7,407 matches
-
moment o asistentă îmi spuse: Puteți veni să îl vedeți pe tânăr! Am încuviințat, m-am ridicat și desculță am pășit în spatele ei până în salon. La ușă ea îmi spuse: Ce păcat, era un tânăr așa drăguț! Presupun că este iubitul tău. Când văzu că nu aprob, mai încercă o dată: fratele? Am clătinat din cap, incapabilă să vorbesc. În acest caz nu aveți voie să intrați! Îmi pare rău! Am tot dreptul să intru! I-am salvat viața! am spus aproape
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
mai bun vin în cinstea zeiței Anath, vindecătoarea. Se chinuia de trei nopți. A doua zi dimineața s-a trezit vindecat. Când povestea ajungea aici, Lea dădea din cap și chicotea: - N-a fost un început prea promițător pentru niște iubiți așa de roditori apoi, nu? Iacob și-a revenit repede și a rămas acolo, săptămână după săptămână, până când devenise de-al locului. A luat în primire turmele cu animale slabe ca vai de capul lor, așa încât Rahela n-a mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
din cortul Adei, care acum stătea mereu aprins, pentru că oasele o dureau tot mai rău. Rahela petrecea cu Iacob atâta timp cât avea curaj, strecurându-se din grădină sau fugind de la războiul de țesut și ducându-se pe dealuri unde își întâlnea iubitul și erau singuri. Ada era prea bolnavă ca s-o mai țină în frâu, iar pe Lea n-o asculta, pentru că sora mai mare începuse să-și piardă din statut de când sora mai mică avea să fie mireasă și mamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
nimic. Eram încântată că-mi descoperisem singurătatea și mi-o protejam, îmi făceam de lucru la capătul livezii și chiar dormeam în cortul improvizat la marginea câmpului împreună cu nevestele fraților mei. Mă simțeam bine singură, cu gândul doar la cel iubit, socotindu-i calitățile, închipuindu-mi virtuțile. Mă uitam fix la propriile mâini și mă întrebam cum ar fi fost să-i ating umerii strălucitori sau minunatele lui brațe. În vise, vedeam soarele răsărind și sclipind peste apă și mă trezeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
ascultat-o bolborosind despre o alifie bună pentru durerile de spate. Dar când am întins mâna să iau o rădăcină necunoscută, m-a apucat de încheietură și s-a uitat fix în ochii mei: - A, tânăra domnișoară vrea ceva pentru iubitul ei! Ceva magic care să i-l aducă în pat pe tânărul domn, așa încât ea să scape de povara urâcioasă a fecioriei! Mi-am tras mâna, speriată că vrăjitoarea văzuse atât de adânc în inima mea. Era probabil ceva ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
pat care avea picioare în formă de gheare de șoim. Ne-am așezat pe pătura neagră de lână care mirosea dulce și ne-am găsit unul pe altul. N-am țipat când m-a pătruns pentru că, deși era foarte tânăr, iubitul meu nu se grăbea. După aceea, când Shalem stătea nemișcat, a văzut că obrajii îmi erau umezi și a zis: - O, nevastă micuță, să nu mă mai lași să te rănesc niciodată. Dar i-am spus că în lacrimile mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
lumina lămpilor și de urechile celorlalți frați. A doua oară, Hamor a venit la corturile lui Iacob însoțit de Shalem. Hotărât să nu se întoarcă în oraș fără binecuvântarea tatălui meu, a mai adăugat încă doi măgari încărcați cu daruri. Iubitul meu era plin de încredere când a plecat, dar când au ajuns la cortul tatălui meu, grupul regelui a fost primit iar cu brațele încrucișate și nu li s-a oferit nici măcar o cană cu apă înainte de a începe tratativele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
patul nostru. Am dormit până târziu în acea zi și de-abia după ce am mâncat mi-a spus condițiile puse de tatăl meu. M-am răcit și mi s-a întors stomacul pe dos. Cu ochii minții, mi-am văzut iubitul în agonie, am văzut cum cuțitul a tăiat prea adânc, am văzut rana plină de puroi și pe Shalem murind în brațele mele. Am izbucnit în plâns ca un copil. Shalem a făcut însă lumină. - E un fleac, a zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
