5,059 matches
-
din primii ani de după 1789, un ansamblu ceremonial articulat Începe să se contureze și să se generalizeze, având În centrul său comemorarea evenimentelor din 1789 și impunerea elementelor simbolice care evocă semnificațiile acelui moment: Ceremonia cunoaște diferite variante, dar liturghia laică se modelează progresiv, prin cortegii alegorice, cântece, embleme, psihodrame. Cântecele au revelat gestul civic: vehicule ale noului credo, ele exprimă aspirațiile comunitare. Alegerea acelorași atribute și a acelorași Însemne a Întărit unitatea națională. ș...ț Deja, după 1790 fiecare sat
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
funcții complementare: dimineața, oficialii și militanții au un rol activ, prin discursurile și activitățile politice. ș...ț Între defilarea militară, care are loc dimineața, și jocurile și distracțiile de după-amiază are loc banchetul republican, loc al sociabilității de stânga, versiune laică a slujbei religioase, unde participanții se Întâlnesc să cânte, să bea În cinstea Republicii, să evoce luptele victorioase ale trecutului și să dezbată problemele politice ale momentului. În acest context, marcat de căldura și fervoarea fraternă, se exprimă cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ceremonial. Vizitele politice După E. Muir (1997, p. 231), sărbătorile politice moderne s-au constituit, la Începutul Evului Mediu, prin transformarea sărbătorilor religioase, În așa fel Încât În centrul sistemului ceremonial să nu se mai afle divinitatea, ci puterea politică laică. Vocabularul riturilor politice europene ar include elemente din sistemul liturgic, din cel al riturilor de trecere ale claselor populare, din eticheta nobiliară și luptele cavalerești stilizate. În acest sistem, ritul politic avea misiunea de a prezenta Puterea regală În concretețea
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
suitei sale permitea mutarea liturghiei puterii În fiecare oraș vizitat. Conform logicii procesiunii, regele, ca entitate care Întrupa puterea divină, trecea prin teritorii și le consacra prin simpla lui prezență. El era Întâmpinat la porțile orașului de clerici și autorități laice, care Își arătau supunerea prin faptul că Îi predau „cheia” orașului, adică Însemnele puterii de a stăpâni orașul. Suita regală și somitățile orașului defilau pe străzi, Îndreptându-se către locul ceremoniei supreme - catedrala unde se ținea o slujbă solemnă. Orașul
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
raportări la modelul caragialian. Influența caragialiană, vizibilă în cazul lui I. A. Bassarabescu în lucrări de tipul Între acareturi, Pe drezină, la D. D. Pătrășcanu în schițe ca Domnul Nae, Stăruinți, Înzăpădiți, iar la Damian Stănoiu în romane de inspirație laică precum Camere mobilate, este mult diminuată, în cazul acestor scriitori, odată cu pătrunderea nereticentă în domeniul umoristicului, ca sigură modalitate de afirmare a originalității. În acest sens, nota de compasiune specifică umorului "alb" se desprinde din unele evocări și narațiuni în
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Melbourne Central cu 300 de magazine, printre care magazinul japonez Daimanu, cu șase etaje, oferă cea mai fină marfă asiatică. Chapel Street din South Yarra este renumită pentru cele mai bune magazine, unde găsești totul, de la stilul avant-garde la cel laic. Magazine de desfacere și de haine ieftine se Întâlnesc pe Richmond Street, una dintre străzile cele mai frecventate de cumpărători și turiști, la prețuri modice. În popularul Chinatown poți servi renumitele mâncăruri cu sosuri dulci sau picante În micile restaurante
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
gol. De asemenea unii clerici musulmani cer ca în școlile publice cu un procent mare de imigranți să nu se mai predea Infernul de Dante, căci este o lucrare ofensatoare pentru musulmani. Incapacitatea musulmanilor de a accepta realitățile unui stat laic, va duce la conflict. Ei vor dori neapărat să modifice legislația pentru a o face conformă cu preceptele coranice indiferent dacă există sau nu o minoritate. Chiar dacă guvernele europene vor reuși probabil să controleze situația, vor fi puse în situația
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Marcel Epure () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1211]
-
realitatea Însăși. Este de observat În mod evident că buna aparență este cazul ideal al reprezentării adevărului fotografic, dar această categorie poate fi nuanțată. De exemplu, o imagine realist - exhaustivă ar putea fi considerată atât de specialiști cât și de laicii domeniului fotografic, o bună aparență prin faptul că nu manipulează, nu alterează, ci redă fidel realitatea. Aceasta ar fi și opinia automatistă alui André Bazin. Dar judecând după criteriile lui Debord sau după cele ale lui Baudrillard, există un risc
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
și proiectate pe un fundal teologic. Dar pe lângă literatura oficială, sacră există și o literatură contestată. Disocierea sacru/profan din antichitate devine în Evul Mediu mult mai profundă și mai rigidă. Termenul de literatură profană alături de secularis litteris desemnează cultura laică care este în permanentă condiție de inferioritate având „mouvaise conscience handicap istoric greu de depășit.”, motiv pentru care nu este la fel de vie și de răspândită. Se constată însă și o „recuperare” a literelor seculare (literele helenice) în vederea consolidării, ilustrării și
