a moralistului este să scape de tirania muzelor, de capriciile inspirației. Inspirația poate veni sau nu, soarta poemului nu poate depinde de această necunoscută. Sincer sau complezent, Grigore Alexandrescu interoghează pe Voinescu, II: „Cum să scap de muze, de vechea tiranie, De ale lor capriții, d-a lor cochetărie, Care Întotdeauna mi-
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
este magică și pasiunile ating forme de delir. Eminescu va duce lirica română, prin cultură și imaginație, spre nord, spre miturile borealice. Cu mai puțin talent și cu o spiritualitate redusă, Bolintineanu Îl precede În ambiția de a depăși granițele inspirației locale, dar Într-o direcție contrară. El are În față cîteva modele romantice (Hugo, În primul rînd), are și o biografie care-i Îndreaptă fantezia spre sudul mirific unde, după cum singur spune: „Cer, pămînt, eter și lună, aiurează, se-nfior.” Este
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
biografie care-i Îndreaptă fantezia spre sudul mirific unde, după cum singur spune: „Cer, pămînt, eter și lună, aiurează, se-nfior.” Este greu și, În fond, fără prea multă importanță să deducem din aceste poeme atinse de vreme ce reprezintă imitație și ce aparține inspirației originale. Bolintineanu ia subiecte de unde găsește, le adaptează cu ușurință, inventează subiecte noi, le repetă, le nuanțează, totul În mare grabă, cu ușurință, fără complexe. Nu se gîndește deloc la dificultățile poeziei. Nici la dificultățile, nici la esența ei. „Poezia
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
un an de zile.” Adevărul este că Alecsandri nu e cuprins niciodată de „strechea scrisului”, nu intră În starea de criză proprie genului romantic. N-are căderi, n-are greață de literatură, nu pîndește - cum fac atîția - momentul prielnic al inspirației. Inspirația vine repede, pe un teren dinainte pregătit. O oarecare ezitare la Începutul poemului și, apoi, versurile vin de la sine, „ca din izvor”. „O veste bună - scrie poetul aceluiași neprețuit amic, Ghica, În 1887, de la Paris. M-am apucat de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
an de zile.” Adevărul este că Alecsandri nu e cuprins niciodată de „strechea scrisului”, nu intră În starea de criză proprie genului romantic. N-are căderi, n-are greață de literatură, nu pîndește - cum fac atîția - momentul prielnic al inspirației. Inspirația vine repede, pe un teren dinainte pregătit. O oarecare ezitare la Începutul poemului și, apoi, versurile vin de la sine, „ca din izvor”. „O veste bună - scrie poetul aceluiași neprețuit amic, Ghica, În 1887, de la Paris. M-am apucat de lucru
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dimineață se trezește aproape asfixiat de fumul ieșit din soba rău aprinsă și se refugiază numaidecît În cabinetul de lucru. Ar putea să scrie, dar nu este ora indicată de program, e prea devreme, mai trebuie să aștepte pînă ce inspirația află condițiunile prielnice. Să urmărim acest paragraf dintr-o scrisoare adresată lui Ghica: „Cunoști tu farmecul sobelor care scot fum? Cunoști Înțepăturile În nas și răgușeala care vin să se adauge plăcerilor iernii? Ei bine, eu m-am ghiftuit de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ora potrivită, ceea ce vrea să zică: tihna, micul confort, retragerea protectoare, căci numai În acest spațiu securizant literatura poate să se nască. „Teroarea de fenomenul boreal” (G. Călinescu) se dovedește a fi, astfel, condiția liminară a creației la Vasile Alecsandri. Inspirația nu-i creează o stare de criză și nu-i provocată de o mare criză interioară, ca la alți romantici. Inspirația este mai degrabă o formă a disciplinei, a fidelității, chiar dacă poetul se plînge mereu de trădări și preconizează pedepse
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]