și leacurile păreau să-l mai ușureze, deși singurul remediu, ca și pentru ceilalți, rămânea somnul. L-am adormit cu o licoare și ori de câte ori se trezea era amețit și cu capul greu, cu fălcile încleștate și zăpăcit. Îi umezeam fața iubitului meu în timp ce dormea somnul acela artificial și-i ștergeam transpirația cu cea mai ușoară atingere de care eram în stare. Am făcut tot ce am putut să nu plâng pentru ca fața mea să fie proaspătă când avea să se trezească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
un râu pe pat și pe jos. Sângele lui îmi pătase obrajii, îmi lipise ochii și îmi sărase buzele. Sângele lui trecuse prin pături și-mi încinsese pieptul, îmi cursese pe picioare și-mi acoperise degetele. Mă înecam în sângele iubitului meu. Urlam destul de tare ca să scol și morții și totuși el nu părea să audă. Nici un paznic nu intra pe ușă. Nici un servitor nu alerga. Parcă eram ultima ființă din lume rămasă în viață. N-am auzit pași și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
servitor nu alerga. Parcă eram ultima ființă din lume rămasă în viață. N-am auzit pași și nu mi-am dat seama ce se întâmplă până când două brațe puternice nu m-au cuprins și nu m-au smuls de lângă cel iubit. M-au cărat din pat cu șiroaiele de sânge după mine, urlând în întunericul nopții. Era Simon cel care mă luase, iar Levi mi-a închis gura și amândoi m-au luat de mâini și de picioare ca pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
ei, pe soțul meu, nu spusese un cuvânt despre asasinarea lui, nici despre frații mei și ticăloșia lor. Niciodată nu l-am plâns și nici n-am ținut doliu după Shalem, nici nu mi-a spus vreodată unde era îngropat iubitul meu. Grozăvia avea să rămână nespusă, iar durerea închisă în spatele buzelor mele. De atunci încolo n-am mai vorbit niciodată despre istoria noastră comună, iar eu am rămas închisă în golul poveștii inventate de ea. Când am pus piciorul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
acel moment înspre pântecul meu și mâinile mi s-au dus, din propria lor voință, spre locul unde creștea copilul. A fost un spectacol mut pentru mine. Știam doar câteva vorbe în limba lor și pe acestea le învățasem de la iubitul meu în pat. Știam cuvintele care însemnau părți ale corpului, răsăritul și apusul, pâine, vin și apă. Iubirea. Dar egiptenii sunt oameni expresivi, vorbesc cu mâinile, își arată dinții atunci când rostesc cuvintele și am putut urmări povestea destul de bine. I-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
era un bebeluș, ci o copie minusculă a tatălui său, pe care îl țineam la piept și care îmi povestea despre copilăria lui în palat, despre minunățiile fluviului, despre viața care există de cealaltă parte a acestei vieți. În vis, iubitul meu mă proteja și se lupta cu un crocodil înfometat care venise după mine și după băiat. Uram să mă trezesc și am început să mă scol tot mai târziu, doar de dragul de a rămâne în acest vis. Re-nefer îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
iubirii fetei și cei doi se bucură unul de altul. Dar apoi povestea ia o întorsătură tristă și bărbatul o îndepărtează pe doamna lui, lăsând-o singură. Ea plânge și se roagă la Doamna de Aur Hathor, dar fără folos. Iubitul ei n-o vrea înapoi. Tristețea fetei e nesfârșită și insuportabilă. Femeile plângeau pe față, fiecare amintindu-și propria tinerețe. Bărbații își ștergeau ochii fără să le fie rușine, amintindu-și primele iubiri. Chiar și cei mai tineri suspinau, simțind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
el în fugă nu mult timp după aceea și ne-am aruncat unul în brațele celuilalt în patul nefăcut ca niște amanți tineri, grăbiți, abia trăgându-ne sufletul. După aceea, încurcați unul în hainele celuilalt, am dormit somnul flămând al iubiților reuniți. M-am trezit la un moment dat noaptea, speriată și zâmbind, închizând cu părere de rău ochii peste fericirea de a fi acasă. După ce m-am întors, nu mi-am mai pierdut niciodată recunoștința față de micile plăceri. Mă trezeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
lui mari și calde. Kiya mi-a mângâiat picioarele cu degetele ei lungi. Au plâns, iar eu nu puteam să rostesc cuvinte să-i alin. Apoi s-au preschimbat înaintea mea și nu am cuvinte să descriu ce am văzut. Iubitul meu s-a transformat într-o lumină la fel de strălucitoare ca soarele și lumina lui m-a încălzit la nesfârșit. Kiya a strălucit ca luna și a cântat cu vocea verde și solemnă a Reginei Nopții. În întunericul care-mi cuprindea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