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
de divinitate în mod estet. Sensul experienței mistice este pierdut, dar în locul său apare efectul psihologic, emoțional. „Barocul introduce o pietate mai puțin extatică, făcută din gravitate, moralism și rigoare controlată. [...] Barocul produce deci o mistică civilă, formalistă, estetizată.” Literatura laică constituie de acum înainte forma curentă, normală, tradițională, de expresie literară, de unde și identificarea sa definitivă cu noțiunea de literatură. Definiția cea mai caracteristică a literaturii în secolul al XVII-lea este „literele frumoase”, formula corespunzătoare a rămas celebră până
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
a reprezentat o adevărată „bătălie” în SUA. Harold Bloom, în Canonul occidental, apărător înverșunat al valorii estetice, consideră că extinderea canonului pe alte criterii a însemnat distrugerea lui. „Deschiderea” canonului este, după Bloom, o operație redundantă pentru că nici unul dintre canoanele laice nu a fost închis. El recunoaște complexitatea și, în același timp, contradicția canonului care nu este o unitate și o structură stabilă, dar consideră că există un principiu de unitate și coerență - criteriul estetic. Impunerea unor norme care își au
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
umane. De asemenea, am încercat să evidențiem rolul său important în înțelegerea exigențelor condiției umane (omul nu este doar rațiune, voință, sentiment, ci și fragilitate, nevoie, slăbiciune) și, pe de altă parte, participarea (care nu poate să nu fie benefică) laicilor în procesul de aprofundare a teologiei în general și în particular, în teologia morală, fiind convinși că „adevărata creștere a comunităților creștine și a tuturor membrilor în viața de credință, chiar la nivelul de cunoaștere și de competență doctrinală, poate
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
poziției femeii demonstrează că, odată cu trecerea timpului, nu s-a mai simțit atât de acut necesitatea ca ea să predice evanghelia asemenea bărbatului. Conciliul Vatican II manifestă o atitudine de respect și gratitudine față de persoana feminină în documentul despre rolul laicilor, Apostolicam actuositatem, fapt care reprezintă recunoașterea importanței și locului ei permanent în Biserică: „Deoarece în zilele noastre femeile iau tot mai activ parte la întreaga viață socială, este foarte important să crească participarea lor și în diferitele sectoare ale apostolatului
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
idei”, „Arbitrium” (München), „Das Münster” (Regensburg). La revista de literatură comparată „Synthesis” asigură secretariatul (1984-1997), apoi face parte din comitetul de redacție (din 1998). Este coautor al unor importante instrumente de lucru: Bibliografia analitică a literaturii române vechi. Cărțile populare laice (I-II, 1976-1978, în colaborare cu Mihai Moraru), Crestomație de literatură română veche (I-II, 1984-1989). Figurează în colectivul de retipărire a Bibliei de la București (1688), ediție distinsă cu Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române (1988), și este inițiatoarea seriei de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290478_a_291807]
-
de sfinți saloi („nebuni întru Hristos”), alte texte religioase, diverse indicii relevante despre cititori (răvașe, însemnări, liste de prenumeranți). În studiile sale, multe publicate în limbi de circulație europeană, V. pune un accent deosebit asupra valorii simbolice a vechilor scrieri laice și religioase, ca și asupra legăturii subtile între imaginea pictată, cuvântul scris și cel rostit. Cunoașterea literaturii patristice, a implicațiilor teologice ale textelor literare o ajută să înțeleagă scrierile medievale în profunzimea problematicii lor, dincolo de suprafața analizei filologice. Nu o dată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290478_a_291807]
-
aceasta se află. V. se exprimă de obicei laconic, sentențios chiar, căutând permanent să găsească echilibrul corect între cuvântul venit din tradiție și neologism. SCRIERI: Bibliografia analitică a literaturii române vechi (în colaborare cu Mihai Moraru), vol. I: Cărțile populare laice, partea I-II, București, 1976-1978; Cărți populare și cultură românească, București, 1984; Între scriere și oralitate, București, 1988. Ediții: Crestomație de literatură română veche, I-II, coordonatori I.C. Chițimia și Stela Toma, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Cluj-Napoca, 1984-1989 (în colaborare); Biblia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290478_a_291807]
-
un excurs de Mihaela Anton, cu ilustrații după desene de epocă de Mihaela Dumitru, București, 2001 (în colaborare cu V. Guruianu); Texte uitate - texte regăsite, I-II, București, 2002-2003 (în colaborare). Repere bibliografice: Mircea Popa, Bibliografia analitică a cărților populare laice, „Synthesis”, 1977, 4; Irmgard Lackner, „Bibliografia analitică a literaturii române vechi. Cărțile populare laice”, „Berichte im Auftrag der internationalen Arbeitsgemeinschaft für Forschung zum romanischen Volksbuch”, 1977; Mircea Popa, Cărți de literatură veche, TR, 1986, 39; Alexandru Ligor, Cercetători bucureșteni de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290478_a_291807]