s-a uitat, și m-am uitat și eu, și am văzut că bătrâna, tanti Ivon, își croiește drum spre răposat, agitând în mână un buchet mare de trandafiri roșii și strigând că nu dă voie, nu îngăduie ca mult iubitul ei iubit să fie îngropat fără ca ea să-și fi luat rămas-bun de la el, și că ea o să ia loc lângă sicriu pentru că, de drept, ea ar trebui să stea acolo, lângă trupul pângărit al bietului meu bunic, pentru că, dintotdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
care nu contenea să-i amenințe cu moartea, și chiar mai rău de atît, pe nevastă-sa și pe gigoloul ei. TÎnărul jandarm se postă la fereastră. Îl văzu pe Nicolas urcînd În mașină lîngă amanta lui. Chantal Își luase iubitul de mînă și Încerca să-l liniștească. Băiatul tremura de furie, Îi jură că niciodată tipul acela nu va mai putea să se apropie de ea, că niciodată nu va mai ridica mîna asupra ei, niciodată! Chantal, care nu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
La fel ca ceilalți, Își petrecuse noaptea În port, iar ochii ei, de obicei atît de limpezi, erau Înroșiți de durerea de a-l fi pierdut pe cel pe care-l iubise dintotdeauna. Încerca să alunge oribila imagine a trupului iubitului ei, umflat de apa mării, mutilat de mușcăturile peștilor și crustaceelor, dar știa că acele imagini aveau s-o hărțuiască pînă la capătul zilelor ei. Fără tihnă, Își rememora firul evenimentelor care se succedaseră de la ultimul apel telefonic al lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
putuse să-l iubească atît de mult pe Christian și totodată să fie atît de profund, de senzual, de trupește bulversată de Lucas. MÎna care aluneca din nou printre coapsele ei puse capăt Întrebărilor, iar răspunsurile se topiră sub buzele iubitului ei. Îi Înăbușea strigătele de plăcere sub sărutări cînd niște lovituri repetate zgîlțîiră ușa. Uitînd de toate cele care nu Îi priveau, nici măcar nu auziseră telefoanele mobile sunînd. Era Morineau. - CÎinii au detectat urme de C4 Într-unul din depozitele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
lor creație mentală. În acest spațiu de care se tem, mai scrie Djerzinski, ființele umane Învață să trăiască și să moară; În spațiul lor mental se creează separarea, Înstrăinarea și suferința. La toate acestea, sunt foarte puține comentarii de făcut: iubitul aude chemarea iubitei peste munți și mări; peste munți și mări, mama aude chemarea copilului. Iubirea leagă, și leagă pentru veșnicie. Facerea de bine este o legare, facerea de rău este o deslegare. Separarea e celălalt nume al răului; e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
destinde și își întoarce privirea, fără să spună nimic. Simt cum mă cuprinde disperarea. Poate că am stricat totul. Poate că ar fi trebuit să-i spun adevărul, cu orice preț. Sau să inventez rapid o poveste complicată cu un iubit ticălos. Pășim mai departe în noapte fără să rostim nici un cuvânt. Umărul lui îmi atinge umărul. Apoi îi simt mâna. Degetele i se strecoară printre ale mele, la început ca din greșeală, apoi, încet, împletindu-se cu ale mele. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
apărarea mea, că, atunci cînd i-am spus asta, aveam de gînd să Încep să țin regim. Și adevărul e că nu-i o diferență așa de mare.) Connor Întotdeauna mi s-a părut că seamănă un pic cu Ken. Iubitul lui Barbie. CÎteodată, cînd sîntem În mijlocul unei partide Înfocate de sex, Îmi vine brusc să rîd. Pentru prima oară, am făcut sex În dormitorul de oaspeți, cu Danny Nussbaum, În timp ce mama și tata se uitau la Ben Hur, la parter
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
o chestie complet irațională. Știu că mii de oameni zboară În fiecare zi și, practic, e mai sigur decît să te culci În pat. Ai mai puține șanse să mori Într-un accident de avion decît... să-ți găsești un iubit În Londra sau ceva de genul ăsta. Dar, totuși. Pur și simplu, nu-mi place să zbor. Poate n-ar fi rău să mai iau repede o vodcă. În momentul În care mi se anunță zborul, am deja Încă două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]