-
București, 2001 (în colaborare cu V. Guruianu); Texte uitate - texte regăsite, I-II, București, 2002-2003 (în colaborare). Repere bibliografice: Mircea Popa, Bibliografia analitică a cărților populare laice, „Synthesis”, 1977, 4; Irmgard Lackner, „Bibliografia analitică a literaturii române vechi. Cărțile populare laice”, „Berichte im Auftrag der internationalen Arbeitsgemeinschaft für Forschung zum romanischen Volksbuch”, 1977; Mircea Popa, Cărți de literatură veche, TR, 1986, 39; Alexandru Ligor, Cercetători bucureșteni de azi ai cărților vechi, Cluj-Napoca, 2002, 111-113; Teodor Vârgolici, „Texte uitate - texte regăsite”, ALA
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290478_a_291807]
-
sociopolitice s-au tradus în pietre, iar spațiile urbane nu au sens decât prin încărcăturile funcționale sau afective cu care acestea au fost învestite"3. Puterea este o dimensiune constitutivă a orașelor. Creațiile urbane medievale (secolele XI-XIII) poartă marca puterilor laice sau ecleziastice care le-au inițiat sau încadrat. Deja, în amonte, declinul orașelor occidentale din secolul al III-lea până în secolul al VI-lea sancționa decăderea unei mari puteri, aceea a Imperiului Roman. Căderea sa a obligat multe orașe să
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
recreerea, sănătatea, politicile sociale)447. În aceste domenii, partenerii municipalității nu mai sunt marile grupuri private, chiar dacă pătrunderea acestora în sector nu poate fi exclusă, ci asociațiile cu caracter local sau dependente de organismele naționale precum Federația Léo-Lagrange, Federația Operelor Laice sau federația MJC, care reprezintă asociații paramunicipale. Rămâne acum ca recursul la formulele contractuale să fie forma cea mai frecventă de regularizare a raporturilor dintre primărie și mediul asociativ. În mod tradițional, primăria avea o atitudine providențială față de asociații, răspunzând
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sens sunt Bordeaux, Lyon, Besançon, Tours, Chartres, Le Mans, Paris, Rouen, Metz, Colmar, Mainz, Koblenz, Köln, Trier etc.). Expansiunea viței-de-vie va fi cu atât mai importantă cu cât, până la conciliul ecumenic de la Konstanz, de la începutul secolului al XV-lea, orice laic, femeie sau bărbat, primea împărtășania sub forma celor două daruri de trei ori pe an și "primea un prinos de vin neconsacrat după liturghie în fiecare duminică și zi de sărbătoare, în timp ce preoții se împărtășeau în fiecare zi"81. Aceleași
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
de carafe. Serviciul era asigurat de 1 300 de șefi de personal, 3 600 de servitori și bucătari, 300 spălători de vase și 6 groom-i. Bucătăriile erau instalate de-a lungul terasei des Feuillants, pe 12 000 m². Agapa laică a necesitat de asemenea sacrificarea pe altarul Republicii triumfătoare a 250 de boi special aduși de la Nivernais, 150 de duzini de rațe de Rouen precum și fazanii necesari producerii a mii de piftii. În sfîrșit, participanții la banchetul republican au băut
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
importantă și celebră din Cele Două Lumi, este un bun exemplu al acestui sincretism religios. Este atestată din 1647 în Vevey și continuă tradiția Ghildei medievale 158 a viticultorilor, devenită astăzi Asociația Viticultorilor. În 1647, la Vevey exista o societate laică numită Abația pentru Agricultură sau Abația din Saint-Urbain, al cărei scop era să se ocupe de dezvoltarea culturii viei și de lucrătorul care îi dedica propriile eforturi și îngrijiri. Deviza "abației" din Vevey era Ora et labora ("Roagă-te și
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
cântece, strigături, bocete, jocuri de copii, mai toate de o certă valoare artistică și documentară. Preocupările de etnografie și artă populară sunt concretizate în observații referitoare la port, arhitectură populară, îndeletniciri, instrumente muzicale etc. Se publică, de asemenea, vechi manuscrise laice ori religioase, precum și scrieri de genul Filosofia babelor (text din 1847) ori Pepelea sau Trădiciuni năciunare românești de Teodor Stamati, editată în 1851. Nu sunt cultivate, în genere, studiile cu caracter teoretic, precum și încercările de interpretare a unor genuri sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289654_a_290983]
-
românești), inspirată din lucrarea similară a lui Constantin Diaconovici-Loga. O rostire simplă, fără efecte retorice sau înfloriri de stil, având ca sursă limba vechilor cazanii, însuflețește Predicile lui Ș., publicate abia în 1945. Propovăduind învățăturile creștinești, predicile cuprind și povețe laice (privind muncile agricole, starea zidirilor bisericești și școlare, „primejdiile veseliilor lumești”). Ș. a fost un orator cu autoritate, manifestându-se - în cuvântări ținute în românește, ungurește sau sârbește - în diete, la sinoade, în Parlament (la Viena, Pesta), la dezbaterile Senatului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289430_a_290759]